duminică, 18 noiembrie 2018

TpT - Episodul 30


Vineri am dat drumul la centrala. Yup.... sunt doua momente care imi plac mult in timpul anului (si excludem desigur sarbatorile si zilele de nastere din discutie): cand dam ceasul in urma cu o ora si cand pornim centrala. Hahahaha. Ieri a si nins un pic.

Dar sa trecem la retrospectiva saptamanii. Luni am facut un mic unboxing de carti. Ceva modest asa ... apropo. Am mai spus cred, mie imi place sa ma uit la filmulete de prezentare: mai ales la cele cu papusi si chestii kawaii (lol) dar nu numai. Ma destind. In plus imi place cand vreau sa imi cumpar ceva sa gasesc review-uri filmate. Vreti sa fac filmulete despre papusi si alte lucruri cumparate (de-a lungul timpului ... haha)? Oricum o sa fac, dar manifestati un pic de entuziasm, incurajari etc. Glumesc!
Voi face insa cateva filmulete - asa ca imi puteti spune ce v-ar interesa si voi avea in vedere pentru viitor (exclus produse de machiaj si chestii parfumate - n-am nimic cu ele, doar ca imi fac rau, deci nah).
La Superblog am mai scris niste capitole: despre visul american (o chestie interesanta pentru studenti: mergi acolo, muncesti si te plimbi), apoi am facut planuri pentru Vinerea in Negru (nu mi-am luat nimic.. nici macar o carte 😭), planuri pentru Revelion in Singapore (toate ca toate, dar mi-au cerut in brief meniu!!! biata mea inspiratie 😲) si de nunta in munti ( 👰 cu zapada!!). Aveam de gand sa fac un episod si azi dar.... I need a break 😴😵😶.
La MFC v-am incantat (sper) cu impresii pufoase de la Dodo si Kouki (:D) si vineri v-am pregatit piesa pe care o fredonez dimineata de vreo luna cand ma trezesc si la plimbarea (fugareala) de dimi.
Si uite asa ajungem la ziua de ieri, cand am povestit despre cea de-a treia si ultima tema propusa luna aceasta pe Provocari Verzi. Este deja cea de-a 9-a intalnire filmata (si sper sa reusesc sa ma pregatesc si pentru decembrie - in cazul in care nu cumva zana Oana preia stafeta... :P).

💙💗💚💛💜

Si uite-asa, am ajuns si la cel de-al treizecilea(🍰) episod din Timp pentru Tine:


Link-urile catre articolele despre care am vorbit in filmulete:
siiii

Pe curand !!!
💜💛💚💗💙

PS: Lista completa a episoadelor o gasiti in meniul de sus, pe pagina - 💗Timp pentru Tine💗
Nu uitati ca va puteti abona la canalul de youtube Copilarim😊 (si puteti alege sa primiti notificari ori de cate ori voi incarca un filmulet nou ).
Imi puteti lasa intr-un comentariu aici, pe youtube sau pe adresa de mail a proiectului, parerile voastre, sugestii si propuneri referitoare la subiectele despre care v-ar placea sa povestesc - poate aveti articole sau rubrici preferate pe blog, de exemplu 😁.

💕

Pentru astazi am ales versetul numarul 9, din cartea "Esti ceea ce gandesti. Principii taoiste pentru zilele noastre", scrisa de Dr. Wayne D. Dyer.:
"Decat sa torni intruna
E mai bine sa te opresti.
Decat sa umpli prea mult mainile facute caus,
E mai bine sa nu mai torni.

Daca ascuti prea mult taisul unei sabii,
acesta se va tesi curand.
De-ti umpli casa cu jad si cu aur,
nu te vei mai simti in siguranta inauntru.
Daca te vei polei cu onoruri si slava desarta,
nimeni nu te va mai putea salva de la cadere.

Retrage-te cand ai terminat un lucru;
aceasta este calea spre cer."

....pe care il voi inscrie in tabelul gazduit de Zina pe minunatul blog cu Povestiri pe scurt, in Serialul ”Citate favorite”.

Pe curand!!👧

🎄🎄🎄🎄🎄🎄🎄🎄🎄

PS: Nu uitati!!

