Piatra ce-si dorea sa fie un tablou muzical.(#22PV)

Se-ntampla ca tema  #22 Salvam Papusi // Save the Dolls: Ora de pictura: piatra/pietre animata/e. este despre pietre pictate/decorate si cumva animate... Si evident ca era o stratagema prin care im propusesem eu sa fac rost macar de-o piatra pe care sa o pictez.

Plan bun.... intrebarea este a iesit ceva de capul lui? :))))

Dau comanda de pietre din timp - vedeti ca imi trebuie pietre pentru provocari/... raspunsul incurajator ca de fiecare data da sigur se rezolva. La ultima deplasare, destul de la limita cu tema in cauza reamintesc, chiar insist si primesc asigurari cum ca au fost chiar adevarate  aventuri in a sustrage piatra cu pricina din parau....

Ajjunge piatra... acasa.  Bun si unde este? imi mainifest eu nerabdarea, cu mii de idei fanteziste ce asteptau sa prinda contur cu ajutorul creioanelor, markerelor sau mai stiu eu, poate chiar guase...
Vai ca nu o mai gasesc.

Cum nu o mai gasesti? Ai zis ca abia ai scos-o din apa.... raspund eu imagindu-mi caznele de a extrage pietroiul in cauza.

Ah uite am gasit-o... Poftim (cu mandrie)....

Piatra... si Raza de Soare privindu-ma amuzata, in timp ce eu aruncam pe geam toate planurile si incercam sa gasesc o alte rezolvare. 😂😅😅😅

Bun, e drept ca pentru Raza e la nivel de bolovan, aveti dreptate dar... :)))). Fiind o piatra cu cantec, am zis sa abordez cu umor chestiunea in cauza si sa „o animez” cu umor si cu ”finete”. Ba mai mult, sa adaug si putin auriu de ”opulent” la povestea in cauza. 

Si ca sa si indulcesc situatia (macar asa, subtil), am ales sa o camuflez, dar sa o si semnalizez, suficient ca sa nu o mai piederm (de mare ce este) si sa nu ne trezim ca devine un pericol, asemeni unei piese lego ratacite pepodea :)))).

Operatiunea nu a fost deloc dificila si Raza de Soare a intins, fixat si aranjat noul obiect de decor, ce va infrumuseta (atunci cand va fi gata) casuta papusilor. A incercat sa ma faca sa nu mai tanjesc dupa opere pictate (deocamdata) si chiar mi-a sugerat ca as putea sa imi imaginez ca este realizata cu un servetel, ulterior lacuit - de fapt chiar mai bine, pentru ca nu a trebuit sa folosim produse gen lacul.

Eu tot cu gandul la ce aveam eu in minte eram. Lottie s-a prezentat insa pentrupoza zilei, amintindu-mi ca am intrat in ultima luna de toamna si a doua din calatoria ei.  Asta inseamna 1 noirmbrie, ziua de nastere a bunicii mele Ligia. Si ma gandeam ca practic ea mi-a facut mie un cadou, vinerea trecuta, cand a gasit Tati albumul Phoenix  (Ghici cine a aterizat?). Sper sa reusesc sa fac si eu azi un tort, asa de amintire... 

Va doresc un noiembrie cu bine, cu sanatate si cu timp pentru voi, care sa va permita realizarea de multe proiecte dragute, aducatoare de bucurie !! :D

ps: apropo de pietre - imi cumparasem „la nevoie„ douakit-uri depictat... decit intentia a fost buna, dar cand cu inundatiile acelea din balcon, au ajuns ca baza pentru un mic zid, care inca rezista pe pozitii :))). Daca incercam sa scot fundatia, se prabusea si...nu prea ne dorim asa ceva. Oricum nu ar fi fost chiar reciclare.. ma gandesc. Dar cand le voi putea elibera in siguranta, abia astept sa vad despre ce e vorba in acea poveste si sa povestim!

