Un Elefant, nu se legăna! Pentru copii, el povești scria!

  Jurnalul Familiei Sâbî

Luni, 26 octombrie 2020

Maria

Bună!

Astăzi vreau să vă scriu câte ceva, despre cele mai bune prietene ale mele: cărțile. Nu întâmplător am ales acest subiect! Pe când căutam o carte potrivită pentru cadoul de ziua Danei, sora mea mai mare, am făcut o descoperire foarte interesantă! Probabil cel puțin la fel de interesantă ca și următorul citat:

„Sunt o parte din tot ceea ce am citit. ”
                                 Theodore Roosevelt

Citatul, l-am găsit în culegerea „repertoar” a bunicului și mi-a plăcut foarte mult. Îi spun culegere, pentru că este foarte mare - bunicul meu a lipit la un loc mai multe caiete tip, prinse între coperte groase, decorate de el. A completat-o de-a lungul timpului cu diferite citate culese din cărțile pe care le-a citit și nu numai. Cel mai vechi citat din culegerea bunicului trădează scrisul unui copil abia intrat pe băncile școlii, iar cel mai nou este de ieri. Pentru mine, este o comoară și sunt foarte recunoscătoare că Bunu o împarte cu noi, ceilalți membrii ai familiei. De fapt, cred că este oarecum și firesc, pentru că toți, cu mic cu mare, suntem pasionați de citit! Avem chiar o cameră special amenajată pentru cărți, pe ușa căreia ar putea să scrie foarte bine Bibliotecă.

Și căutam, după cum spuneam mai sus, o carte cadou pentru ziua Danei. Din partea mea. În fiecare an, de zilele noastre de naștere, primim (cel puțin) câte o carte și le-am păstrat pe toate! Este o bucurie să ne uităm, din când în când, mai ales pe cărțile pentru copii. De fapt, chiar peste o astfel de carte am dat, din întâmplare, în căutările mele:

„Dana și pisicile” se numește? m-am întrebat în timp ce accesam curioasă site-ul  editurii Elefantul Meu. Părea un cadou foarte nimerit! Vedeți voi, încă de mici ne plăcea să ne imaginăm în rolul diferitelor personaje din cărți! Să ai o carte în care pe personajul principal îl cheamă ca pe tine este chiar și mai interesant. Poveștile pentru copii  au ceva magic în ele și, între noi fie vorba, nu sunt doar pentru copii - eu nu mai sunt chiar atât de mică și, dacă recitesc poveștile, găsesc de fiecare dată câte ceva nou - vouă nu vi se întâmplă la fel? Poate și pentru că, cel puțin pentru mine și Dana, cărțile au reprezentat mereu o poartă magică spre tărâmul nesfârșit al imaginației și cunoașterii.

Pe când căutam informații despre cartea cu pricina, am descoperit acest filmuleț, pe care vă invit să îl vedeți și voi! Din el veți afla mai multe amănunte, despre ceea ce am denumit eu, mai sus, descoperire interesantă:

Cred că aș putea folosi mai degrabă cuvântul fantastic. Mi se pare potrivit în context - doar vorbim despre cărți personalizate. Mie, mi se pare o idee genială. Dacă părinții ar fi aflat despre acest lucru atunci când sora mea s-a născut, peste 5 ani, Dana ar fi avut o bibliotecă formată din 23 de cărți în care personajul principal ar fi fost ea. WoW! Bine, mie mi se pare wow - nu știu vouă. Chiar, v-ar plăcea să aveți în bibliotecă o carte în care voi să fiți personajul principal? Dar să dăruiți astfel de cadouri pentru copii?

Dacă mă întrebați pe mine, în cazul în care nu este evident din ce am scris până acum, aș fi mai mult decât încântată. Cred ca este o idee foarte bună! Nu mai ești tu, ca cititor, doar un simplu spectator și nici nu mai trebuie să te strecori în poveste și să te ascunzi prin decor. Cel puțin pe mine (și, deși am împlinit de curând 12 ani, cred că pot să mă mai consider copil, cel puțin o vreme, nu?) mă încântă ideea unei cărți care, prin cuvinte și ilustrații, clădește povestea în jurul meu. 

 

Trebuie să recunosc, am o imaginație bogată și, de fiecare dată când citesc câte ceva, mă transform în regizor, ecranizând propria versiune a filmului cărții respective. Deobicei mă strecor, după cum spuneam, în decor, așa, ca figurant. Este foarte interesant și plăcut acest joc - și faptul că am fost înconjurate de mici de cărți și încurajate să citim, a contribuit foarte mult la creșterea și dezvoltarea noastră, cultivându-ne imaginația, educându-ne și îmbogățindu-ne cunoștinețele, dar și sufletește. Probabil de aceea ne place să și scriem și am ales să contribuim la acest jurnal online de familie.

Dar, când vine vorba despre o carte personalizată, stă un pic altfel problema. Ești practic parte din poveste - personaj cu normă întreagă. Rectific, chiar personajul principal. Este ca și cum un portal către o lume paralelă se deschide și tu te transformi în prințesă, aventurier, călător prin timp, ca să enumăr doar trei posibilități.

Mă gândesc că, acest lucru, i-ar motiva până și pe acei copii care nu au o imaginație atât de bogată ca mine, să dorească să citească - măcar pentru a afla prin ce aventuri trece personajul lor, ce intrigă se țese și care este deznodământul. Cred ca o astfel de carte le-ar trezi interesul și că ar putea constitui începutul unei frumoase prietenii între ei și cărți. Ar putea fi chiar primul pas spre începutul unei mici biblioteci  și, cred că nu greșesc dacă afirm faptul că, o colecție de cărți este o adevărată comoară!

Mi-ar plăcea mult ca, atunci când voi crește mare, să pot să scriu și eu (cel puțin) o poveste care să poată fi apoi personalizată! O poveste de care să se bucure alți copii, părinți și bunici; care să îi inspire și să le insufle dragostea pentru lectură. Desigur este doar un vis - inspirat tocmai de această descoperire. Dar cine știe, poate că drumurile noastre (al meu și al Elefantului creativ) chiar se vor întâlni cândva. 

Oricum, cert este că voi încerca să adaug în minibiblioteca mea cel puțin două dintre poveștile descoperite recent: cea cu Zâna Violeta - călătoare în regatul celor patru anotimpuri și Comoara. Ah da... și o alegere supriză pentru Dana, doar nu credeați că am uitat! Știu cu siguranță, că se va bucura!

 

 

PS:
Probabil că vă întrebați de ce am ales, totuși, acest titlu pentru fila mea de jurnal de cititor entuziast. Ei bine.... Fiind vorba despre povești, despre copilărie și mai ales văzând mascota acestui proiect inedit (sper să nu greșesc numindu-l mascotă), mi-am reamintit de cântecelul acela cu elefanții care se legănau. Și în timp ce fredonam melodia, au apărut două versuri, ri(t)mate:

Un Elefant, nu se legăna!
Pentru copii, el povești scria!

Mi s-au părut atât de drăguțe, încât am simțit nevoia să vi le fac și vouă cunoscute! (Cine știe poate le citește și el și se bucură - în lumea imaginației și a poveștilor, totul este posibil!)