🎄11 noiembrie - 11 decembrie (11:11) 2018 - Impodobim Bradul IX🎄

sâmbătă, 17 noiembrie 2018

Cum facem? Alaturi de Rux - Episodul 09 "Darul Verde"

Buna!
Bine v-am regasit la un nou episod de vlog din seria Cum facem?. Astazi va voi povesti putin despre cea de-a treia tema de la Provocarile Toamnei - Noiembrie 2018!
🍁

Cu numarul # 11 pe tricou, tema " Darul Verde " si-a facut debutul in 2012.
Eu am creat doua proiecte: o cutie desenata, a carei poveste o puteti citi aici - Craciunul Colorat  si un set de decoratiuni galetuse, inttr-o tehnica de decupaj mai aparte (lol). As fi vrut sa va arat decoratiunile dar... nu sunt foarte sigura unde le-am pus. Hahah - daca voi identifica la timp cutia, promit sa vi lel arat candva anul acesta.
Oana a creat o casuta decoratiune si o puteti admira aici. Ce an dragut! 2012 vreau sa zic. Primul an de Provocari Verzi!
Celelalte creatii inscrise atunci pe aceasta tema, le gasiti in Galeria de creatii "Darul Verde"


Acestea fiind scrise, va las sa urmariti filmuletul de astazi, in care povestesc despre daruri verzi primite de mine 😊  ( Premii, daruri si balconul:D, Maria si cutia pentru vise.. dulci)si nu numai!

Am mai povestit si despre primele teme aici:
🍃  T: Scorbura misterioasa I - perdea de frunze (Tema 01 - P.V. de noiembrie)
🍃  Perna. A doua tema de la Provocarea Verde de noiembrie.  

Va puteti inscrie creatiile pana pe 30 noiembrie.

🍂

Sper ca v-a fost de folos si ca v-a placut filmuletul pe care l-am realizat si in care am incercat sa va mai ofer cateva idei. Va doresc mult spor la creat si sper sa ne intalnim pe provocari verzi in tabelul cu creatii. Nu ezitati sa imi scrieti pe adresa de mail provocariverzi[@]gmail[.]com daca aveti nelamuriri si intrebari - va voi raspunde cu drag!
Va doresc o sambata placuta si ne vedem maine, cu un nou episod din Timp pentru Tine !!

vineri, 16 noiembrie 2018

Buna Dimineata - Zdob si zdub


Heeei!
Spuneam saptamana trecuta ca pentru azi am in vedere cea de-a treia piesa care s-a tot cerut cantata luna aceasta (in capul meu, adica). Iat-o.
S-a lansat acum cativa ani .. doar in 2001 (😜 avand in vedere ca am ceva cu 1998 in ultima perioada as spune ca e chiar din viitor, ce mai!). Este si una dintre piesele mele preferate de la Zdob si Zdub! Hihi.
Sper sa va placa si voua - clipul este iar de efect. 😍





Versuri (via):
/Aici Chişinău, Radio Moldova, Programul 1. Este ora 9. /

Bună dimineaţa, ţară,
Mă trezeşte soarele,
Ies afară cu chitara,
Ciocîrlii-fanfarele!

Sună vesel a mea strună,
Vântul duce muzica,
Toată lumea cântă
Melodia mea!

R:Hopa diri dai, hopa diri dai,
Hopa diri dai, bună dimineaţa!
Hopa diri dai, hopa diri dai,
Hopa diri dai, dulce-i viaţa!

Melodia mea frumoasă,
Zboară sus ca pasărea,
În dimineaţa luminoasă,
Înfloreşte dragostea!

Cântă pasărea măiastră,
Murmură izvorul lin,
Tot pământul se trezeşte,
Dzin - dzilin!

Ho, ho!
R: * 1

Toată lumea!
Împreună!
Hopa diri dai, hopa diri dai,
Hopa diri dai, bună dimineaţa!

Bună dimineaţa, mamă!
Amintiri, copilărie...
Bună dimineaţa, tată!
Vreau de bine să vă fie!
Bună dimineaţa, lume!
Vă salut, căci vă iubesc!
Bună dimineaţa, viaţă!
Să trăiesc!