O lumanare Vulpita aniversara.(PV #19) (TC 38/44)

Si bine v-am regasit.

Era sa uit sa il urez pe micul N azi... De fapti-am scris mesaj, ca inca nu am apucat sa ii spun si cu voce, inca. Dar ce, voua nu vi se intampla ca fix in ziua cu pricina, desi stiti teoretic ce zi e.. sa uitati cu totul sa spuneti La multi ani? :))) Cred ca din ce ma tot gandesc din timp, din aia patesc treaba asta in zilele respective. :))).

Ieri ma apucasem eu sa lucrez la ceva - ma chinuia talentul. Vorba aceea - dar ma chinuia la propriu ca nu se lega nimic. Azi... se pare ca am avut ceva mai mult noroc si, cumva, s-au asezat lucrurile de la sine. A iesit proiectul. Si, ce sa vezi, impac mai multe de-odata.

In primul rand atac cea de-a doua tema (la indigo) propusa de MNiko, avand ca materie prima desemnat Tubul de hartie . In acest sens am atacat un tub micut pe care il am de la un set de elastice de par. I-am pus gand rau bun de ceva vreme :D,

In al doilea rand,  bifez inca o tema de la Provocari Verzi - #19 Salvam Papusi // Save the Dolls: Spirit al Padurii: profesor Vulpe. Initial voiam sa crosetez o vulpita amigurumi, am si cartea cu model de vulpe langa mine (ca la Profesor Bufnita), dar uite  ca nu a fost sa fie de data aceasta - nu am gasit eu firul pe are il voiam, asa ca vulpicesc amigurumi cu alta ocazie).

Pana una alta, ieri spuneam ca ma chinuia (la propriu) talentul si am desenat o vușpita pe tubusorul de hartie:

Si hete we go again - adica, la fel ca si ieri, mi-a incarcat bloggerul in ordine inversa pozele.. :))  Ca sa am ce face acum. Va trebui sa le iau pe fiecare si reinserez. Dar nu e bai! Sa-ncepem:

In timp ce ascultam muzica, ma tot gandeam ca nu am apucat sa fac nimic pentru ziua Micului (care nu prea mai e chiar mic, azi implineste 9 ani) N .. si imi vine in minte vulpita... apoi faptul ca pentru o foarte lunga si buna perioada portocaliul era culoarea lui preferata (ba chiar a avut o caciulita vulpita facuta de mine cu drag, intr-o dupa amiaza cand imi dormea in brate: Foxy Hat ). Mi-am amintit ca MNiko spunea ca putem face cum vrem lumanarea, dar sa nu uitam de flacara si de ceara scursa... si... a inceput sa se contureze o idee.

Am luat cutterul, sarma plusata, niste polistiren (ca tot mi-a ramas) si.... m-am pus pe treaba:

Am format un 9 pentru flacara. L-am trecut apoi prin polistiren (care se afla la ambele capete ale lumanaricii. Apoi am taiat lumanarea la dimensiunea dorita, asigurat si celalalt capat si am format din restul de sarma plusata baza si .. codita. Credca ar fi aratat si mai simpatica daca as fi avut sarma din aceea care nu este dreapta, cu mai valurita, dar merge si asa. era oricum ultima bucata pe portocaliu, ramasa stinghera, la fel ca si panglica recuperata de la nu mai stiu ce exact.

Am definitivat proiectul cu.... lipici cu sclipici. Si emotii.. ca nu siam cum se va usca. Am pus asa din plin, in ideea de a obtine totusi ceva volum si ideea aceea pe care voi o obtineti cu silicon. Efectiv am facut ceva risipa de lipici cu sclipici, dar nu in zadar:D. Am pus  pe margine, pe baza de polistiren de la capatul lui 9 si in varful lui 9 - ca si cand ar fi o mica flacara.

Si cam asa arata lumanarica mea (la indigo.. haha), inspirata de o Vulpita Profesor, descurcareata si inventiva - avand ca misiune sa il ureze azi pe Micul N la ceas aniversar :D.

