Torturile fructate si frisca. (Reflexii in Oglinda 74)

Si acum .. sper doar sa mai tina bateria cat sa scriu doua vorbe si sa incarc pozele. Poate voi povesti odata despre perioada aceasta in jurnalul acela mcs.. sau poate ca nu. Nu am timp sa recuperez acum si articolele de lunni si marti, pentru ca efectiv am foarte putina baterie si cu timpul nu stau mai bine.. Deci.  Am descoperit de curand smantana pentru frisca fara caragenan (adica smantana dulce simpla, la sticla de sticla) de la Laptaria cu Caimac (sper sa tina cat mai mult figura si sa fie un semn bun, catre cum ar trebui sa fie de fapt lucrurile). M-am bucurat mult, pentru ca am putut sa le fac lui Buni si Mami bunatati.

Ieri a fost ziua lui Mami, asa ca am facut un tort si cateva poze pe fuga (in speranta unor reflexii). Am insa poze si de la prima varianta a acestui tort, din 21 iulie. Iata blatul de atunci (cel de acum a fost similar):

Blat tip pandispan: 

oua

putin zahar pentru frecat crema galbenusurile (cate un varf de lingura de zahar brun raw/ galbenus

un varf de sare (- pentru batut albusurile spuma bine)

amestec de faina, cacao si nuca data prin razatoarea fina (pe principiul cate oua atatea linguri de faina, din care se scad ce punem cacao si nuca - de ex la primul am avut 3 de faina 1 de cacao, mai cu varf si completat cu nuca rasa pentru 5 oua).

cateva afine :D (puse deasupra dupa cum se vede

Modul de preparare e cel clasic de pandispan. Se freaca galbenusurile cu zaharul ca o spuma (eu nu stau ca pe vremuri pentru ca nu am foarte mult timp la dispozitie si doar amestec putin, dar iese bine pentru ca am grija la pasul urmator).Se bat bine albusurile cu telul (cu cat este albsul mai bine batutu, cu atat va creste mai frumos blatul. Apoi se incorporeaza galbenusurile albusul si amestecul de faina, cacao si nuca rasa fin (eu pun nuca rasa fin pentru ca da o textura mai aerata blatului - pun cam 3 - 5 nuci, in functie de cate oua are blatul). Dupa aceea in forma si pun cateva afine (ca am avut acum si miroase divin).

Mami a facut si o poza cu tortul din 21 (acum am vazut ceva simpatic, se vede intr-un colt telefonul si arata 20:02). Frisca eu o bat fix cand o si servesc din 2 motive: neavand stabilizatori si alte cele ea tinde sa se lase, mai ales ca eu nu pun nimic in ea (stiu ca daca se pune un pic de zeama de lamaie ar fi mai rezistenta dar eu nu pot face asta, pentru ca am surprize cu citricele de cand se tot trateaza si evit) si doi.. am un tel foarte mic cu motoras, asa ca nu il pot chinui prea tare. Pentru 100ml e perfect (am batut si 200 dar am avut mari emotii cu motorasul) - fix cat avem nevoie.

Am decorat cu visine din gem si cu sirop de la gemul de visine (pentru Buni) si.. da, pun direct cu lingura frisca, stiu ca nu arata foarte de revista, dar sincera sa fiu, nu s-a plans nimeni pana acum si pe mine m-a interesat mai mult sa le placa (si le place, eu pot spune ca miroase foarte bine, dar dragile mele au mancat cu placere, deci bun si gustul).

Am inaugurat si eu suportul de Craciun cu aceasta ocazie.. deh, mai bine mai tarziu. Ah..  cat despre crema si sirop, sa scriu acum - si ce am zis mai sus e valabil si la tortul care va urma in pozele de mai jos, cel facut pentru ieri 24, de ziua lui Mami.

Crema si sirop: 

Baza a fost „celebrul deja” compot.  Am pus doua pungi cu jumatati de prune bune congelate, intr-un vas cu apa de izvor si le-am pus pe foc. Eu nu adaug deloc zahar la prune pentru ca sunt dulci - efectiv nu este nevoie. Le las pe foc potrivit pana cand apa incepe sa se coloreze si cand pun lingura in fruct intra cu usurinta, fara ca aceasta sa se faca praf (ideea e sa se poata decoji usor si fructul sa isi lase aroma in apa, uneori nici nu dau in fiert, alteori e nevoie sa fiarba doua trei clocote, depinde de fruct).

