empatie, pe care sa o intelegem si sa o aplicam asa cum se cuvine
altruism, pe care sa il exersam constant
omenie, pe care sa dovedim ca o meritam
bunavointa, pe care sa o facem sa ne curga prin vene
vigilenta, prin care sa ne exrsam prezenta aici si acum
macar un dram de realism pe care sa il putem folosi, ca sa evitam intamplari nedorite
Si lista poate continua, desigur. Dar, mi-am propus sa scot bagheta magica si sa trezesc din visare si Provocarile Verzi. Maine va voi povesti ce am reusit.
Pentru astazi, prima poza din seria #oPapusaPeZi (#MonthlyDollsChallenge) pe care as vrea sa o realizez in acest an. In fiecare zi, cate o poza, cu cate o papusa :). Nu vor aparea chiar zilnic pe blog - probabil voi face si articole cu mai multe poze grupate, dar pe Instagram, voi incerca sa fac acest exercitiu, zilnic.
Pentru inceput, am ales-o pe micuta visatoare. Poarta o rochita tricotata, festiva - un model care se potriveste la mai multe tipuri de papusi. Imi place foarte mult! Imi este drag sa il lucrez.
Mozaicul imaginilor de mai sus cuprinde toate fotografiile realizate pe tema data - Jucariile Copilariei, dar nu este reprezentativ ordinii in care acestea apar in articolele de mai jos, ci ordinii in care acestea au fost publicate, in functie de zilele lunii iunie. Asadar este un mozaic "cronologic".
E uimitor cum trece timpul. Saptamana trecuta eram inca alaturi de micuti, varsasem laptele - totul ok, apropo, va multumesc mult pentru gandurile bune :).
Si ca veni vorba de ganduri bune.....un proverb potrivit pentru orice zi si nu doar pentru ganduri:
"Cele bune sa se-adune, cele rele sa se spele."
Imaginea de mai sus este ultima din cadrul provocarii din iunie cu tema "jucariile copilariei" de pe instagram. Luna aceasta am sarit provocarea pentru ca nu am avut deloc timp. A fost si concursul (ieri am inscris si ultima tema si cea de "recuperare" pe care eu am facut-o de drag) si au fost si cei mici trei saptamani (aproape) aici. Poate la toamna mai facem ;).
Protagonistii sunt doi catelusi inspirati de TheDog - un proiect japonez de fotografie la baza. Ideea era sa fotografieze prin lentile speciale care scoteau in prim plan boticuri de catei. Intre timp au facut si cu pisicute si cu purcelusi... :). Catelul mic a fost castigat parca la ceva snackuri - irelevant oricum, important era el. Si l-am avut agatat de telefonul meu pana nu demult. Celalalt l-am castigat la un meniu pe care l-am luat doar pentru el, ca altfel nu ma incanta defel. :))). Imi sunt tare dragi amandoi si imi aduc bucurie --- deci sa se adune. Lol.
Acest articol este inscris in tabelul gazduit de Zina pe minunatul blog cu Povestiri pe scurt, in Serialul ”Citate favorite”. 😊
Azi Ralu si Christian sarbatoresc 6 ani de la cununia religioasa. Zana a fost Rha 😍. Cat pe ce sa ajung si eu.
Pentru ca eu sunt prinsa cu doua teme (de vineri tot lucrez si lucrez si lucrez.... ) nu ma voi lungi la vorba si va voi prezenta rapid un bebelus de jucarie foaaaarte dragalas (care inca e la mine.. hihihihi). E al lui Ralu - eu aveam varianta cat un copil si se numeste Mibebica. De unde numele lui. :)))
Si desigur cel mai bun fotoliu: Kouki mic. Ja ne! Pe curand!
Actualizare: Asa de zapacita am fost zilele astea ca am uitat sa dau publica si a ramas articolul in draft. :)))
As vrea sa spun ca s-a facut liniste dar e doar aparent. Prefer sa aud glascioarele vesele in jurul meu, decat huruit de aparate. Gata, micul N si micul H au plecat si incepem numaratoarea inversa pana cand sper sa poata Rha veni din nou. Sunt obosita.... :))).