Si asa se prezinta micuta mea lumanarica (aici era inca neuscat total lipiciul, dar si acum, uscat complet si-a pastrat forma si sclipirile, spre marea mea bucurie - am incercat sa mai fac o poza, insa efectiv ma saboteaza, cine ar fi zis... soarele :))) - totul apare portocaliu).

Raza de Soare si-a facut tema si a pozat pentru provocari, iar la final, toata echipa s-a reunit, ca sa faca o poza de grup si sa il ureze pe Micul mare deja N:

La multi ani capriorul lui Tutuc iubit! Sa fii sanatos si fie sa reusim sa ne vedem si noi cat mai curand, ca tare mi-e dor de tine... clar in brate nu mai pot sa te ridic, ca esti aproape cat mine deja.. dar macar sa mai apucam si noi o intalnire pe planul acesta :))), pana sa ma egalezi si apoi intreci. 💗

Vai si era cat pe ce sa uit sa adaug lucrarea in Galerie creatii participante unde spre ca isi are locul si cam reusit sa respect cerintele in intregime :))).

Ne vedem la MFC!

Cu indigo-ul pe candela frunzelor. (TC 34/44)

Buna,

Acesta este un proiect neterminat :))) (bun inceput nu?). Dar am facut poza zilei deja asa ca... il voi completa cand va fi gata.

Ma laudam eu ce biiiine ma simt narti. Apoi a venit miercuri. Ehehe voinicii mei, Hei. Cam asa. Dar sa trecem la ale noastre. Adica la proiect. Care se voia a fi candela.. suport de lumanare - pretentii mari, pe masura borcanasului respectiv.

Cu ce aveam eu de-a face:

Am lasat  si poza blurata (cam asa de bine ma concentrez hahahaha) - iar miculleu e cazut la datorie. Dar.. ideea e ca mi-am luat niste markere acrilice (pe care sper sa le pot folosi) si ma bazam pe ele ca sa decorez borcanasul.

Chestia pe care stau toate e agenda mea (cu notite si mazgaleli....) iar cea maro e o agenda veche... de prin 93 inceputa,,, in care am reusit sa adun vreo doua pagini cu date :))))))). Am actualizat-o ieri. Dar am zis ca seamana a bancuta. 

Acum asta e tot ce a reusit eu sa fac ieri. O poza si jumatate :))). Pentru ca, inainte sa incerc sa aplic pe borcanas markerele, ar fi trebuit sa il spal (si nu am avut cum - eram cum Buni) si doi, am vazut un clip total descurajant cu cineva care a incercat sa aplice markere posca (sunt cotate ca fiind cele mai bune, din cate am inteles si sunt japoneze). 

Asa ca momentan ma opresc aici si voi reveni cu update pana la sfarsitul lunii daca reusesc, daca nu... cand o fi gata). Dar avand in vedere ca m-am incurcat cu totul in restantele din august si iulie prefer sa fiu totusi la zi in septembrie. Voi anunta cand actualizez in articolul zilei in care se va intampla minunea :))).

Actualizare (30 sept):

Tema la indigo a transformarilor creative de septembrie (Sticla (bec, pahar, sticle)  ) gazduite de Mihaela (MNiko) a fost foarte faina. Doar ca eu ma misc cu incetinitorul. Totusi... ceva progrese se vad pe alocuri:

In primul rand, va anunt cu bucurie ca acele markere nu miros. In al doilea rand asa arata un strat proaspat aplicat pe sticla si.... ceea ce se vede jos e ceara (inca nu m-am hotarat daca voi picta si acea suprafata sau o las asa.