Ho, ho!
R: * 2

Hopa diri daaaaaaai!
Toată lumea!
"Bună dimineaţa! "
Acum ca am fredonat cu totii, sa avem o buna dimineata carene face ziua buna de la inceput... si sa ne pregatim de sfarsitul de saptamana ce se anunta racoros (sau nu... vom vedea).
Pupici!!


ps: cantecul  asta il fredonez eu in minte „dimineata pe racoare„ (asta-i din alta piesa) cand ies cu Kouki . la plimbare (a se citi fugareala - el ma fugareste pe mine.. ma trage... haha)!

🌈💙💗💚💛💜🌈

 💕 Vineri este vorba despre provocarea muzicala, alaturi de Carmen. 💕

joi, 15 noiembrie 2018

XIX. Revelionul din Viitor și Leul din Singapore.

De câteva zile, iarna bate la ușă. Am văzut-o și la fereastră, încercând să ne îmbie cu flori de gheață, s-o primim înauntru. O las însă mereu pe prag, la intrare. Ea, mă așteaptă stoic, până când ies, însoțindu-mă pe drum.
- Vino și tu cu puțină zăpadă, că te-am așteptat un an întreg! Mă tratezi direct cu ger, de nici măcar cu mănuși, nu mă pot purta cu tine!
A dat din umeri, în semn că nu prea are ce face. M-am hotărât așadar să mă tratez cu un ceai și câteva călătorii virtuale prin țări îndepărtate și.. mai calde. Clara a fost încântată, propunându-mi trei documentare și un film. Pe ultimul l-am vizionat aseară: Nazotoki wa Dinner no Ato de SP, în traducere „Să dezlegăm misterele, după cină”. Acțiunea se petrecea pe un vas de croazieră, unde Kageyama, un majordom cu înclinații de adevărat detectiv, rezolvă un caz de furt și crimă, până ajung la destinație, în Singapore. Ei bine... toată noaptea am visat numai Merlion-ul, statuia simbol a orașului și, primul lucru pe care l-am făcut când m-am trezit, a fost să caut informații despre acest mic, dar fascinant, stat asiatic.
De la regatul Singapura și sultanatul Malacca și până la mai apropiatele ocupații britanică și japoneză sau perioada Malaya, ajungând până la republica din zilele noastre, m-am rătăcit. Tot Clara m-a salvat, când s-a întors de la cursuri, cu un pui de iarnă așezat pe umeri:- Intră pe blog-ul de călătorii al lui Sebi! M-am întâlnit cu Mika și mi-a spus că plănuiesc un Revelion in Malaezia si Singapore!


Zis și făcut. Am intrat și-am căutat articolul. M-au întâmpinat cele două turnuri gemene de 451 metri din Kuala Lampur, Petronas Twin Towers.
Ne vom începe sejurul în capitala Malaeziei, cunoscută și sub porecla KL, oraș-grădină al luminilor, descoperind alături de clădiri istorice, datând de pe vremea dominației britanice, turnuri futuriste, gata să ne introducă în atmosfera exotică, de care ne vom bucura în această vacanță, pe pragul dintre ani.
Ne-am propus să ne delectăm papilele gustative cu un prânz delicios la înălțime atât la propriu, cât și la figurat, în restaurantul Atmosphere 360, situat la 285 de metri, în KL Tower savurând fiecare câte o porție din faimosul crab cu ardei prăjit.
- Nu înțeleg de ce i se spune oraș luminos! În traducere ar fi „confluență noroioasă” sau ceva de genul! mă întrerupe Clara, aplecându-se peste umărul meu stâng. Dar îmi plac excursiile la peșterile din apropiere! Cred că va fi interesant! Pe unde ai ajuns cu cititul?
Se așează lângă mine și îi arăt paragraful referitor la excursia în Malacca, cel mai vechi oraș al țării, despre care menționează Sebi în articol, că face parte din patrimoniul Unesco.
Olanda, Portugalia si Marea Britanie și-au pus amprenta asupra acestui oraș port, cu ape puțin adânci. Mika îmi atrage atenția că pe lista obiectivelor turistice pe care urmează să le vizităm, se va afla și biserica Sfântul Paul, unde Francisc Xaveriu a construit prima scoala modernă, în timpul ocupației portugheze. Este aceeași persoană care a dus creștinismul în Japonia ei natală.
Clara îmi oferă o portocală în timp împinge puțin mai departe laptopul pentru a sta mai confortabil.  
-Nu vrei să îți fac eu rezumatul la articol? L-am citit pe drum sper casă, în tramvai!
Pare foarte entuziasmată și nu aș vrea să-i stric buna dispoziție așa că accept, trăgând însă cu ochiul în continuare, spre ecran, unde Sebi urma să povestească exact despre Singapore și Revelion.
 
