Martisoare si fulgi (amintiri din sertar).

Afara ninge. Fulgii pur si simplu danseaza si se uita pe geamul de la terasa in casa. E ca si cum ar refuza sa coboare ca sa nu se topeasca instant. 

Sertarul cu amintiri s-a deschis fix pe urmatoareele poze, din 19 ianuarie 2023 :)). Combinatie fulgi si martisor. 

Ulterior am mai zarit vreo doua sertarele cu martisoarele fotografiate separat (doar  ca floarea nu avea frunzulita atasata la acel moment - e timp sa le rasfoim si pe acelea, luna aceasta).

Din fericire sunt de ceva vreme la casa lor (da, Diana - este chiar floricica ta, cu frunzulita la purtator) si au fost lucrate ca premii pentru Provocarile verzi de prin 2019 (sau asa ceva 😅- martisoarele la o tema, fulgii fac parte din premiul surpriza la alta tema).

Ganduri albe :)

Nemuritorul - Actul I. Primul Sbor. Phoenix.

Buna!

Mi-e destul de greu sa scriu acest articol, nu doar pentru ca ma concentrez foarte greu, ci pentru ca nu am vrut sa fie nevoie sa o fac. Am tot incercat sa ... gasesc o cale, o solutie, dar se pare ca totul este cumva ... e ca si cand as merge contra curentului si, sincera sa fiu,am obosit. 

Am reusit cu chiu cu vai sa scriu despre Bucurie de la Carmen si Leo 💗.. In sensul ca pana am facut articolul am stricat o buna parte din altul :)) (cel cu luna noiembrie la care inca mai am de adaugat inca vreo 4 - parca- titlulri de care nu am reusit sa ma ocup). Nu ma pot concentra deloc... si e deja deprimant.

Si cum mie imi place sa cred ca acest proiect este creat pentru a fi pura terapie si sursa de bucurie, cred ca e cazul, pentru binele tuturor sa fac o pauza. Nu de tot - adica voi incerca macar poza zilei sa o fac, ca sa am o idee ce si cum sa recuperez, cand va fi cazul. (cam asa cum am facut vara aceasta - a functionat, desi nu mi-a convenit si a trebuit sa stau deoparte).

Mai e ceva -unul dintre notivele principale care a dus la acest lucru este si faptul ca, din motive ce nu depind de mine, nu voi putea (imi este mai mult decat clar), sa omorez promisiunea facuta si sa trimit premiile (si cadoul pentru cei mici, dupa cum arata acum lucrurile) anul acesta si va trebui sa aman pana la anul. Nu mai e mult pana in ianuarie, dar mie sincer, asta mi-a pus capac. Cel mai sigur, daca as fi putut folosi cardul meu si nu as mai fi depins chiar intr-atat de altii, ar fi stat altfel situatia, dar asa... Nu vreau sa intru in si mai multe amanunte, pentru ca...... si asa ma simt oribil.

Nu voi putea sa onorez nici Calendarul Advent la timp - voi recupera insa cand va fi posibil si voi avea grija atunci sa ma bucur din plin de ceea ce a pregatit Mihaela (MNiko) - sper sa nu va suparati pe mine si... sa ma intelegeti, pentru ca e fix ceea ce nu mi-as fi dorit sa se intample la sfarsit de an, motiv pentru care chiar m-am zbatut la propriu in ultimele luni ca sa fie totul pregatit si sa mearga .. ca uns. Se pare ca directia se doreste a fi alta si ... probabil ca nu are rost sa ma mai impotrivesc. 

Totusi.. iata ca Cineva acolo Sus ma iubeste. Asa ca am ceva special de impartit cu voi. pana ne voi revedea, intr-o forma mai buna si eficienta (eu cel putin, hehe). Chiar azi s-a lansat Actul I, numit Primul Sbor, din Opera Nemuritorul. Si pentru 6 minute si un pic, sper sa va faca si pe voi, sa „sburati” un pic :).

Sunt si versuri - in clip (Diana sper sa il poti vedea si tu - e pe youtube, eventual poate intri direct de acolo, daca iti este mai usor). Cred ca cel mai fain este sa il ascultati de mai multe ori... dar parerea mea este ca e.. clar, Phoenix, adica ceea ce ar fi trebuit sa fie. Ceea ce nu poate decat sa ma bucure.

