marți, 4 octombrie 2022

Visand la conditii de mediu prielnice si relaxare...

 


.... cei doi au pozat inspirational. El pe post de salteluta, ea pe post de model de relaxare. Eu am facut poza... intr-o pauza de nori calatori si soare amagitor.

Pe maine!

luni, 3 octombrie 2022

500 de piese de puzzle dintr-un puzzle de 365 de zile (Gorjuss meets Licca)


Buna:)!!
Ma gandeam cum incepe sa se construiasca incet incet puzzle-ul acestui nou proiect. Si aunci... ce era mai potrivit ca subiect astazi... decat un puzzle, nu?
Ca sa spun drept... eu am cam fugit de puzzle-uri. Din cam doua motive: 
1. pentru ca odata terminat nu prea ma incanta sa il .... stric
2. din lipsa de spatiu..... (fiind tentant sa imi iau si aia si aia si aia).
Mi-am luat prin.. cred ca prin liceu, da, vreo 2 micute micute. Una cu o pisicuta, parca si alta cu o fetita? Hmmm - va trebui sa caut ma uit in cutia cu jocuri (la care momentan nu am acces). De atunci.... multa vreme m-am tinut departe de ele - tocmai pentru ca ma atrageau ca un magnet. Mult timp pana acum cativa ani (4-5 , maxim 6 cam asa) cand mi-am luat un puzzle de 1000 de piese, realizat dupa un tablou celebru de Hokusai - probabil il stiti si voi -Marele Val. Totul a fost strategic gandit, pana la urma: la cat e de mare si greu avea sa ma tina departe de alte idei un timp, pentru ca incepusem sa ma cam uit pe la puzzle-uri. In plus, dupa ce il finalizam urma sa il inramez - deci avea si rol practic, de tablou. Zis si facut - e tot in cutie :))))). Nu am apucat sa ma ating de el ceva vreme din diferite motive.



Ca sa scurtez romanul. am sa trec astazi peste episoadele urmatoare (dar am sa va povestesc cu alta ocazie despre ele) si am sa ajung la mini colectia mea de puzzle-uri Gorjuss-Santoro. Mi-a placut De cand am vazut-o prima data, acum mult timp, aceasta fetita simpatica, parca numai ochi... 
Micaela imi tot arata lucruri suuuuper dragute legate de ea, ba, mai mult, mi-a trimis si cea mai dragalasa stampila ever cu fetita Gorjuss. Asa ca, anul acesta, cu putin noroc, am reusit sa imi achizitionez cateva puzzle-uri pe care intentionez sa le fac si sa le  inramez. Cu facutul, e cum e... cu inramatul - ei bine, aici e mai, sa zicem, problematic. Am cautat rame gata facute (care sa nu coste insa de zece ori cat puzzle-ul (care nici el nu e foarte ieftin). Nimic. Mi-au luat ai mei o rama fata rama (stiti voi. carton sticla si niste cleme pe margini). Cand au iesit din magazin a crapat geamul :))))))). Faza e ca eu vreau sa fie cu geam de plexiglas, sau ceva echivalent. Am gasit ceva dar inca nu a ajuns la mine - e la parinti. Si se taie greu (asa ca astept sa isi faca timp, sa vedem daca ideea mea e realizabila - o sa va povestesc daca a mers, sau nu).


Puzzle-ul despre care va povestesc astazi are 500 de piese (48x34 - dimensiunea). Vine intr-o cutie foarte draguta, insotit de pliculet pentru lipit (se pare ca se dizolva continutul plicului si apoi se aplica rezultatul peste puzzle - puzzle-ul este de la educa si acum vine intrebarea mea: ati folosit acest gen de lipici?..... miroase? :)))) pentru ca nu ar fi rea ca varianta, desi nu prea ma incanta ideea sa lipesc puzzle-ul, desi am intales ca s-ar putea indeparta solutia daca doresti). Si nu vine singur ... ci insotit de un al doilea puzzle.




Am ales setul pentru ca mi-au placut ambele desene - le-am si vizualizat ca tablouri si, cum era inca vara la momentul in care le-am luat, a fost si ca un fel de amintire dintr-o vara petrecuta in.. casa. :))) Mi-am luat asadar un pic de mare. O mare evadare, la mare. 



Mi-a placut tare mult sa il montez (si am avut si inspiratia sa fac cateva poze in timpul lucrului). A picat la tanc - in perioada respectiva chiar am avut nevoie sa fac ceva  care sa ma incarce pozitiv  si sa nu ma solicite foarte mult. E magic cum se formeaza puzzle-ul, cum te prinde in joc, si cum reusesti sa te detasezi de tot stresul cotidian... si sa te conectezi la tine. Si apoi la final, parca te oglindesti in fiecare piesa, fara sa te vezi ca intr-o oglinda, la propriu.