M-am gandit la imaginea aceasta surprinsa acum fix o luna, in provocarea de pe instagram - cand am creat papusica (Mami Sora Iro) m-am gandit si la faptul ca eu aveam darul asta sa renasc din propria-mi cenusa (doar ca in ultimul timp nu prea imi mai iese figura ... hahahahahaha).
Azi am gandit non-stop de cand m-am trezit, dar nu am reusit sa pun nimic in practica. Acum vine si timpul sa il plimb pe K (cand se vor aranja lucrurile si in blocul nostru ultra-central sa nu mai stau cu emotii ca nu stiu ce le mai trece prin minti si voi scapa de stres .... oh, cred ca de fericire filmez un karaoke - hahahaaha).
Buna!
Ma incearca tot felul de sentimente. Pleaca cei mici curand si, cu toata oboseala, imi vor lipsi enorm. As vrea tare mult sa ne facem o casuta si sa stam toti impreuna.... ca o viata avem. Vreau o sera si o gradinita. Sa stam seara in curte la povesti. Sa ne dam in leagan, sa mancam sanatos...
Pe cuvant ca mi-as gasi timp si de scris pe blog! As fi atat de fericita incat ...
Back to reality. Aseara mi-am varsat lapte fierbinte pe maini (incheietura la dreapta a fost cea mai afectata) asa ca m-am gandit la un citat, sau la o expresie mai bine zis, din limba engleza:
It's no use crying over spilled milk.
Eu i-as contrazice... poti sa plangi la propriu daca ti se varsa fierbinte pe mana. Macar te mai descarci un pic. Hahahaha. [Da, stiu ca este o expresie si nu trebuie tradusa mot-a-mot.. dar mi s-a parut amuzant.]
Pentru azi am ales o fotografie din provocarea de pe instagram de luna trecuta (cred ca din 27): doua cadouri roz si dragalase: o girafa (Gify) si draguta de papusica primita in dar in 2016 de la Micaela. Minnie Kay - cea vinovata de faptul ca in ultimii trei ani mi-am tot marit colectia :P.
Acest articol este inscris in tabelul gazduit de Zina pe minunatul blog cu Povestiri pe scurt, in Serialul ”Citate favorite”. 😊
Buna! La multi ani sanatosi si fericiti, Kouki!! Azi faci 9 luni de cand esti cu noi. Fix intr-o sambata ne-am imbratisat prima data (si ai varsat apa pe pantalonii mei in masina... hahahahahah).
Ce mai faceti voi dragilor? Pentru astazi am pregatit doua poze din 7 si 14 (ce tare, nu?) iunie. Poate vom reusi sa facem si azi poze, ce stiu eu - ziua e lunga!
In prima poza zanul Kouki motaia alaturi de ursuletul mic. Abia ce il tunsesem si era atat de moale si pufosel (hmmm nu are cine stie ce plete acum, dar parca i-as mai scurta putin podoaba matasoasa numai ca nu cred ca e foarte incantat de ideea masinii de tuns, haha).
In a doua poza inspecta o papusica mica - breloc ( Kokeshi ) pe care am primit-o in dar de la parinti. Daca nu ma inseala memoria vine de pe aeroportul Narita, din Tokyo. Sau de pe acolo in orice caz. E atat de micuta si dragalasa!
Spuneam luni ca astazi (re)ascultam impreuna Bere Gratis si Vino mai aproape (fresh din 2001 :D). Iaca asa :))).
Mi-a placut piesa aceasta de cand am ascultat-o prima data. Imi place si acum. Stiu ca am plans cu sughituri pe ea (dar nu ma stiu exact cand si in ce context) dupa ce a plecat Dodo.. Stiti, versurile se potrivesc perfect.
Nu pot spune ca dupa 107 (atatea or fi? da...) saptamani situatia e perfecta si totul e roz. Inca am momente cand ... Insa azi il voi tine in brate pe Cutu (cel din poza si pe care il stiu de cand eram mica, mica, mica....) pe care l-am impartit doar cu Dodo... si care i-a fost alaturi pana in ultimele sale clipe [ sa ne intelegem, nu era jucaria lui de smotru, erau prieteni]. Voi asculta piesa.... si ii voi canta.