Dupa uscare am mai activat un marker si l-am aplicat in partea superioasa. Tot cu el am incercat sa evidentiez modelul de pe sticla in partea pictta cu alb. Si cam acesta este progresul. Cel mai probabil va mai dura pana va fi gata deci ne vom vedea in Galerie de creatii participante (la recuperari)

To be continued.... (multumesc Dianei pentru inspiratie si impuls de a aborda asa subiectul 🤗)

Actualizare (finala :D) din 9 octombrie, iata ca am reusit sa finalizez, in sfarsit si candela. Ce ma bucur! Intr-un avant, mi-am luat ieri culorile si am finalizat si celelalte 3 laturi ale candelei. Apoi am luat o mana de orez si am adaugat peste cera topita, lasand suportul la vedere - in el am adaugat o lumanare pastila cu baterie, de la ai mei. Am pus si o fundita sus, dintr-o panglicuta recuperata de la nu mai stiu exact ce :)).  Si acesta este rezultatul final! 

Ah... frunza am sugerat-o asa, la nimereala, nu am folosit tipar, nici cevacare sa ma inspire. pur si simplu am trasat si eu un contur. Sunt anumite imperfectiuni, dar avand in vedere ce lumina (n-)am in camera la Buni, a iesit cat de cat rezonabil.

Mie imi plac mult gemuletele laterale :D.

Suportul cu umor. (TC31/44)

Cea de-a treia tema de la transformările creative de august, gazduite de MNiko se numeste suport. Folosind dopuri si/sau capace, ideea era sa facem un suport pentru a proteja masa - suport pentru cani/pahare/vase (calde .. sau reci).

Suportul meu este as zice ipocrit de simplu (haha) dar are mult umor. Capacul folosit este de la un borcan de piure de fructe pentru bebelusi. Iar suportul a fost facut pentru tarie :))). De unde si paharul pe care il sustine cu mandrie. Asta e umorul.. umorul meu =)))))).

Dupa ce am petrecut o vreme alaturi de acest capac (il am de ceva timp, cred ca de cand era Micul N mic, haha ), m-am hotarat sa nu il mai atasez borcanasului, ci sa il transform intr-un suport  (ok, il pot si reatasa daca chiar vreau, dar nu o voi face pentru ca este destul de dificil de.. desfacut, asa ca probabil va ramane ca suport, poate il mai imprumut si la casuta papusilor pe post de tava, de ce nu).

Opreatiunea nu a fost deloc dificila.. putina banda dublu adeziva si o panglica tricolor, recuperata de nu stiu unde. Dar aici e talcul - capacul e de la mancare pentru bebelusi (ceva piure bio strainez, lol) iar eu am gandit un proiect maret, de romanizare (cu â) a domnului capac. Ca doar ar trebui sa fie suport pentru ceva tare! Ceva care arde... ca de exemplu - o palinca, o tuica... fierte, pentru cine se stie capabil.

Am gasit si un pahar ce seamana a .. țoi :D (am vazut eu unul cand eram mica la Bunicu - tatal bunicului meu, deci strabunicul meu, dar eu asa ii ziceam) si pe cand cautam un pahar pentru suportul meu, vazand minunea aceea (care mai e si gradata.. hahah) am zis asta o sa fac.

Si gata v-a povestit, macar povestea sa fie mai lunga, pentru ca proiectul meu acesta e, mare si lat. Dar l-am facut, ma prezint.

Cand va fi folosit in scopul mentionat, daca lucrurile nu se vorschimba in mod miraculos, eu ma voi afla la adapost (nu ma am in relatii prea bune cu astfel de bauturi, hahaha), dar sunt sigura ca va face fata cu brio provocarii :D.

In galeria de creatii, recuperari eu il voi agata, ca na, daca l-am facut, ma conformez, dar daca nu-si va gasi loc, il trimite Mihaela la plimbarre :D 

Si acum, victorie, inapoi in viitor!

O buburuza. (MIM 06 4/4) (TC32/44)

Si ... am comis-o :))). Nu gaseam vreo doua poze si eram sigura ca le aveam asa ca am lasat pe ultima zi, fara sa tin socoteala de faptul ca eu deobicei ajung dupa 12 noaptea la „tastatura” :))). Chiar si asa eu tot sunt multumita ca am reusit sa finalizez luna august la capitol recuperat articole din draft si... pfiu. Gata! Au mai ramas doar cele vechi... cand le-o veni si lor timpul. 