- Așaaa! În primul rând, ce nu a menționat Sebi este faptul că a ales această variantă dintre mai multe oferte speciale Revelion -ul din acest an, marcând și un eveniment important: logodna lui și a Mikăi, la trecerea dintre ani. Călătoresc alături de colegii lui de trupă  și de P. și Aya ...
Văzându-mă nerăbdător, pufni ușor în râs și continuă:
- Motivul principal pentru care a ales să petreacă un Revelion Christian Tour în Singapore, a fost faptul că Sebi își dorea să pășească în noul an „în viitor” și nu se referea doar la fusul orar! 

Locul în sine pare pur și simplu scos dintr-un basm futurist. Nu știu dacă tu ai văzut vreodată măcar în fotografii Marina Bay și jocul de artificii de la trecerea dintre ani, care este absolut fabulos.
- Bănuiesc că nu vor rata nici Merlion-ul! am intervenit eu, fascinat de simbolul interesant al orașul și de legendele țesute în jurul acestuia.
Clara încuviință.
- Știi care sunt cele trei lucruri ce nu vor lipsi din valiza lui Sebi în această călătorie?
- Nu... 
- Aparatul de fotografiat, un carnet de călătorii pentru impresii și o fotografie cu familia - scrie în articol!!
- Dar tu... nu mă lași să-l citesc, Clara!
Râdem și reiau lectura.



În Singapore urmează să sărbătorim trecerea în noul an. Alături de Mika și de prieteni voi vizita Grădinile Regale cu cele două sere acoperite și grădinile verticale.
Uită-te și la mâncare!! se agită Clara.

Cât despre masa festivă, anul acesta vom alege Dim Sum, o experiență culinară în stil chinezesc cu mai multe feluri tradiționale - perfectă pentru grupul nostru. În plus, vrem să încercăm și Wanton Mee - tăiețeii în sos dulce cu găluști și friptură de porc, vestiții crabi cu chilli, Hainanese Chicken Rice cu sos de soia și Tau Huay o versiune a unui desert chinezesc, facut cu brânză tofu si îndulcit. Se serveste rece și cel cu aromă de mango este absolut delicios.
În ultima parte a articolului, Sebi notează alte câteva obiective turistice pe care își dorește să le viziteze:
.... Templul Dealul Luminos, cel mai mare templu budist din Singapore care se află în centrul orașului. Mika vrea să vedem monumentul de la Barajul Kranji, loc în care a debarcat armata japoneză în cel de-al Doilea Război Mondial.
Ne propunem să descoperim modul de viață al localnicilor, în Tampines și satul Changi.
Închid laptopul și mă îndrept spre geam - fulgi de zăpadă. În Singapore ninge cu artificii.


miercuri, 14 noiembrie 2018

XVIII. Vinerea în Negru și planurile de „bătaie”.


Mi-am pregătit un ceai și m-am cuibărit comod în fotoliu, cu o carte în mână. Plănuisem să ne uităm în seara aceasta la Vinerea Trăznită, dar Mihai întârzie. În casă este plăcut și liniște. Simt cum somnul  mi se strecoară încet, dintre paginile tipărite ale poveștii, pe sub gene. Pe nesimțite, adorm.