E un cantec foarte frumos cu un mesaj care (imi) da speranta. ;) Nu-i asa? (avem si noi muzica faina!).
I:
Ma crezi in stare sa te uit
Dar altceva nu pot vedea
Nu vad decat doi ochi caprui
In mintea mea
Tu esti undeva departe
Dar nu de inima mea
Nimic nu ne desparte
Dragostea.
Refren:
Hai, hai, vino mai aproape
Hai, hai, oceanul ne desparte
Tu pe un tarm, eu pe altul
La mijloc ne leaga cerul albastru
II:
Am vrut sa-ti cumpar luna
Sa zambeasca doar pentru tine
Am vrut sa-l conving pe soare
Sa te bata cu razele line.
Intr-o zi ne vom intalni
Tot ce-am pierdut vom povesti odata.
Refren:..
Pana una alta il voi valsa si pe Kouki un pic - mic mai este si credeam ca nu prea ma poate prinde cu labutele pe dupa gat (cum facea cretul). E ciudat totusi ca... sta cu labutele din fata exact cum statea Dodo in
ultimele lui zile - le tine drepte cumva. Desi se poate
prinde de mine (uneori o face), ma intreb de ce le-o tine asa?! Lol.
PS: poza este facuta pentru provocarea Jucariile Copilariei din luna trecuta, de pe instagram. Asa-i ca e un frumos Cutu' al meu ? 😍
🌈💙💗💚💛💜🌈
💕Daca e vineri, celebram prietenia cu provocarea muzicala, alaturi de Carmen. 💕
Episodul 225 de la Miercurea fara cuvinte. Joc de imagini, initiat si gazduit de Carmen. Devenit si "tematic" in timpul celor doi ani cand Calini-a purtat de grija.
Mai stiti ca se spune ca sa ai grija ce iti doresti ca se poate indeplini?
Oh well, tocmai ce ziceam ca as vrea sa fie o proba de prezentare ... si iaca asta si este proba 7. Si ... se lasa cu versuri. Trebuie sa scriu o poezie 😱.
Urmeaza si doua zile super pline... dar nu-i nimic - am pregatit deja articolul pentru maine si am framantat aluatul pentru cornuri. Poate pana la 12.30 se fac si ele si bag un somn pana ma trezesc dis de dimineata cei mici.
Domnisoara este un minunat dar de la prietena mea Micaela.
Afara e o furtunica, iar pe masa astept sa se raceasca niste cornuri. Si s-a dus planul meu de a ajunge la somn pe la 12. Lasa ca ma ia de dimineata micul N de buna :)))).
Nu zic ca nu ma bucur ca ploua - din contra. Doar ca iar a plouat in casa (pe la geam). Abia astept sa rezolvam problema asta. Sper sa nu mai astept mult (si bine).
Asa ca am zis sa profit si sa fac articolul pentru azi. Ne-am uitat ieri pe cateva poze si filmulete si l-am vazut pe dragul de Dodo. Ce il mai iubea el pe micul N 💖. [ Lui Dodo ii era teama de copii, pentru ca fusese muscat cand era mic de un caine care nu era in lesa.. dar cand venea vorba de N... statea sfant si il idolatriza].
Asa ca am zis ca se potriveste poza de mai sus. Un desen pirogravat primit de la Maria (realizat dupa avatarul meu) si papusica Rux, alaturi de catelusul Dodo (care are ochi albastri - ok, Dodo ii avea caprui, dar Mami avea o vorba si ii zicea "baietel cu ochii albastri", lol).
Si un citat (dintr-un cantec pe care il voi pregati pentru vineri):
Hai, hai, vino mai aproape Hai, hai, oceanul ne desparte Tu pe un tarm, eu pe altul La mijloc ne leaga cerul albastru
Bere Gratis - Vino mai aproape
Se potriveste, nu Do? 😍
Acest articol este inscris in tabelul gazduit de Zina pe minunatul blog cu Povestiri pe scurt, in Serialul ”Citate favorite”. 😊
Hello!