Va doresc sarbatori fericite, cu sanatate, liniste in suflet, pace si bucurii alaturi de cei dragi voua!! Va imbratisez cu tot dragul si imi doresc sa ne revedem cu bine, cat mai repede :).

ps: daca este ceva, va rog sa imi scrieti pe mail  (ma voi ocupa si de restantele la concursuri de indata ce voi putea - nu se anuleaza nimic si ma voi gandi la cum voi putea sa ma revansez pentru tot!! 🙏🏻 - va multumesc )

Bucurie de la Carmen si Leo 💗.

Azi mi-a inveselit Ralu ziua, trimitandu-mi doua poze cu ceva tare tare dragut, care a sosit la posta, la ea: o felicitare de la Carmen si Leo!! 💗💗

Multumim mult pentru felicitare si pentru gandurile bune 🤗. Anul acesta va impodobi sufrageria lui Ralu, iar anul viitor va ajunge la mine, hihi.

Si ... atat am reusit sa scriu ieri :). Voi incheia asa, inainte sa fac si mai multe prostii pe blog (am reusit sa stric ceva dintr-un articol 80 la suta gata..acum a ajuns la 70.. hahaha).

Multumim inca o data :*!!!!

Un calendar advent ca un orasel.

Ultimele zile au fost ca un fel de trenulet din acela zapauc din parcurile de.. „distractii„. Sus-jos, stanga-dreapta, nelipsite rasuciri, mai o plonjare intr-o zona inundata cu stropi de apa ce s-au transformat in cristale negre, sau fulgi fantastici, in functie de context si tot asa.

Au fost atat de multe momente in care efectiv nu credeam ca voi mai scrie pe blog, ce putin, nu prea curand. Pe unde ma suceam si rasuceam, dadeam de oameni care rad de alti oameni si de multa rautate.... Si realizam ca sunt si ma simt cu mult mai putin libera si in siguranta ca oricand. Ca totul sa fie complet, am intrat pe facebook (zilele astea am tot intrat, la mine pe profil.. culmea, nu imi mai schimbasem poza de ani de zile si nu stiu ce am tot avut acum .. de mi-am falfait penele galbenele din spatele gratiilor de argint pe acolo, ba chiar, am incheiat „apoteotic„ cu o poza la cald..😱) si am asistat la cel mai grotesc spectacol....

Dar eu sunt berbec si merg inainte. Cum sa o las pe Lottie asa, fara poza zilei - asa ca am asezat-o ostentativ in fata calendarul advent pe care „l-”am primit de la ai mei. Pun ghilimelele de rigoare pentru ca, desi apreciez foarte mult cutiile si gestul, eu bomboane nu mananc. Sincer nici nu ma tenteaza. 

Am scris/sters/scris/sters... N-ai cum. Grotesc spectacol. Se arata ipocrit cu degetul si se pierde esenta. Glumele sunt bune si ironiile, desigur. Dar uneori mai trebuie sa ne si documentam, inainte sa facem mistouri. Si voi spune doar atat (inclusiv pentru mine): atentie ca istoria se repeta - au mai jucat niste actori (unii foarte buni si probabil bine intentionati) pe o scena.. si ce a urmat nu a fost chiar ce trebuia.. si inca jucam in acel joc?

Lottie deja a desfacut cutiuta si imi face semn nerabdatoare ... nu am desfacut gemuletele de la cutie - am rugat-o pe mami sa scoata surprizele lor dulci pe „sus” :))). Nu ma intrebati insa ce anume au gasit pana acum ca nu stiu (ba stati.. cred ca era o bomboana cu visina la una, ca a comentat mami).

Ma mobilizez greu sa scriu... de fapt ma mobilizez greu sa .. orice. Prea multe constrangeri te lasa fara energie si atunci... safe mode.

ps: finalizat pe 11, ca idee.

Graul creste...

Imi propusesem ca in weekend sa recuperez pe cat de mult posibil filele de calendar - sa colorez, sa lucrez, sa ma si relaxez si sa imi incarc bateriile. Nu a fost sa fie, cred ca v-ati prins...

De fapt, abia am reusit sa fac, pe fuga, poza zilei.. si sa imi notez pe agenda care e subiectul, ca nu cumva sa .. „uit”. 

