„Umbreluța cea bogată” (TC 42/44)

Buna!

Pentru transformările creative de Noiembrie  gazduite de Mihaela (MNiko), tema a doua, cea cu indigo-ul, m-am gandit cumva chiar de la inceput, ca as vrea o umbreluta origami. Una functionala, daca se poate, dar numai buna pentru pus in ea de-ale toamnei  - adica sa aduca un pic a cosulet.

Aveam eu si ceva hartie violet, pentru origami (chiar apare pe fundal, in poze).... dar culoarea am inteles ca era optionala si, vazand acest tutorial (pe repede inainte de nu stiam unde sa pun stop si sa descurc ideea - de fapt nu sunt foarte sigura ca am inteles exact care e mecanismul la un moment dat, asa ca habar nu am daca am facut bine, sau am improvizat fericit.. haha), mi-am amintit ca am niste hartiute micute, care ... probabil ca as fi ceva mai potrivite pentru ce voiam eu (sau nu... haha).

Asa ca am purces la indoit si rasucit.... alegand dupa cum veti observa, ceva gri, un pic de alb si... un strop de roz ca sa fie totusi si culoare oe acolo.

Am luat trei castane pe care le-am cules probabil prin 2019, dar si una micuta, inca in invelis, primita de la Tati, anul acesta (ceea ce imi aminteste ca sigur am pe undeva mini castane... una sau doua, tot capatate de la ai mei.. intrebarea e ... unde? 😅)

Odata umbrela gata (manerul l-am atasat cu banda dublu adeziva), am purces sa facem sedinta foto - initial alegand foarte neinspirat, pentru fundal, un model care se cam bate cap in cap cu cel al manerului umbrelei...

Cand m-am prins eu care era motivul pentru care umbrela mea nu iesea cum trebuie in poza (vezi mai sus), am schimbat fundalul cu unul mov mai clar:

Acum sper ca se vede bine umbrela (cu trei laturi :D) si ca se poate observa si manerul... Sunt sigura ca „ale toamnei” castane sunt destul de vizibile.. hahaha.

In ultima poza incepuse sa ninga pe paturica lui Buni.. si am zis sa aduc un pic in peisaj umbrela (pe care tocmai o admirase).  Ninsoarea e probabil tot opera mea.. am sters ceva cu guma cand incercam sa imi fac ordine in ceea ce am de facut pentru bloguri (🤓😵🙄😱🤯).

N-am mai reusit sa public marti, desi incepusem eu sa redactez si toate cele... De fapt voi lasa fix ora la care incepusem eu sa scriu... si ma voi indrepta sa adaug umbrela in Galeria de creatii participante.

Sper sa fie ok proiectul.. :).

 

Catelusi spooky si un culcus. (PV #20) (TC 40/44)

Intentionam ca pentru #20 Salvam Papusi // Save the Dolls: Un prieten: catelusul adoptat. sa „rezolv” un kit achizitionat recent - un kit pentru amigurumi. Mi l-am luat recent de pe emag, intr-un mic exces de zel.. ca tot nu imi mai luasem nimic si... se apropie sfarsitul lunii si inceputul (cel mai probabil, daca nu survine vreo minune, haha) unui nou capitol, in care probabil nu imi voi mai comanda ceva, prea curand.

Daaaaar, desi ideea ma atragea, e vorba totusi de provocari verzi si... cum tot invarteam eu un tub.. hmm de fapt un cerc din acela de la scoci (care tot tub e, pana la urma.. nu?) gandidu-ma ca as vrea sa fac ceva la a patra tema (cu materie prima Tub de hartie ) propusa de MNiko (si anume fii creativ)...... stati ca am pierdut sirul, haha. Asa ce voiam sa zic. Da.. tot invartind acel suportel m-am gandit ca poate gasesc un material cu care sa il imbrac (initial ma gandeam ca poate il fac gen dreamcatcher paianjen - pentru ca trebuia sa aiba ceva de Halloween tot proiectul in el.

Zis si facut.... dau peste ceva mult mai tare. Ceva perfect: o soseta cu doi catelusi spooky - nu imi venea sa cred. Mai era una cu ceva potential, apare si ea in poza, alaturi de niste sarme plusate negre.. pana la urma nu le-am mai folosit, am utilizat un fir negru ratacit, care a ajuns la fix pentru a definitiva proiectul.