La un moment dat tresar! Dinspre hol se aud pași. Întredeschid ochii și-l zăresc pe Mihai îndreptându-se  tiptil spre bucătărie.
- Ai venit demult? îl întreb în timp ce așez cartea pe măsuța cu veioză, așezată lângă fotoliu.
Se oprește brusc, apoi se întoarce spre mine și mă privește resemnat. Apoi aprinde lumina.
- De vreo zece minute. Dormeai așa de liniștit, încât nu am vrut să te trezesc.
Apăs întrerupătorul veiozei și mă ridic din fotoliu, îndreptându-mă spre laptop. În drum spre el, mă uit la ceasul de perete și, nefiind foarte târziu, mă gândesc să-mi pun planul în aplicare și să ne uităm, totuși, la film.
- Te-am așteptat! Mâncarea este pregătită și putem cina în sufragerie. Am să te rog să aduci tu tava - am lasat-o pe masă.
Filmul este pregătit, așa că îmi verific mailul până când aduce Mihai tot ce trebuie din bucătărie.

- Ne uităm la Viner....
- Nu.. nu! Nu și tu! mă întrerupe el brusc.
- Nu și eu... ce? 
- Nu vreau să mai aud de Vinerea Neagră!!
- Nu intenționam să vorbesc despre ea.. ci despre filmul acesta!  
Îi arăt carcasa dvd-ului și îl văd cum dintr-o dată se așează răsuflând ușurat pe canapea. Aș vrea să aflu ce a provocat reacția de mai devreme, dar îmi înfrâng curiozitatea. Intuiția îmi spune că îmi va povesti chiar el, curând, despre ce este vorba. Și nu mă înșel. Nici nu trec cinci minute din film că îl pune pe pauză și se întoarce spre mine:
- Și totuși e ciudat!
- Ce anume? îi răspund.
- Ești foarte calmă! Adică ... Știi că astăzi trebuia să terminăm cursurile mai devreme.
- Exact - și ai ajuns cu două ore mai târziu....
- Da! Colegii mei au hotărât să ne întâlnim în sala în care ar fi trebuit să avem seminarul reprogramat pentru săptămâna viitoare. Am crezut inițial că vor să vorbim despre colocviul de luni, care se anunță foarte dificil.
- Și nu voiau asta?
- Nici pomeneală! Voiau să se pregătească de Black Friday.
- Poftim? întreb încercând cu greu să nu pufnesc în răs. Nu de alta, dar am cana cu ceai în mână și în fața mea se află laptopul - periculos. Ai stat două ore să te pregătești de ...
- .... da.  
- Și măcar ai reușit să-ți faci un plan, o listă.. ceva? 
Mihai se ridică și se îndreaptă spre cuier. Scoate din mapă un carnețel și mi-l înmânează. Printre paginile cu notițe scrise ordonat se află câteva acoperite cu tot felul de prețuri și obiecte diverse trecute alandala - de la aparatură la cărți sau îmbrăcăminte.  
- Două ore, Clara! Și a ieșit haosul acesta!
Îl privesc compătimitor și îl bat ușor pe umăr. Încerc dn răsputeri să nu izbucnesc în râs, mai ales că Mihai este total debusolat și îmi amintește de un personaj dintr-o carte - un băiețel ce a intrat într-o cameră plină de jucării și trebuia să își aleagă doar câteva într-un timp foarte scurt, motiv pentru care era copleșit. Dificil.
- Se poate și mai rău, cred. Dar cum de ai reușit?