Las compotul la racit, separ fructul de sirop. Apoi cand se racesc fructele suficient de bine (pot fi un pic caldute nu e problema) am grija sa nu aiba prea mult sirop in ele, decojesc coaja si le pun in vasul blenderului vertical. In aceste doua cazuri am adaugat 3 tablete de ciocolata neagra cu peste 90% cacao - in primul caz am folosit Lindt, in al doilea o tableta de Lindt, ca atat mai aveam si 2 de ciocolata din aceea de la Lidl (fairtrade, nu imi amintesc acum numele). Am pus  in ambele cazuri cate un bolisor de afine si pentru cel de pe 24 am adaugat si doua lingurite de visine din gem. Vrum vrum cu aparatul, lasat un pic la rece si apoi se asambleaza tortul:

Conteaza mult atat prunele cat si ciocolata - de exemplu miercuri a fost o combinatie de factori si crema a iesit ceva mai moale (fata de cea de pe 21). As fi putut sa fac  crema clasica - pentru ca am gasit si unt la laptaria cu caimac, tot in borcanel de sticla imbuteliat dar... unu la mana nu aveam chiar asa multe oua disponibile si doi la mana... nu am un mixer care sa ma ajute in caz de nevoie si sa dau la tel in stim noi ce ritm... nu prea cred - a fost suficient sa bat albusurile :D. Cand o fi mai racoare, poate. In plus... crema asta e mai usora un pic.

Am vrut sa scriu cu afine numele sarbatoritei dar.... din cauza ca nu a avut timp suficient sa se  intareasca, crema o cam  luase la vale asa ca pur si simplu am pus afinele asa. Apoi, cand sa servesc, am batut frisca bine (100 ml si era deja in frigider cat sa aranjez putin portiile si sa pregatesc niste coacaza rosie primita de Mami cadou de la Tati si un borcan nou cu gem de visine Delirs, facut la Petrila - am si facut de mine, dar acesta era la indemana si e chiar bun).

Mami a facut niste poze numai bune sa surprinda reflexii in ele (mai sus se vede si „surplusul de crema” din care imi place sa adaug cand asez felia pe farfurie /in bol). Dupa care nu a facut poza si la rezultatul cu frisca.. dar am facut eu o captura de ecran dintr-un mic filmulet in care i-am urat la multi ani:

In realitate, arata mult mai aspectuos, dar na..e o bucatica dintr-o imagine nu foarte mare... doar cat sa va faceti o parere si sa impart cu voi un strop de bucurie. (Adica faptul ca am reusit sa pregatesc si eu ceva bun pentru ziua lui Mami. :D)

Si acum poza zilei (cu tortul ramas pe fundal. inainte sa il transfer intr-un vas mai mic - pentru ca a trebuit sa fac spatiu in frigider). 

Bine ca m-am uitat dupa ce am facut poza pentru ca prima a avut un focus pe tort (ceea ce nu e un lucru rau.. doar ca voia si Risu sa se vada., haha). Aceste doua poze sunt facute in noaptea asta.. dupa ora 2... asa ca, atata s-a putut.

Am scris intr-un ritm .... sper ca nu sunt greseli multe, pentru ca nu voi mai corecta si sper sa se inteleaga. Si acum inchei - sa stiti ca voi intarzia cu vizitele si raspunsurile. In mare am reusit sa vad cat de cat ce ati mai facut pentru ca mi-am deschis ferestrele sa le am in browser pregatite - ma apucasem sa scriu si eu o vorba doua dar deja gata bateria - sper ca maine sau cel tarziu in weekend sa ajung si eu la zi. 

📸

Inscriu articolul in tabelul gazduit de Carmen, ce a preluat rubrica  „ Reflexii in Oglinda ” initiata de Sorin. Rubrica avea ca indemn urmatoarele cuvinte:

” Dacă doresti să participi, publică într-un articol pe blogul tău, o imagine sau un clip, pe care tocmai le-ai vazut în "oglinda" (poate fi si cea retrovizoare) ”

Ja ne!   

Miercurea fara cuvinte - Floarea Soarelui de ziua lui Mami.

Episodul 352 de la Miercurea fara cuvinte - care, dupa o plimbare prin blogosfera pe la prieteni dragi, s-a intors acasa, inapoi, la  Carmen.

🌞

Tema: Cadou de ziua lui Mami - un bebe amigurumi (din cartea cu baby flori).