A mai folosit si o bucata de carton de la o.. „eticheta” mai mare (lol) din care am decupat doua rotunduri ce urmau sa fie puse la baza. Intial ideea eraca partea ce urma sa stea jos sa fie acoperita de material in intregime, Pana la urma am prins partea de jos a ciorapului intre cele doua cercuri de carton... Nu stiu cat de bine am explicat, dar... asta am facut. Am pus apoi niste puf de silicon, am taiat in asa fel incat sa nu fie surplus sus si am cusut . Ulterior am atasat un cerc crosetat dintr-un fir negru ramas de la.. o patura cred. Am avut grija ca ceidoi catelusi sa se vada pe margini - doi catelusi „adoptati„ sau „salvati” care impodobesc un culcus pentru un catelus, sau un taburet mai mare (otoman.. sa zicem) pe care sa il imparta Lottie cu prietenul ei patruped:

Raza a fost incantata de proiect si m-a rugat sa il iau eu in mana, ca sa se vada catelusii spooky. Voi vedeti ce moaca are catelul acela?  Franken dog :))))))) Mult prea tare - adica sper sa fie in tema propusa de MNiko.

Si spper sa intre la tub.. ca e forma tubulara. Daca nu, asta e :D. Am si dovleac facut anul trecut.. am facut cu baietii decoratiuni tot asa, anul trecut ... Ma tenta sa fac paianjenul acela, dar nu stiu daca nu las pe .. la anul :))). Ca acum, am suficiente treburi de rezolvat pana pe 31. Ohohoh!!

Iaca pozna - tocmai am realizat ca luna aceasta am reusit performanta sa combin 3 teme... :O. Mai lipsea una si le aveam pe toate buchet :)))).

Ma grabesc sa o adaug in- Galeria cu creatii participante pentru ca ma asteapta articolul despre urmatoarea tema a provocarilor verzi... si deja am depasit cu mult ora propusa ca sa termin... dar macar am reusit sa recuperez ultimele trei zile in care nu am reusit sa ma ocup de blog!

Yuppy.

Pe curand!

Fluier.... (TC 39/44)

Hei!

De cand imi doream eu sa fac un asemenea proiect! De mult, recunosc - da fapt de cand eram mica si mergeam pe la Bran, sau prin locuri unde erau expuse obiete mestesugite cu har... ma tot uitam dupa fluiere. Odata era cat pe ce sa capat unul dar.. era cat pe ce si atat.

Asa ca, inca de cand am facut proiectul cu lumanarica m-am horat ca, fie ce-o fi. eu tot fac fluierul... dintr-un Tub de hartie (in spiritul materialului propus luna aceasta de MNiko). Si ca sa vedeti potriveala, pentru a treia lucrare ideea era sa folosim doar un tub de hartie. E? 

M-am inarmat inca de marti cu un tub (recuperat de la niste elastice de par), un cutter, o surbelnita (pe care o am de la masinuta de tricotat ce zace intr-un colt si asteapta...am luat-o pentru Buni - pentru recuperare).

Dar abia vineri (si textul il scriu ulterior) am reusit sa si finalizez proiectul. Mai intai am desenat orientativ unde urma sa atac tubul. teoretic ar fi trebuit sa si sune.. dar doar fasaie.. Probabil ca e preas scurt tubul. Si nu am mai avut timp sa il caut pe cel lung, pe care stiu ca l-am pastrat de mult timp tot in .. aceasta idee (de fluier) - dar poate ca e mai bine asa. La acest proiect aveam „voie” sa folosim doar un tub de hartie. Si poate ca sa functioneze, e nevoie de ceva mai mult.

Pana una alta, dupa perforat si decupat, l-am colorat cu marker acrilic verde si decorat cu marker acrilic... nu e chiar auriu, hmm dar cam pe acolo. M-am inspirat din decoratiuni traditionale, sau poate e mult spus - mai degraba din ceea ce am vazut la fluierele artizanale. Are decoratiuni pe partea perforata si pe cea opusa acesteia:

Mai sus era asezat pe degetul meu mic.. si mai jos, intr-o sesiune foto, alaturi de Lottie, ca sa il vedeti mai bine:

Il voi agata in  Galeria cu creatii participante si, pentru ca am povestit deja despre binecunoscutul cunoscutul Mugur de fluier, am zis sa inchei articolul cu un at fluier, mai ... era sa zic recent, dar da... eu inca sunt prin anii 2000 si 2005 mi se pare recent :))). Probabil ca deja il stiti, eu abia l-am descoperit luna trecuta:

Versuri (credit):
Fluier in cer, noaptea e ziua-n care pier
Fluier in cer, liber si prizonier
Viu vioriu, singur de cand ma stiu
Ochiul de apa-n pustiu
Viu si iar viu, chiar s-a facut tarziu
Fluier in cer sangeriu.