Saptamana trecuta faceati cunostinta cu Erena - All (In) Blue. Coada sirenei este si ea gata (ieri seara am terminat si topul :P), dar nu simt ca am poza de concurs. Am poze insa...
E dificil. Alea facute aseara sunt, dar nu sunt. Cele de azi dimineata cand a venit si micul N iar nu prea sunt. Asa ca aman un pic si mai incerc ceva dupa ce imi framant niste cornuri.
Imi place mult fotografia de mai sus - face parte din provocarea lunii trecute de pe instagram. Luna asta am zis pas, si asa abia ma descurc cu toate cele... :)))).
Maine vin cu sirena... :).
Ja ne! Pe curand!!
Ce mai faceti voi? Eu am aventuri multicolore :))). Ieri nu am mai apucat sa intru sa va salut (noroc ca programasem articolul de miercuri seara... sau poate era deja joi). Si azi sunt tot pe fuga - trebuie sa merg sa imi fac o paine (am avut un incident cu un unt care efectiv m-a tinut treaza toata noaptea. Nu stiu unde se mai gaseste unt-unt si sincera sa fiu m-am saturat pana peste cap de mancarea care nu mai este mancare. Nu stiu de unde atata inconstienta pentru un banut. Nu stiu... Mai bine nu faci unt daca nu ai materie prima de calitate decat sa iasa asa porcarii. Pline de lapte praf si ce se mai baga :(.
Si mergi la piata: rosii romanesti. O... era sa zic ce! Ca sunt toata ziua (si noaptea) din import, amestecate cu cate un tugui ici colo. Si mai tot ce gasesti e ca la loterie. Cartofii sunt toxici de cate porcarii au pus in ei... pana si dovleceii si fasolea sunt "aranjate".
Azi nu am mancat nimic pana la ora asta. Merg sa beau un ceai si sa imi fac iar paine .... Ca cea de ieri, de la unt, nu am mai putut sa o mananc. Si ce noapte am avut. Noroc ca am putut lucra ca altfel ma urcam pe pereti la propriu de rau. Am cam terminat lucrul la "codita" - cum ii zice Micul N, admirativ.
Ca idee... eu nu am avut alergii la mancare si singura problema era albusul fiert de la care am facut, cand eram mica, o indigestie si nu il mai suportam fiert (in alte combinatii nu aveam probleme). Nu sunt eu de vina pentru treaba asta... ci societatea care a distrus tot. Intri in magazin si vezi de toate. Dar eu intru si ies cu sacosa goala si mirosind toata a ..... detergent/ pufaoitoare si alte porcarii. Poate sa imi iau, totusi, o sticla de apa minerala.
Ce sa spun!? Nu, nu imi e pofta de nimic pentru ca am mancat lucruri bune si sanatoase si pot face diferenta cu ce e acum. Imi amintesc gustul, cum ma simteam dupa ce mancam.. si pentru o secunda de asa zisa placere sa ma tavalesc apoi de durere de cap sau stomac... thanks but no thanks.
Desigur, eu tot sper sa reusesc sa recuperez teren si sa pot manca din nou fructe de sezon, netratate si legume... ca pe vremuri. Mai sper sa am si un loc de trai frumos si linstit cu aer curat.... si cu o gradinita mica.
Nu imi doresc nici masini de fite, nu imi doresc nici haine de firma (am haine sa imi pun si in cap - pentru ca eu mi-am cumparat chestii care nu se demodeaza si sunt de calitate)... Singurele mele vicii sunt cartile si papusile in principiu si pot sa le stapanesc bine merci.
Am si multa vointa - altfel nu as mai fi acum aici sa va scriu. Singura mea problema e ca ma consum pentru nedreptate. Oh si din asta avem din plin. Nu suport sa vad ca oamenii sunt manipulati in asa hal incat sa nu mai faca distinctia intre lucruri evidente... cum sa zic, elementare. Cum sa spui ca niste chestii chimice si daunatoare sunt singura ta placere? Si faptul ca te trezesti dimineata ce e? Ca vezi soarele, auzi vantul, ai prieteni.. ca traiesti? NOOOO WAY! Nu se poate ca trend-urile sa distruga viata. Nu se poate sa ne transformam in papagali care sa adopte anumite stiluri doar pentru ca sa ce? Sa fie cool? Pe bune? Sa fii cool inseamna sa fii OM.