Sambata (pentru ca ajung sa completez textul abia pe 11), am consemnat urmatorul progres al  graului pus in colaborare cu Mami (al ei este cel in farfurioara).

Pozele din articol sunt facute la vreo 2 zile dupa ce a fost pus si cea a zilei este ... na, din 7, se intelege :))) - dar de atunci si pana pe 11 a crescut vazand cu ochii. Probabil ca voi mai face actualizari.. pana la Craciun... vom vedea.

Ma bucur ca a incoltit si creste. Anul trecut nu a miscat nimic. Ce e drept, anul acesta nu a fost atat de tratata nici apa.... uimitor chiar - sa nu le dau insa idei, ca nu e timpul trecut :).

Iarna (Colind).

Azi v-am pregatit si eu ceva draguuuuut! Asa, ca de Mos Nicolae. Un colind special, descoperit de curand. Adica anul acesta, ca el nu exista decat de prin 70 si ceva :)))). Trecem peste. Ideea e abia asteptam sa am ocazia perfecta ca sa impart cu voi descoperirea :D. La fel si Lottie, se pare.

Se pare ca inregistrarea pe care o veti putea vedea a fost facuta pentru Revelionul din 73. Habar nu am insa daca a si fost la TV (a fost? lol).

Si sa cantam impreuna zic! Iata si versurile (via):

Iarna mi-a pus pe la ferestre,
Flori, flori,
Fiindca azi e ziua mea.
Sanii zglobii se-ntrec pe creste,
In zbor,
Fiindca azi arde o stea.

Va chem pe voi ca sa petrecem,
Ne canta iarna vesela-n prag. 
Iarna mi-e sufletul curat,
Mai alb,
Il simt mare, bun si cald.

 
Va chem pe voi ca sa petrecem,
Ne canta iarna vesela-n prag.
Iarna mi-e sufletul curat,
Mai alb,
Il simt mare, bun si cald.

Nu stiu de ce eu aveam impresia ca in loc de prag e brazi :)))))). Probabil mi-e gandul la Brad. Cu siguranta.

Sper ca v-a placut si voua colindul. Si ca v-a adus Sfantul Nicolae ce va doreati voi :).

Casuta de poveste. (Reflexii in Oglinda 93)

Pozele de mai jos, sunt facute candva prin 2021. Am montat casuta la trecerea dintre 2019 spre 2020, ca sa ii fac o bucurie micului N (parintii erau atunci la Ralu si au petrecut Anul Nou impreuna.. ce vremuri).

In 2021 am adaugat o instalatie luminoasa in scena si am asezat casuta pe un fel de taburet care se strange (o scarita de fapt, mov si ea, luata de la Market, pe cand inca era si care s-a dovedit a fi destul de utila, si nu ma refer doar ca suport pentru acea casuta, desigur, haha).

Casuta venea sub forma de carte, cu elemente predecupate ce urmau a fi desprinse si apoi montate. Este foarte draguta, din carton de calitate, desi subtire. Ansamblul este adorabil si... la acest moment este oarecum demontat (mai putin partile micute, ce riscau sa nu mai poata fi folosite) intr-o cutie.

Sper sa va placa sclipirile si sa va aduca si voua bucurie imaginile cu aceasta casuta. Mie chiar mi s-a facut dor de ea.. daca acum ar sta un pic altfel lucrurile la noi, sigur m-as aventura sa o remontez. :)        

Maine vine Mos Nicolae... oare incape in ghetele mele? Hahaha. Vom vedea 🤞🙏🏻.Cuminte am incercat sa fiu... si cu minte, se intelege. 😉

📸

Inscriu articolul in tabelul gazduit de Carmen, ce a preluat rubrica  „ Reflexii in Oglinda ” initiata de Sorin. Rubrica avea ca indemn urmatoarele cuvinte:

” Dacă doresti să participi, publică într-un articol pe blogul tău, o imagine sau un clip, pe care tocmai le-ai vazut în "oglinda" (poate fi si cea retrovizoare) ”

Ja ne!   

Vestuta lui Martinel calator (amintiri din sertar).

Buna!

Din sertarul cu amintiri, am scos azi un alt proiect. Pe acest ursulet mic si dragut. l-ati putut deja vedea in calendarul din 2021. E deja la casa lui de ceva timp. 