- Nu o să îți vină să crezi, dar toți aveau strategii diferite și se pregătiseră din timp pentru această perioadă. Acum doar făceau schimb de informații și-și cereau părerea cu privire la unele lucruri despre care nu erau foarte siguri. Și cum tot veneau să mă întrebe și pe mine de una sau de alta .... m-am trezit că îmi fac și eu o listă, tot adăugând lucruri interesante despre care îmi vorbeau.
- Pfahahahaaaa!  nu mă mai pot abține și izbucnesc în râs. Mihai.. te rog să mă ierți dar ești fenomenal!
- Vrei să spui că pe tine nu te prinde deloc această ..
- Vinerea în Negru? Nu.. nu mă prinde. Pentru că vezi tu Mihai, ideea e să o prind eu pe ea. 
- ....
Ridic din bara de jos fereastra browserului, pregătită din timp. Apoi mă întorc spre el, gata să îi explic.
- Uite. În primul rând, trebuie să te gândești din timp la ceea ce ai nevoie. Este foarte important să împarți pe categorii produsele respective. Apoi totul va merge strună.
- Ușor de zis! se îmbufnă el privindu-și lista lungă, mâzgâlită pe carnețel.
- Și mai ușor de făcut, atunci când ai un plan logic, bine pus la punct. Am să te meditez gratuit. Poți lua notițe dacă vrei.
Mă privește amuzat și pare să se mai fi relaxat puțin, așa că profit de atmosfera pe care am reușit să o creez și continui:
- Pasul numărul unu: stabilești care sunt lucrurile de care ai neapăratăă nevoie și pe care le poți obține în această perioadă a anului la un preț foarte bun. Pasul numărul doi: le ordonezi pe categorii. Ai notat?
- Mda, domnișoara profesoară!   
- În cazul meu, anul acesta am avut nevoie de câteva obiecte vestimentare și câteva cărți. Dacă la cele din urmă s-a rezolvat relativ repede selecția și le am deja deceva vreme salvate în wishlist, gata pentru a fi adăugate în coșul de cumpărături, la haine am avut nevoie de mai mult timp, pentru a găsi exact ceea ce aveam nevoie, oferta fiind mai bogată și... știi tu, apar tentații! Mai precis, căutam două bluze de damă: un body tip maletă, adică pe gât - este extraordinar de util pe vremea aceasta și chiar îmi lipsea din garderobă și... o cămașă pentru ocazii speciale. Uite ce drăguță este!
- Deci și tu te-ai pregătit! Dar cum de ești atât de calmă!! Ceilalți tot tăiau și / sau adăugau frenetic pe liste obiecte de m-au amețit!
- Fiecare are stilul și strategia lui. Poate că unii făceau intenționat așa, sau poate că erau doar nehotărâți și .. știi care este riscul atunci când nu ai un plan de bătaie bun? Să faci cumpărături pripite, să cumperi mult și impulsiv... și prost. Dar, dacă ai o idee clar stabilită dinainte, atunci nu ai decât de câștigat.
- Și tu nu îți cumperi decât ceea ce ai neapărat nevoie? Cum reziști tentației?
- Haha! Ajungem imediat la pasul trei: după ce ai stabilit lucrurile care îți sunt necesare și ai văzut cum te încadrezi în bugetul alocat acestui eveniment, îți poți alege încă un ”ceva”descoperit în timpul căutărilor. Un lucru care ți-a plăcut foarte mult și care îți este și util. 
Uite, de exemplu, de data aceasta, eu mi-am ales o poșetă veselă pentru vremuri mai calde:


Îi arăt veselă  gentuța de damă cu pricina și, apoi, îi prezint cum toate lucrurile selectate sunt pregătite pentru a fi adăugate în coșul de cumpărături, exact la momentul potrivit. Sunt logată în contul meu, adresa este verificată, practic nu-mi rămâne decât să fiu relaxată și să mă bucur de această experiență.

- Nu vrei să încerci și tu? Trebuie doar să-mi spui care este bugetul tău și te ajut. O să vezi. Ne vom distra de minune și anul viitor te vei putea descurca singur!
Mihai face niște calcule mentale rapide și notează pe caiet o sumă. Apoi mă privește indecis.
- Haide să ne concentrăm de data acesta tot pe îmbrăcăminte! îi propun. Știu cel puțin două lucruri de care ai avea nevoie cu adevărat! continui în timp ce rememorez articolele de îmbrăcăminte bărbătești pe care le alesesem pentru el, după ce îmi terminasem lista mea și mă uitasem care mai sunt noutățile în materie de modă masculină.

- Serios...?  mă privește neîncrezător.
- Oh da.. și încă!! Bate iarna la ușă și tu nu ai o pereche de ghete bărbătești ca lumea, nu știai?
Cum zăresc o urmă de protest care vrea să se înfiripeze pe fața lui îl întrerup:
- Asta desigur dacă nu cumva ai de gând să te echipezi pentru munte și să defilezi așa prin oraș... Sau, poți să îți faci cadou ghetele acestea. Păăăăăcat ca nu se fabrică și numere mai mici. Le-aș fi luat pentru mine.
Mihai studiază propunerea mea cu mare interes.