Apropo, voi va dati seama ca acum 30 de ani daca purtai ochelari din aia mari radeau toti de tine (aragaz cu patru ochi) si acum fitosii se inghesuie sa poarte asa ceva... si la fel si la haine? Pai si-o merita. Hahahaaaa! Vorba aia... copiii celor care radeau poarta chestiile astea si se mai dau si mari . Pesemne un fost sau o fosta care pe vremuri era "de tot rasul" a ajuns intr-o pozitie de unde se dicteaza trend-ul.
[Verse 1]
Everybody look at me, me
I walk in the door you start screaming
Come on everybody what you here for?
Move your body around like a nympho
Everybody get your necks to crack around
All you crazy people come on jump around
I want to see you all on your knees, knees
You either want to be with me, or be me!
[Chorus:]
Maneater, make you work hard
Make you spend hard
Make you want all, of her love
She's a maneater
make you buy cars
make you cut cards
make you fall, real hard in love
She's a Maneater, make you work hard
Make you spend hard
Make you want all, of her love
She's a maneater
make you buy cars
make you cut cards
Wish you never ever met her at all!
[Verse 2]
And when she walks she walks with passion
when she talks, she talks like she can handle it
when she asks for something boy she means it
even if you never ever seen it
everybody get your necks to crack around
all you crazy people come on jump around
you doing anything to keep her by your side
because, she said she love you, love you long time!
[Chorus]
[Chants]
[Chorus]
Never ever met her at all!
you wish you never ever met her at all!
you wish you never ever met her at all!
you wish you never ever met her at all!
you wish you never ever met her at all!
Nu mai stiu in ce an dansam la greu pe piesa asta. Ma si imbracam asa, nu ca era moda - asa imi placea mie! Apropo... mie mi-au placut mereu blugii si fiind miniona ii purtam intorsi... si imi amintesc ca pana sa aduca Akcent blugii la moda auzeam pe strada comentarii cand treceam. Ca sunt intr-un fel sau altul - de la domnisoare pe caramizi si cu pantaloni plasticosi (se reunesc Andre apropo) care chicoteau in pumni. Dupa ce au aparut Akcent... chicoteau altii si spuneau ca vezi-doamne, ii copiez 😮 . Common' .. da sigur.
Intr-o parte din articol am vorbit serios, in alta am fost revoltata si in una am glumit. Ca sa fie din toate cate putin - uneori e nevoie sa ne si descarcam un pic.... iar azi am dezlegare de la Dodo cel plecat de 106 saptamani... la Doamne Doamne (cum zice micul N de la el putere... 😪).
PS: In poza de sus e Ember si bicicleta lui Anlily - ca tot visez la vremuri pasnice si iubitoare. Si selectarea gunoaielor... va rooooog astept din 2012 containerele alea si anul asta cand mai exact se desfiinteaza ghenele tubulatura de bloc??? Va rooog.
Ah si Kouki s-a simtit rau.... ca deh... se da cu tot felul de chimicale.. ce stiu eu ce a mai mirosit. Pana la urma a fost afara, a baut si apa, a si mancat...
🌈💙💗💚💛💜🌈
💕Daca e vineri, celebram prietenia cu provocarea muzicala, alaturi de Carmen. 💕
Episodul 224 de la Miercurea fara cuvinte. Joc de imagini, initiat si gazduit de Carmen. Devenit si "tematic" in timpul celor doi ani cand Calini-a purtat de grija.
Era sa zic ca a venit vara :)))) !
Buna!