Si iata.... rezultatul final. :) Asa-i ca este dragalasa? Uitandu-ma la ea, parca simt caldura soarelui, adierea brizei si apa calduta a marii.... Noroc ca ma tine ancorata in realitate vantul de afara.... si toamna tot mai in drepturi intrata.
Eu si Licca va salutam - vom reveni si cu puzzle-ul doi (coleg de cutie cu acesta), cat de curand. Oare puteti ghici ce tema se regaseste in el? Tot legata de vara...
Pe maine!


duminică, 2 octombrie 2022

Redescoperind invatatul .... de drag.

Buna!
Noooope, nu am uitat. :) In fine - era cat pe ce sa o patesc pentru ca era laptopul descarcat, dar am remediat problema si iata-ma. Am echipat-o pe mini me cu o pereche de ochelari haiosi si suntem gata pentru noi descoperiri.
Multe lucruri s-au intamplat in ultimul timp, pe langa cotidienele treburi din gospodarie.... Si multe dintre ele au fost intamplari fericite, insotite de redescoperiri, de momente de "ahaaaa" sau de bucuria ca nu te-ai inselat in privinta unor lucruri, pe care le simteai intuitiv, sau le procesai logic - si la auzul carora multi isi dadeau ochii peste cap :)). Si sa stii ca acum sunt demonstrate stiintific, e o mare usurare, o mare bucurie... si un fel de usurare. Nu?
In alta ordine de idei, de ceva vreme redescopar (sunt cativa ani deja, cu pauzele impuse de cauze externe, independente de mine) invatatul de placere. Imbinarea dintre joaca si studiu (cum ar si trebui sa coexiste in mod firesc). Abia astepta sa va povestesc, asa, usurel, despre toate acestea si multe altele.... pentru ca "nu stiu cum sunt altii, dar eu" cand aflu ceva interesant, ma simt mult mai entuziasmata si fericita cand pot sa impart cu ceilalti... la fel si cu bucuriile.
Mi-am luat un stilou nou cu ocazia noului inceput de an scolar (care la mine va ramane mereu bifat pe 14 septembrie) si am rugat-o pe mini me, alaturi de care vom pleca in aventura tip de 365 de zile, sa il tina pret de o poza. Este un stilou Zenit - si il alesesem pe bleu, dar a venit ... asa cum il vedeti. Mai roz-somonat, asa. M-am gandit sa adaug prin articole si pareri despre lucruri pe care mi le iau / le-am luat (pentru mine sau cei dragi) in ideea ca poate vreti sau cautati ceva de genul si... nu strica sa aflati o parere. Mie una imi place sa gasesc ceva pareri despre unele lucruri (mai ales) cand vreau sa le achizitionez. In plus, fara grija - nu sunt platita, nu am niciun fel de angajament fata de nimeni si, chiar si in cazul in care mi s-ar trimite vreodata ceva pentru a face un review, parerea mea va ramane mereu parerea mea. Revenind la stilou! Este super simpatic - un material plastic la carcasa, lucios. Mecanismul este interesant, in sensul ca rezerva de cerneala (patroane se numesc, nu?) de marimi normale (deci nu din cea mai lunga) intra intr-un fel de tubulet transparent mai lung, care o cuprinde cam pana pe la jumatate, Aici am gasit un mic incovenient, in cazul in care nu e chiar goala rezerva si stiloul nu mai scrie si vrei sa ii dai un branci risti sa curga putina cerneala in acea zona... si sa se mazgaleasca si partea din rezerva care intra in ea. In afara de acest aspect, nimic notabil. scrie mai grosut cu penita pozitionata normal, mai subtire daca intoarcem penita si scriem cu el rasturnat....:)))).
In cazul in care vi se pare interesant, il gasiti aici. Eu deja il folosesc cu drag la cursuri si ... chiar, ar fi cazul sa ma ocup de lectia 2 din cursul pe care il urmez acum. O sa va povestesc si voua despre tooooate. 
Pe maine!!

sĆ¢mbătă, 1 octombrie 2022

Provocarea 365 days with Rux/Rukkusu

 


Buna!
Iata-ma in sfarsit din nou in fata tastaturii! Ultimele zile din septembrie m-au cam sabotat - de unde si absenta prelungita.  Dar, iata ca incepe o noua luna si, odata cu ea, dau startul unei noi aventuri: 365 de zile, alaturi de mini me - Licca Rukkusu. 

Pentru ca astazi este prima zi, am sa va povestesc putin despre idee: Micaela, prietena mea pe care o stiti probabil deja atat de pe blogul ei minunat - Clubul Fanteziei, cat si de la Provocari Verzi, sau de prin povestile mele de aici, de pe blog, mi-a sugerat ideea sa pornim impreuna intr-o noua aventura fotografica, alaturi de una dintre papusile noastre, aventura care sa se desfasoare timp de un an. Ea deja a mai facut de doua ori acest lucru (si s-au strans niste amintiri vizuale super faine) acum cativa ani. Ideea si provocarea au venit la fix - pentru ca mie imi e destul de greu sa imi reintru in ritm, sa reiau activitatea, sa nu ma debusolez ca lucrurile merg cam greu si imi lipsesc vechile mele programe de pe laptop, care imi erau foarte utile. Imi e greu .. nu ca m-am dezobisnuit, sau pentru ca nu mi-ar mai placea sa scriu pe blog - ci pentru ca gasesc tot mai greu timp si.... energie pentru a face acest lucru. 