- Te cred, răspunde în cele din urmă, n-ai gusturi rele deloc, Clara. 
- Și sunt și foarte practică!! Știu, știu.
Ne amuzăm amândoi de „gluma falsei mele modestii” și Mihai trece în sfârșit pe lista sa, perechea de ghete. Pentru a fi mai eficienți, hotărâm să folosim tot contul meu și pentru cumpărăturile lui.




- Acum, pentru că este deja târziu, cred că ar fi cazul să-ți alegi și obiectul bonus! îi spun, uitându-mă la ceas.. Mai avem puțin și începe Vinerea în Negru! 
- Atunci, ce-ar fi să...

- Am și obiecul perfect pentru tine! îl întrerup arătându-i cea de-a doua alegere pe care o făcusem deja și o aveam pregătită.
- O... cămășă neagră?
- Da! O cămașă neagră perfectă pentru tine!
- Dar eu nu port cămăși, Clara! Nu sunt stilul meu...
- Pentru că nu știi ce să alegi. Aceasta ți se potrivește de minune. Era timpul să îți cumperi așa ceva! Plus că este neagră. Este casual dar și elegantă. Și, cel mai important, se asortează de minune, cu evenimentul din week-end-ul viitor. Uite și cu maleta mea e neagră... și cu Vinerea..
- Ce eveniment? mă întreabă el brusc, ignorând total ultima parte din discursul meu.
- Cum nu ți-am spus? îl întreb nevinovată. 
- Nu...
- Ei bine, haide să ne pregătim atunci de pasul patru: savurăm momentul în care facem cumpărături. Tu adu papanașii din frigider, eu pregătesc totul ca să putem finaliza cât mai rapid comanda și apoi îți povestesc și despre eveniment.
Mă privește un moment, apoi merge să aducă desertul în timp ce eu fac ultimele pregătiri. În sinea mea le sunt recunoscătoare colegilor lui de curs - așa am avut parte de planul perfect al pregătirilor pentru Vinera în Negru - am putut folosi planul perfect.. Pasul cinci: dacă este posibil, atunci când apar cheltuieli în plus, necesare, încearcă să-l faci pe beneficiar - în cazul de față Mihai - să-și facă singur cumpărăturile. Evident, este as-ul din mânecă și îl păstrez pentru mine.
- Și ce spuneai că se întâmplă săptămâna viitoare?
- Ești prea grăbit Mihai. Ai să uiți astfel de pasul ... ultim (al șaselea, între noi fie vorba). 
- Da?
- Nu uita să îți stabilești mereu bugetul în așa fel încât, după ce trece Vinerea în Negru... să nu vezi negru în fața ochilor când privești în portofel. 
- Mi-am notat!!

Ceasul anunță intrarea în scenă a elegantei doamne Vineri, în Negru. Nu se împinge, are prestanță, ne salutăm și-o salutăm la rândul nostru plasându-i comanda, apoi pleacă mai departe, lăsându-ne la povești despre o cămașă neagră, un week-end viitor și un desert pregătit în casă.



Miercurea fara cuvinte " Impresionisti si.. impresionisti. "


Plus bonus 😊:

Claude Monet - Picturi -


Impresionism - Nicolae Grigorescu -


Episodul 203 de la Miercurea fara cuvinte. Joc de imagini, initiat si gazduit de Carmen. Devenit si "tematic" in timpul celor doi ani cand Calin i-a purtat de grija.
  🍁🍂🍃
Tema: Ziua Monet / Ziua Impresionismului
📷  05.09.2013 Dodo
📷  21.10.2018 Kouki
 🍁🍂🍃🍂🍁