Ultimul proiect era tot o combinatie intre provocarile verzi si transformările creative de august, gazduite de MNiko, Materia prima fiind capace/dopuri... s-a intamplat ca un eveniment nu tocmai fericit sa imi ofere materia prima necesara :))).

Capacul ranit este de la o craticioara de depozitat in frigider diverse. Dar cum s-a intamplat? Ei bine, obisnuiesc sa pun sticle /borcane cu ale lor capace sprijinite de marginea de la aragaz :))). Asta nu e o problema.. Mami insa a sprijinit capacul in cauza si fiind el transparent, eu pe fuga si alte cratiti pe aragaz, nu l-am vazut. EVIDENT ca nu avea ce cauta e la bun inceput acolo :))) - si eu mai sprijin ligheanul cand spal legume, dar sunt la chiveta, langa aragazul inchis. Nah.. am decshis cuptorul si vine mama ca vai vai.. Vai ce? Vai asta... :))). 

Pe scurt... cam asta a fost. Eu tot tatonasem terenul cautand un capac de gen - evident ca nu ii pusesem gand rau, ca era  foarte util, dar asta e. Am avut eu niste ganduri marete (doar ca dupa ce am incercat acul in compozitia de mai jos, am realizat ca ceea  ce voiam eu sa fac necesita o ustensila pe care momentan nu o gasesc si fara de care trecea un an pana cand gauream eu capacul.. si probabil rupeam mai degraba acul. :)))

Mai sus este aranjamentul provizoriu, ca sa vad eu cum ar arata - 7 pompoms verzi si o floricica din sarma plusata rosie (ramasa stinghera in punga aproape goala). Mai jos se afla aranjamentul cusut - acolo unde s-a intamplat „ranirea” capacului, erau cateva portiuni mai subtiri (chiar si o gaura) si mi-a fost cat de cat usor sa cos de capac decoratiunile.

Spuneam la inceput ca am combinat doua teme. Ei bine ma refeream la al patrulea proiect pentru  - Mesager in Misiune: Salvam carti! Episodul 6 ”Final de vacanta. Activitati de creatie.”. Initial voiam sa cos dar, asa cum spuneam, nu era ceva posibil atunci.

Cum ma gandeam . bun si acum ce fac?... am realizat ca mai aveam un set creativ pe care nu il bagasem in seama prea mult. Sa facem dreptate deci - am luat setul cu „sa tesem frumos” si nu am tesut, am desenat! :D

Poza de mai sus este singura din timpul lucrului. capacul nu este drept (nu mai este lol) ci are tot felul de curburi. Trebuia sa il tin deasupra modelului si sa incerc sa nu il misc... a fost un tur de rabdare, ca sa fiu sincera. Dar a meritat:

Am oscilat daca sa fac si fundalul alb sau nu.. dar pe cand ma tot gandeam ce sa fac, m-am trezit facand conturul si a iesit ceea ce urmeaza:

Mi s-a parut atat de tare acea idee de prelingere din alb in auriu... (stau si ma intreb daca facusem in ziua aceea cumva vreun desert cu frisca :))). Cine mai stie :)).

Au urmat apoi pozele - pentru PV si cea pentru poza zilei. Pictura nu era inca perfect uscata - dar eu tot speram sa pot face atunci articolele... zilnic ziceam la fel si ma straduiam macar pozele sa le fac :))).

Evident ca am ratat inscrierea in galeria de creatii, recuperari. Dar nu conteaza.. important e ca la iceput de noiembrie Risu e in sfarsit impacata ca intreaga ei poveste de 366 de zile e completata, in sfarsit!

Back to future!

Actualizare ceva mai tarziu - ii multumesc lui MNiko - buburuza s-a alaturat suratelor lucrari in galerie :D!!