Fluier de foc, viata si moarte la un loc
Fluier de jar, ceru-i de cihlimbar
Lumea se lumina, din lumini eram
Lumea se auzea, cantec si balsam
Lumea se lumina ca si la inceput
Lumea se limpezea, se auzea cum batea inima.

Fluier de vant, sunt cel mai singur pe pamant
Fluier de vant, ceru-i asa rotund

Viu vioriu, singur de cand ma stiu
Ochiul de apa-n pustiu
Viu si iar viu, iar s-a facut tarziu
Fluier in cer sangeriu.

Fluier si-aud vuietul marilor din sud
Fluier si-aud tipat de ne-nascut
Lumea se lumina, din lumini eram
Lumea se auzea, cantec si balsam
Lumea se lumina ca si la inceput
Lumea se limpezea, se auzea cum batea inima.

Lumea se lumina, din lumini eram
Lumea se auzea, cantec si balsam
Lumea se lumina ca si la inceput
Lumea se limpezea, se auzea cum batea inima

Sper ca v-a placut fluierul meu... fluierul lor... :)

📚📚

Acest articol este inscris si in tabelul gazduit de Suzana la rubrica Jocul de luni, facand parte din Serialul ”Citate favorite”. 

Pe curand !

O lumanare Vulpita aniversara.(PV #19) (TC 38/44)

Si bine v-am regasit.

Era sa uit sa il urez pe micul N azi... De fapti-am scris mesaj, ca inca nu am apucat sa ii spun si cu voce, inca. Dar ce, voua nu vi se intampla ca fix in ziua cu pricina, desi stiti teoretic ce zi e.. sa uitati cu totul sa spuneti La multi ani? :))) Cred ca din ce ma tot gandesc din timp, din aia patesc treaba asta in zilele respective. :))).

Ieri ma apucasem eu sa lucrez la ceva - ma chinuia talentul. Vorba aceea - dar ma chinuia la propriu ca nu se lega nimic. Azi... se pare ca am avut ceva mai mult noroc si, cumva, s-au asezat lucrurile de la sine. A iesit proiectul. Si, ce sa vezi, impac mai multe de-odata.

In primul rand atac cea de-a doua tema (la indigo) propusa de MNiko, avand ca materie prima desemnat Tubul de hartie . In acest sens am atacat un tub micut pe care il am de la un set de elastice de par. I-am pus gand rau bun de ceva vreme :D,

In al doilea rand,  bifez inca o tema de la Provocari Verzi - #19 Salvam Papusi // Save the Dolls: Spirit al Padurii: profesor Vulpe. Initial voiam sa crosetez o vulpita amigurumi, am si cartea cu model de vulpe langa mine (ca la Profesor Bufnita), dar uite  ca nu a fost sa fie de data aceasta - nu am gasit eu firul pe are il voiam, asa ca vulpicesc amigurumi cu alta ocazie).

Pana una alta, ieri spuneam ca ma chinuia (la propriu) talentul si am desenat o vușpita pe tubusorul de hartie:

Si hete we go again - adica, la fel ca si ieri, mi-a incarcat bloggerul in ordine inversa pozele.. :))  Ca sa am ce face acum. Va trebui sa le iau pe fiecare si reinserez. Dar nu e bai! Sa-ncepem:

In timp ce ascultam muzica, ma tot gandeam ca nu am apucat sa fac nimic pentru ziua Micului (care nu prea mai e chiar mic, azi implineste 9 ani) N .. si imi vine in minte vulpita... apoi faptul ca pentru o foarte lunga si buna perioada portocaliul era culoarea lui preferata (ba chiar a avut o caciulita vulpita facuta de mine cu drag, intr-o dupa amiaza cand imi dormea in brate: Foxy Hat ). Mi-am amintit ca MNiko spunea ca putem face cum vrem lumanarea, dar sa nu uitam de flacara si de ceara scursa... si... a inceput sa se contureze o idee.