Proiectul acesta nu va influenta ceea ce faceam oricum eu pe aici... ci, sper eu, va asigura cumva o continuitate activitatii mele online - adica voi incerca sa intru sa pun macar o poza, zilnic. Si aceea poza va trebui musai sa o contina pe aceasta papusica. Iar la finalul celor 365 de zile.. vom vedea ce poveste va iesi. Vom descoperi impreuna. 

Initial ma gandeam sa folosesc instagramul ca sa fac acest proiect - dar, ce sa vezi, cand sa fac cont pentru Copilarim, m-am anuntat ca nu este disponibil. Nu pot sa spun ca ma afecteaza foarte tare - nu prea m-am mai bucurat sa folosesc aplicatia ca inainte, mai ales de cand au scos ramele de pe fotografii -mie imi placea rama aceea pe care o foloseam intr-un timp si pe blog. Asa ca, azi am dat o cautare rapida pe google play si am descarcat o aplicatie care se numeste Inframe. Cred ca pe aceasta o voi folosi de acum inainte pentru poze -cel putin pentru cele din acest proiect.

Si.. atat, pentru moment - am ramas fara energie, trebuie sa alimentez :)))). 
Pe maine !!!


luni, 26 septembrie 2022

ę¾ä»»č°·ē”±å®Ÿ - äŗŗé­šå§«ć®å¤¢ (Yumi Matsutoya - Dream of the Little Mermaid)

 

Buna!!!

Vorba englezului ... "ca de cand nu ne-am vazut, multa vreme a trecut" - ah, stai ca asta era a noastra :))). "Vorba".
Am uitat sa si tastez, intre timp. Hahaha - acum reinvat - taca taca taca taca.... :)))) .

Saptamana trecuta marti si vineri am fost sabotata... M-am simtit ca la explozii solare, sau ca in perioada cand se testa 5g-ul de zici ca prindeam posturi extraterestre.. hahaha. Rad eu rad, dar atunci nu imi venea sa rad deloc. Apoi restul zilelor am fost ocupata sa imi revin si sa duc la sfarsit ce era de facut urgent si musai... (ca de exemplu opertaiunea rosii - au iesit 4 sticle: doua de "lapte", din cele de sticla trainica, asa cum se facea candva - musai sa le fac o poza, daca nu uit, haha - desi sigur le am pe blog prin vreo doua locuri, cel putin. Celelalte doua micute - dar ce conteaza? Au iesit...).

Am avut enspe mii de tentative esuate de a ma apropia de laptop - duminica am reusit sa raspund la un comentariu :)). Atat. Dar, iata-ma. (acum ceasul arata 23:32 - si voi va uitati la ceas - telefon la potriveli din astea? eu mereu nimeresc combinatii de gen).

Dar vorba lunga e posibil.... e posibil sa nu termin articolul azi, haha. Deja scriu de cateva minute bune.. Asadar, iata o alta piesa pe care am auzit-o pe acel radio online, pe care chiar nu l-am mai accesat de ceva vreme. Hmmm.

Sper sa va placa si voua:




Versuri (traducere in engleza):

I drown as if I'm dissolving in the sea of night
I fade. The moonlight is a pale memory
The only pain attacking me is living
 
The wishes I can't make true become bubbles
Because I couldn't exchange them for anything
Now I just want to sleep in the dark
 
Someday you'll come to the deep bottom of my tears
To make me wake up
At last on a pink morning you'll whisper
"It was a sad dream"
 
Time passes and I'm asleep while I don't notice
Though you're by my side, I can't get into someone else's dream
A mermaid loses her voice with a remaining love song
 
How loneliness leaves me alone forever
For me to keep waiting for you
Tomorrow I'll cry in your tender arms
"It was a sad dream"
 
Tell me, how long will it be
Until I wake up
 
Someday you'll come to the deep bottom of my tears
To make me wake up
At last on a pink morning you'll whisper
"It was a sad dream"
 
How loneliness leaves me alone forever
For me to keep waiting for you
Tomorrow I'll cry in your tender arms
"It was a sad dream"

Traducerea e asa si asa - de fapt sensibilitatea japoneza fades  (paleste..Rux.. doh) cand vine vorba de traduceri in engleza... si mai suna uneori si foarte impiedicat.

Dar piesa e superbaaaaaaa. Si doamna aceasta .. am descoperit ca interpreteaza una dintre piesele mele preferate pe care o stiu dintr-un anime marca Ghibli. O sa va povestesc alta data - am cautat sa vad daca nu am scris totusi despre ea pe blog, dar nu. probabil e prin suta de draft-uri ... de ciorne pe care nu am reusit eu sa le mai finalizez :D.

Pe curand :D