Ce nu am apucat sa va arat a fost vestuta cu gluga pe care i-am lucrat-o inainte sa plece. Si voi profita de faptul ca am reusit pana sa se schimbe macazul prin vara, sa imi pregatesc pozele pe care le aveam pe laptop in proportie de cam 90 la suta.. asa ca acum nu imi ramane decat sa fac rapid poza zilei si sa adaug text :D. Hihihh. Macar la acest capitol, am un avantaj.

Ursul este lucrat in colaborare cu Buni.. ce vremuri. si cand te gandesti ca inainte sa cada ne propusesem sa facem o multime de altfel de jucarele pentru premii... s-a dus si acel plan (pentru moment.. ca mie nu imi place sa renunt, cum spunea cineva.. „ca la box” inainte :)) ). 

Hainuta a avut ca idee de pornire acel curs de pe Domestika ( Sa cream Hainute, Par si Accesorii. ).  Punct de pornire orientativ pentru ca ursuletul era diferit ca si conformatie fata de papusica din curs.

Vestuta mai avea si avantajul de a ii tine ursului capul pe umeri :))). Nu de alta dar era cam visator si imediat voia sa se aseze si sa viseze ca pluteste printe nori.. sau poate ca voia sa hiberneze... uite la asta nu m-am gandit.

:))

Iepurasul cu Papion (amintiri din sertar)

Si s-a facut deja a doua zi de decembrie... aproape, nu s-a crapat inca de zi. Mai putin insa si or zori si zorile, vorba aceea. Lottie s-a  simtit in mare forma si mi-a cerut imperativ sa facem articolul de azi si sa mai las din recuperari, ca oricum vor mai fi :))). Adica eu sincer sper sa nu, dar clar pana ajung la mine fisele de advent ... se mai aduna.

Asa ca, astazi ne-am gandit sa va povestim despre un papion festiv, realizat pentru un iepuras calator (Iepurasul dragalas, mic si botogas.), sau mai bine zis... sa vi-l aratam.

Papionul acesta rosu, a fost lucrat fara model (si nici ca mi-am notat ce si cum, haha) si are sistem de prindere. Despre iepuras va povestisem deja prin 2022 (tot la calendar adevent) si anul acesta, inainte sa anunte MNiko faptul ca ne-a pregatit temele si ni le-a trimis, chiar ma gandeam ca despre asta voi povesti in calendar, despre tot felul de amintiri din sertar, colinde si alte povesti in tema.. dar uite ca, altfel s-au aliniat planetele :)  si, poate ca este mai bine asa - ma incurca poza zilei si calendarul.. se cam suprapuneau, haha.

In alta ordne de idei, am reusit niste recuperari (noiembrie si decembrie):

🍁Un Pitigoi calator (amigurumi).

🍁Padure... Padure, tu....

🍁3 x Bunatati cu smantana.

⛄ Lottie la startul AFEC!

Mai am inca vreo patru din noiembrie dar e mai mult de sortat pe acolo poze si... am epuizat stocul de energie :). Trebuie sa il refac! 

Ps: am vazut ca toata lumea a luat startul si la AFEC, dar clar voi trece pragul dupa ce incep si eu - cred ca asa e corect, pana la urma :D -sa nu trag cu ochiul.

Lottie la startul AFEC!

La multi ani, Romania! Sa ne fii! 💙💛💗

Lottie s-a pregatit cu emotie de o noua aventura. Va spun sincer ca, daca Mihaela (MNiko) nu ar fi trimis pachetele de advent, probabil ca calendarul de anul acesta ar fi aratat fix cum vor arata articole care nu vor purta sufixul AFEC :))). Adica, asa cum era inainte de jocul cu teme zilnice. 

Nu a ajuns inca pachetelul la mine - asa ca am despartit calendarul de ... 365 :))). Iar imi ies cate doua articole, macar sa reusesc eu sa le fac, pentru ca imi face placere. Problema survine cand nu sunt lasata sa functionez in directia aceasta si se acumuleaza stiti voi ce :)). Da, restante. 😅

Lottie se va inscrie pentru moment aici: Adventul fotografic al exploratorului creativ - unde va face cunostinta cu celelalte mascote aliniate la start :). 

 Voi reveni si cu poza cu tema pregatita de Mihaela, de indata ce va ajunge la noi :).