Am luat cutterul, sarma plusata, niste polistiren (ca tot mi-a ramas) si.... m-am pus pe treaba:

Am format un 9 pentru flacara. L-am trecut apoi prin polistiren (care se afla la ambele capete ale lumanaricii. Apoi am taiat lumanarea la dimensiunea dorita, asigurat si celalalt capat si am format din restul de sarma plusata baza si .. codita. Credca ar fi aratat si mai simpatica daca as fi avut sarma din aceea care nu este dreapta, cu mai valurita, dar merge si asa. era oricum ultima bucata pe portocaliu, ramasa stinghera, la fel ca si panglica recuperata de la nu mai stiu ce exact.

Am definitivat proiectul cu.... lipici cu sclipici. Si emotii.. ca nu siam cum se va usca. Am pus asa din plin, in ideea de a obtine totusi ceva volum si ideea aceea pe care voi o obtineti cu silicon. Efectiv am facut ceva risipa de lipici cu sclipici, dar nu in zadar:D. Am pus  pe margine, pe baza de polistiren de la capatul lui 9 si in varful lui 9 - ca si cand ar fi o mica flacara.

Si cam asa arata lumanarica mea (la indigo.. haha), inspirata de o Vulpita Profesor, descurcareata si inventiva - avand ca misiune sa il ureze azi pe Micul N la ceas aniversar :D.

Si asa se prezinta micuta mea lumanarica (aici era inca neuscat total lipiciul, dar si acum, uscat complet si-a pastrat forma si sclipirile, spre marea mea bucurie - am incercat sa mai fac o poza, insa efectiv ma saboteaza, cine ar fi zis... soarele :))) - totul apare portocaliu).

Raza de Soare si-a facut tema si a pozat pentru provocari, iar la final, toata echipa s-a reunit, ca sa faca o poza de grup si sa il ureze pe Micul mare deja N:

La multi ani capriorul lui Tutuc iubit! Sa fii sanatos si fie sa reusim sa ne vedem si noi cat mai curand, ca tare mi-e dor de tine... clar in brate nu mai pot sa te ridic, ca esti aproape cat mine deja.. dar macar sa mai apucam si noi o intalnire pe planul acesta :))), pana sa ma egalezi si apoi intreci. 💗

Vai si era cat pe ce sa uit sa adaug lucrarea in Galerie creatii participante unde spre ca isi are locul si cam reusit sa respect cerintele in intregime :))).

Ne vedem la MFC!

Gnomul cu o pasare turcoaz in barba. (TC 35/44)

In dulcele stil clasic una pregatesti si alta faci, astazi Gnomul cu o pasare turcoaz in barba. Pentru a treia tema (gnom) de la transformarile creative de septembrie - Sticla (bec, pahar, sticle)  gazduite de MNiko, gata de agatat in Galeria de creatii participante.

Dar cum a inceput de fapt totul....

.... si cum s-a finalizat, pana la urma. Pentru ca nu reuseam deloc sa leg ce voiam eu sa fac de sticle ... asa ca deocamdata raman la stadiul de comori recuperate (mostenire de prin camara bunicilor).

Revenind insa la cum si ce am facut. Ei bine... ce vedeti mai jos e cana mea. Sau ce a ramas din ea dupa ce a spart-o mama. A adormit cu ea in mana, dupa ce ii spusesem sa o puna pe masa. POC:

Evident ca am recuperat ce a ramas - jumatate merge perfect de fotoliu. Cealalta.. ei bine, pentru inceput, gazduieste un GNOM:

Totul incepuse oarecum promitator. Am trasat eu o silueta cu un marker negru.. apoi am trecut la alea smechere, pe care vi le-am mai aratat.... si da-i si incearca sa completezi - evident lumina chioara ... eu cu focalizarea din dotare si uite-asa, totul a mers bine pana la barba:

Cand s-a produs o chestie ... pentru ca nu am avut timp sa astept sa se usuce - altfel nu ar fi avut loc acest mic accident. Evident as fi putut curata... reaplica. Sa fim seriosi. Eu ma bucur ca le pot folosi asa, nu are sens sa ma apuc acum de vitejii.. Si atunci... uitandu-ma cum si ce se contureaza.. am zis ca asa ramane. Gnomul cu pasarea turcoaz in barba :))))

Risu a fost incantata... ea si vede cum pasarea priveste spre cer... Am facut o poza si cand, in cele din urma, se uscase vopseaua cu totul:

Gnomul cu pasarea turcoaz in barba va saluta. Si uite-asa... am reusit ca septembrie sa fie la zi. Restul. le-om recupara.. incet incet... pe parcurs.

Si... maine predam stafeta.