Iata-ne ajunsi in prima zi de iulie .... cuptor am sigur in bucatarie! Cuptor pornit! Pentru ca paine... lui Ralu ii place painea mea de casa (victorieeeeeeeeee) - sunt in stare sa ii fac paine in fiecare zi.😍😍😌
Visez la micile iesiri la rau. Serios. Parintii lucrau pana sambata si noi aveam ore tot pana sambata si totusi... mergeam la rau. Langa padurice. Tare frumos era. Pai acum unde sa mai merg - totul e murdar, poluat. Si la munte, unde mergeam pe Dejani... Au ingradit raul 😕. Da... proprietati private.
Asa ca, am ales pentru azi o poza cu o carticica pe care iam luat-o micului H (mai are una cu broscute). Mi se scuturasera vreo doua margarete galbene (lol) pe ea, fix cand faceam poza. Si mi-a venit in minte si un citat. Asta in timp ce priveam cu ochii mintii la o Ruxandra de vreo 10 ani, care isi folosea coarda cu manere maro (microfoanele noastre din jocul de la bloc) pe post de leagan ... pe un mal de rau, agatata de o creanga mai joasa.
A fost odata...
Unde eşti, copilărie,
Cu pădurea ta cu tot?
Mihai Eminescu - O, rămâi
Acest articol este inscris in tabelul gazduit de Zina pe minunatul blog cu Povestiri pe scurt, in Serialul ”Citate favorite”. 😊
Buna!
Iata-ne ajunsi si in ultima zi a primei luni de vara!! 😲 Cand a trecut!!! Vaaaaai. Parca mai ieri incepea si il fotografiam pe dansul - pentru provocarea lunii iunie de pe intagram. Imi propusesem sa fie doar despre jucariile copilariei, autentice. Dar am trisat si am pozat si jucarii ale copilariei actuale... de la mic la mare si catel 😂😂😂.
El este insa un ursulet caruia nu stiu din ce motiv ii mai zic si Mickey.. Probabil ca atunci cand eram mica il asociam cumva imaginii soricelului.
Merge si se bataie (are o cheie la spate - era sa zic cheita, dar e cheie in toata regula). Trompeta a fost desfacuta (sa nu zic rupta) si lipita (apoi dezlipita, lol) si acum am fixat-o si eu cum m-am priceput. E cat se poate de functional. Yuppy.
Ma bucur ca l-am putut imparti cu voi in fotografia asta - imi este tare drag. Si acum ma intorc... la datorie 😱.
Mi-e un somn. Fratilor ... dar mi-e un somn. Nu va vad de ce somn imi este - asa ca, daca scriu aiurea, ma intelegeti voi. Si maine trebuie sa ma trezesc la 5... 4:55 mai precis.. Pentru ca se stropeste si trebuie sa scot copilul ondulat la plimbare pe repede inainte.......... 😴😴😴😴 Huh? Ce? e dimineata?! Ah cred ca atipisem...
Asa, pana sa nu adorm cu laptopul in brate.... saptamana trecuta va povesteam despre proba numarul patru de la concurs care i-a adus lui Anlily un outfit de Shania Twain.
(Nu mi-a atras si mie nimeni atentia vezi bai Rux ca ai bagat un h in plus la sfarsit... vaaaaai si in cate locuri va trebui sa corectez 😨!!)
Buuuun. Astazi va propun un alt clip al artistei, de data asta din 2013 - m-ar fi tentat sa factinuta in rosu dar nu am avut materiale..
Imi place mult clipul, ador piesa - mesajul e genial. In fine... va las si pe voi sa descoperiti sau reascultati / vizionati / fredonati piesa!
We live in a greedy little world--
that teaches every little boy and girl
To earn as much as they can possibly--
then turn around and
Spend it foolishly
We've created us a credit card mess
We spend the money that we don't possess
Our religion is to go and blow it all
So it's shoppin' every Sunday at the mall
All we ever want is more
A lot more than we had before
So take me to the nearest store
[Chorus:]
Can you hear it ring
It makes you wanna sing
It's such a beautiful thing--Ka-ching!