📷 La multi ani, Mami!!  - cadoul pregatit cu drag 🌻

🌞🌞🌞🌞🌞

-📷 mai multe episoade 📷-   

Sarbatorim cu smoothie un pic de racoare.

Azi noapte a .. plouat. Si pe bune, pentru cateva momente chiar s-a simtit acest lucru.. asa ca o bucurie, relaxare... ca nu am reusit eu sa fac maratonul pe bloguri, cum imi propusesem, e a doua parte a problemei :)))). Sper sa reusesc azi!

Intrerupem jurnalul colectionarului cu ceva foarte bun - un smoothie (sau pe romaneste o crema delicioasa) special. :D Numai bun de incercat, din ceea ce au spus, dar mai ales din ceea ce nua u spus, din cauza vitezei cu care a fost savurat preparatul.

Nu am poze din momentul prepararii pentru ca mi-a venit ideea sa fac cateva poze pe la final cand simtind mirosul am presupus ca a iesit ceva cu adevarat special (da, inca sunt la partea doar mirosim .. 😅).

Ca sa nu uit, notez ceea ce am folosit:

un biscuit belvita cu cereale (lol)

vreo 3 lingurite de kefir de la Artesana

un bolisor micut cu afine luate din Ardeal (este o micuta ferma prin zona Fagarasului)

vreo 7 -8 prune mici de la niste prieteni de familie (multumim!! :D)

2/3 dintr-o tableta de ciocolata merci cu 72% cacao (deobicei nu mai cumpar ciocolata care are in compozitie si alte ingrediente gen lecitina de soia, de exemplu, in afara de cacao si cel mult zahar, dar acum a fost o exceptie)

un mar minunat altoit de la noi (am avut candva langa fantana bunicilor cel mai bun mar de vara din care am mancat eu vreodata - ni l-a aranjat un traznet... de la puiul lui a luat Tati altoi).

vreo 3 lingurite cu varf de gem de visine facut de mine (visine plus zahar brun)

Totul mixat cu un blender vartical (sau cum se numeste) - nu va zic ca arata fix ca o budinca, nu stiu daca se poate vedea din imaginea de mai sus, unde era inca in recipientul in care mixez.

Risu a venit cu ideea sa facem o poza si cu afinele (crema e in vasul galbui) si mai jos am pus si un mar de care imi venea sa nu ma mai despart - daca se mai domoleste caldura asta si reusesc si eu sa am macar doua zile la rand un somn bun si un mediu calm, mai ca m-as risca sa gust o feliuta (asa crud...) .. sau poate sa imi fac vreun mini pandispan ceva. :)))

Cum il vedeti pare un mar obisnuit dar stiti cum miroase? Ca ceva ce nu se mai gaseste acum cu toti pomi astia importati. Miroase a copilarie... :)))). Divin.

Mie vara imi place sa tot fac fel si fel de combinatii din acestea cu fructe si nu numai... de vreo saptamana ma tot chinuie talentul (pana acum aceasta a fost una dintre cele mai faine combinatii) sa fac preparate de gen pentru Buni si Mami. :D

Sa-mi tineti pumnii sa reusesc sa ajung si eu la zi cu ganduriile pe post de comentarii si eventual sa imi termin proiectul pentru maine intr-un ritm uman si la timp :)))). Si sa mai ploua / nu mai creasca iar temperaturile... macar o vreme cat sa pot functiona si eu la zi si nu.. in reluare.

Pe curand!

Leut amigurmi.

Buna!!

Cu ceva vreme inainte de Paste, i-am facut lui Mami un Leut Amigurumi (modelul fiind din cartea lui Sarah Abbondio, cea cu mici animalute). I-am mai facut eu si un Oul de Aur (plus „ambalaje„ origami pentru ele).... dar leul initial voiam sa i-l ofer de ziua ei (adica luna aceasta, motiv pentru care abia acum ajung sa va povestesc despre el.

Cum Mami ii tine pe cei doi in preajma, mi-a fost usor sa ii „imprumut putin pentru o sedinta foto. Pentru inceput, poza de grup:

Si acum, micutul Leut a prins curaj, dupa ce Risu l-a luat in brate. Si s-a distrat de minune in timp ce eu ii faceam poze:

Dupa care s-a intors in culcusul sau si s-a pregatit sa il ducem inapoi, la locusorul pe care i l-a pregatit Mami :).