Actualizare (3):
A ajuns - eliberata din cutie.... deocamdata la aer (multumiri celor care au inventat parfumurile de masina... care rezista, rezista, persista si ma tin pe mine o vreme departe de joc.. oh well... rabdare). Multumesc mult Mihaela :D. Am rugat-o pe Mami sa nu imi arate chiar de tot felicitarea, ca sa o pot face vedeta de Craciun :D.

Un Pitigoi calator (amigurumi).

La inceputul anului (daca nu chiar inca de la sfarsitul lui 2023) mi-am propus eu ceva: sa fac cate o ingerasa pentru fiecare dintre voi. Am reusit fix 2. Ca apoi, vara, s-a schimbat macazul si efectiv, oricat am incercat, nimic nu s-a mai legat. Nu-i nimic, ca nu ma las.. am schimbat tactica. Pana la urma, voi continua si seria ingeraselor, in anii ce vin...

Textul este scris in diferite etape (de exemplu acest paragraf este compus in decembrie) - la momentul in care articolul ar fi trebuit sa apara, Ralu deja se pregatea sa vina la noi pentru aproape 2 zile teoretic, dar fizic, prezenta s-a rezumat la cateva ore. Bune si acelea, cat sa ne vedem un pic.  Am aflat doar cu vreo 5 zile inainte. In alte conditii, probabil ca as fi rupt croseta :))) si pregatit tot ce aveam in plan, dar acum, cu chiu cu vai, abia am reusit sa fac un singur lucru, la limita cu timpul.

In plan aveam doua zanute pentru baieti, ca sa le puna in oraselul lor magic, de Craciun. Si ingerasa pentru Carmen - pentru ca aveam ocazia sa o strecor si pe ea in rucsacul lui Ralu. Practic... cu vreo 3 zile inainte sa vina, mi-a devenit din ce in ce mai clar ca nu va iesi figura si de-ar fi sa stau in cap :))). Asa ca m-am reorientat, cautand ceva ce ar putea fi, de exemplu, asezat si in pomul de Craciun, sau pe acolo.. :). Pentru ca, daca anul trecut am reusit sa fac si decoratiuni, anul acesta .. ma bucur ca sunt. Si atat.

Carticica aceasta cu mici pasari este o comoara (are si un mic liliac pe acolo). M-am bucurat ca am gasit culori care sa bifeze cromatica propusa de pitigoiul ales. Mi-a placut de el tare. Auriu (sau galbui, cum vreti) - mi-a amintit de buclele vesele ale lui Carmen. Si cu acel azuriu, al cerului... ca niste ferestre limpezi spre cer.. Jucaus, pus pe sotii si sursa de buna dispozitie. Ales a fost!

Lottie a fost ajutata de Raza de Soare sa adune toate materialele si ne-am si documentat putin. A fost o mica evadare din cotidian, binevenita.

In cele din urma am facut si o punguta origami - imi place modelul acesta .... desi cred ca va ajunge destul de sifonata, pentru ca uitasem sa iau in calcul ca va calatori in rucsac... :)).

Pe ultima suta de metri am colorat si o felicitare pe care o printasem mai demult. Ce bine - tocmai acum s-a gasit si printerul meu sa nu coopereze. Ba nu se vede prin wifi, ba nu mai are cerneala (desi abia am schimbat cartusul.. cam asa cu „usurarea„ vietii - era mai complicat cu acele cartuse pe stil vechi, fara serii si alte bazaconii. deh).

Intre timp (salutari iar din decembrie deja), Pitigoi Vioi a ajuns in Germania si a plecat mai departe catre destinatia finala :D. 

Si-asta a fost povestea.

Miercurea fara cuvinte - Intre Zapada de azi si Inimioare de Dodo.

Episodul 368 de la Miercurea fara cuvinte - care, dupa o plimbare prin blogosfera pe la prieteni dragi, s-a intors acasa, inapoi, la  Carmen.

☔☔☔

Tema: Zapada de 20 noiembrie si inimi de Dodo

📷 1 poza zilei alaturi de Lottie

📷 2 poza de azi de la Ralu

📷 3-4 inimi de labuta de Dodo din 10 iunie 2017

☔☔☔☔☔☔

-📷 mai multe episoade 📷-   

🔕Am recuperat

Bebelusele garoafe. (Bucuria de decembrie - premiu PV)

Terapie cu aluat sau ce am mai inventat.