Lots of diamond rings
The happiness it brings
You'll live like a king
With lots of money and things
When you're broke go and get a loan
Take out another mortgage on your home
Consolidate so you can afford
To go and spend some more when
you get bored
All we ever want is more
A lot more than we had before
So take me to the nearest store
[Repeat Chorus]
Let's swing
Dig deeper in your pocket
Oh, yeah, ha
Come on I know you've got it
Dig deeper in your wallet
Oh
All we ever want is more
A lot more than we had before
So take me to the nearest store
[Repeat Chorus]
Can you hear it ring
It makes you wanna sing
You'll live like a king
With lots of money and things
Ka-ching!
Poza de la inceput o are ca protagonista pe o mica papusica japoneza (o kokeshi handmade adorabila cu bebic la purtator - bebic care nu se vede in poza asta - e in spatele ei ) pe care am primit-o in dar de la Mami acum un an. Si papusica asta vine tocmai de la mama ei de acasa💙💓💚💛💜.
Ja ne! Pe curand!
🌈💙💗💚💛💜🌈
💕Daca e vineri, celebram prietenia cu provocarea muzicala, alaturi de Carmen. 💕
Nu-mi vine sa cred cat este ceasul. Si sambata si duminica e sarbatoare. Nu e corect. Am fost sabotata complet saptamana asta :(.
De exemplu azi alergam de zor sa pun toate la punct ca sa pot incerca sa mai... creez ceva. Si o gasesc pe doamna papusa cazuta in bolul cu apa a lui Kouki. Fix cu bluzita pe care i-o facusem... :(.
Dar... va aratam marti cine mi-a tinut companie la "ceai" - Ganduri dintr-o zi de vara. Numele papusii este Ember si face parte din Project Mc2. Un serial de pe Netflix (am vazut reclame doar, ca sa nu fiu total pe dinafara) cu o echipa de tinere pasionate de experimente stiintifice. In fine.. mie mi-a placut papusica asta de cand am vazut-o. E roscata (dar are mai multe nuante de par, nu e uniform), are pistrui si ochii sunt albastrii. are si gene reale. Mi-a placut mult si tinut.... Mai sa fie. cum ma invart si ma sucesc tot de tinute dau... :(.
Eh... va las... merg sa mai beau un ceai... sa mai incerc marea cu degetul (adica sa invart alea doua bucati de blug, una de camasa si alta de fetru poate poate o iesi ceva :(.
Episodul 223 de la Miercurea fara cuvinte. Joc de imagini, initiat si gazduit de Carmen. Devenit si "tematic" in timpul celor doi ani cand Calini-a purtat de grija.
Indraznestesa visezi, sa te joci, sa creezi, sa copilaresti!! :) *
Acest proiect este dedicat celor care iubesc si pretuiesc copilaria si nu renunta la copilul din ei.
**
Va multumim pentru vizita! Daca gasiti "inspiratie" pe blog va rugam sa nu uitati sa precizati sursa. Incurajati acest lucru - nu este nimic rau sa fii inspirat de cineva, este in schimb foarte urat si josnic sa furi.
Cauti ceva anume? (in cazul in care nu gasesti in meniu / etichete, incearca aici! :)
Concursuri Copilarim
Concurs "Impodobim bradul XV"
11 noiembrie - 11 decembrie 2024(23:55)
mai multe informatii despre concursuri puteti gasi pe pagina CONCURSURI
Felicitari Calatoare, Provocari si Misiuni Verzi
Salvam Papusi / Save the Dolls 13 teme in desfasurare (detalii pe pagina Concurs, pe site Provocari Verzi, in grupul ProvocariVerzi de pe Facebook)
Ne poti urmari si pe Bloglovin'. Aici poti adauga adresele blogurilor preferate si poti afla noutatile in timp util. :) In plus, iti poti salva articolele preferate, pentru a le putea gasi mai usor.
Daca vrei sa iti faci cont pe Inlinkz, te rugam fa-l de pe butonul de mai sus - cel cu broscuta. De indata ce iti vei trece la cont platit ne vei acorda si noua un vot, care sa ne sustina activitatea! Iti multumim :)!!
Prieteni prin GFC
Spune Da respectarii dreptului de autor!
Formular de contact
Contact
Ne puteti scrie la adresa: copilarim[@]gmail[.]com (Nu uitati sa renuntati la parantezele patrate - acestea sunt folosite pentru a evita spam-ul.)