Si-a incalecat pe-o ... pernuta, ca sa fiu sincera :)) si  v-am spus poveste-asa. Somn usor... si buna dimineata.

Pe curand :)!

Puzzle: Floarea Soarelui (500).

 

Ieri a ... fost o zi foarte interesanta. Am avut o mare bucurie de a asculta muzica tunetelor - efectiv imi aparea un zambet instant, de fiecare data. Am auzit si rapaitul ploii - dar a fost mai multa asa, un fel de uiteploaia, nu e ploaia. Credeam ca, in sfarsit, se va racori putin atmosfera si ne vom bucura de o zi de vara minunata, cu aer improspatat - cand, ce sa vezi! Afara, e drept, s-a mai racorit. Dar umezeala aceea care a patruns in casa, a avut un efect fix invers asteptarilor - parca atragea toata caldura de peste tot :))))).

Oricum, se anunta ceva temperaturi mai acceptabile. Si ploi - ma gandesc ca totusi ceva ploi, nu ca ieri cand stateam si auzeam ploaia, in departare (efectiv se auzea sunetul) dar la noi ioc. Si cand s-a scuturat un norisor.... nu stiu daca a durat 5 minute incheiate :)))).

Am vrut sa recuperez si eu pe partea de comentarii  si vizite, dar nu am putut - cred ca abia aseara s-a manifestat efectul de bumerang de dupa incidentul de marti. Asa ca nu a fost chip sa ma concentrez sau sa stau la laptop - abia am reusit sa mai public din comentarii si sa imi deschid articolele voastre in browser - pentru ca nu vreau sa ratez vreunul.

Azi am avut inspiratia sa pregatesc fotografii din timpul  montarii unui puzzle absolut superb.  Este al doilea din seria cu flori pe care il am, de la Trefl - doar ca primul ( Buchet albastru. ) este cu 1000 de piese si acesta are doar 500. 

Mi-a placut tare  mult imaginea - am descoperit-o la scurt timp dupa ce imi luasem si finalizasem celalalt puzzle si am fost foarte bucuroasa cand am prins o promotie. Piesele de la trefl sunt ceva mai usurele si plate decat cele de la alte firme. Am inceput prin a aranja in cutii piesele dupa forma, doar asa, ca sa le pot vedea mai bine:

Am lucrat la el intr-o zi cand le-am tinut companie lui Buni si lui Kouki (ca deobicie) si am doar cateva poze din timpul lucrului:

Si iata-l si finalizat. Momentan nu are geam si se afla intr-un teanc pe canapea (adica mai sunt vreo doua in aceeasi situatie si alte 4 „rezolate” :))). Asteptam sa ne ajute Tati cu folia (asa ne-a promis) si va trebui sa mai gasesc eu cateva baghete de indosariere  ca sa pot finaliza. 

Nu vreti sa stiti ce frumos levita Risu deasupra puzzle-ului pentru poza zilei (din fericire am avut inspiratia sa il asez mai la indemana, ca si pe cel de saptamana trecuta - Carul cu boi) asa ca am avut acces destul de usor la el).

Il voi inscrie in galeria Clubului de puzzle, gazduit de Mihaela (MNiko)! :)

Citisem la un moment dat ca Floarea Soarelui are niste proprietati fantastice si ca, in cazul in care solul este „vatamat”ar aputea sa il „reabiliteze”. Nu mai stiu exact unde, dar era ceva studiu.

Mie imi este dor de vremurile copilariei cand era plin pe campuri de floarea soarelui si le admiram atunci cand mergeam cu masina, dar mai ales  cand le admiram in timp ce le degustam :))))))). Vai ce bune erau semintele!! 

Iata ce spune wikipedia despre Floarea Soarelui:

Si cautand ceva citate, am vazut la un moment dat niste ghicitori super simpatice. Le-am vazut pe mai multe site-uri si una cred ca o stiam si eu, de prin copilarie - asa ca mi-a ramas cumva in memorie:

Care Floare? Parca-i Soare!

Chiar aveam ocarte cu ghicitori in copilarie si.. cred ca am luat una si pentru baieti (dar nu mai stiu daca i-am dat-o lui Ralu, sau a ramas sa o ia cand mai cresc baietii.. va trebui sa verfic).

📚📚

Acest articol este inscris si in tabelul gazduit de Suzana la rubrica Jocul de luni, facand parte din Serialul ”Citate favorite”. 

Pe curand!