marți, 13 noiembrie 2018

O luna de Kouki


Buna!!
Astazi se implineste o luna de cand Kouki a venit acasa!! Era o zi de sambata frumoasa cand am fost sa il luam - un ghemotoc mititel si frumos, a venit sa ne umple bratele si viata de bucurie.
Numele lui de pe ”buletin” este insa Papy si in el se pastreaza povestea unui luptator mic, care iubeste viata. Iar cei care ne-au ajutat sa ne intalnim si sa incepem sa scriem un minunat capitol de viata sunt Oamenii sufletisti de la Adapostul Speranta: ei l-au salvat, au facut tot posibilul sa il vindece si... si ne-au ales pe noi sa ii fim familie.
Nimic nu este intamplator!!! Tot ei au fost singurii care ne-au ajutat atunci cand Dodo sa imbolnavit! Mi-au raspuns imediat cand le-am scris si cerut autorul pe Facebok si mi-au dat numarul unui domn doctor nemaipomenit de uman care ne-a sustinut moral si nu aveti idee cat de mult a insemnat acest lucru!!
Le multumesc inca o data pentru tot!

Am incercat sa fac o mica sedinta foto intr-unul din momentele noastre de joaca de saptamana trecuta, din 5 noiemrbie. Sper sa va placa si voua:

Si, desigur, un mic filmulet la ora de joaca (am avut noroc -- deobicei ori e racheta alba... de nu poti sa il prinzi in cadru, ori ... e in extrema somnul de frumusete...hehe).





Asa cum am mai spus, i-am ales numele Kouki. Se citeste coochi si inseamna speranta  (sau fericire, in functie de caracterele folosite) luminoasa. Este un nume japonez :P.


La multi ani micutul nostru drag si frumos! Sa ne fii sanatos si fericit :). 

Pe curaaand!!!!

luni, 12 noiembrie 2018

XVII. "Visul american?!" - Work and Travel!

În seara aceasta s-a lăsat ceața peste cartier. Am impresia că suntem înconjurați de o perdea de lumină difuză, gălbuie, proiectată de felinarele montate pe stâlpii de iluminat, de parcă ne-am afla pe o scenă uriașă, înconjurați de reflectoare.
- Tu te visezi pe Broadway, Mihai! Recunoaște! mă tachinează Clara, în timp ce iuțim pasul, făcând umbrele proiectate pe asfalt să urce și coboare ca într-un dans repetitiv.
- Spune-i asta lui Andrei! Ai să vezi cum iese încântat afară, pentru o scurtă plimbare!
- Andrei, al nostru? Cum ? Parcă nu îi plăcea ceața!
- Nu-i place. Altul este motivul: Visul American. Ah, dar uite, am ajuns! Exact la timp.

Am apăsat soneria de la portiță și, uitându-mă spre aleea unde erau parcate mașinile, am zărit Dodge-ul Challenger negru din 1977 parcat la locul lui, sub nuc.
-Uite Clara, bunicul Tino a ajuns deja!  
Pe când îi arătam mașina, portița s-a deschis cu un clinchet scurt și noi am pornit pe cărarea pietruită, spre casă.
- Bine ați ajuns! ne-a întâmpinat mama lui Andrei îmbrățișându-ne. Andrei și Mircea vă așteaptă sus, în cameră. Îl trimit și pe Tino la voi, până terminăm noi ultimele pregătiri pentru cină!

Am urcat scările spre mansarda unde îmi petreceam în copilărie după-amiezile cu Andrei și bunicul lui Tino, imaginându-ne cum călătorim în State, pentru a descoperi New York-ul. Aveam niște mașinute galbene, făcute din carton, pe post de taxi-uri și alte câteva machete ale clădirilor mai importante - o lume în miniatură. O parte din aceste lucruri se află în continuare păstrate într-o vitrină, în timp ce pe peretele ce desparte camerele băiețilotr, pe partea dinspre Andrei, se află un fototapet cu panorama orașului care nu doarme niciodată.
- La mulți ani, Andrei! i-am urat în cor în timp ce intram în cameră. Clara a rămas în pragul ușii privind imaginea orașului proiectată pe un apus ireal, exclamând:
- Wow!!!
- E fantastic, nu-i așa? Tino mi l-a făcut cadou când am intrat la facultate.
În acel moment, din spatele Clarei s-a auzit o voce:
- Copii, am ordin de la Mama să vă țin companie până-i masa gata. Și, dacă îmi faceți puțin loc să intru, am adus cu mine câteva gustări!
 
Iată-ne așadar în camera din mansardă, mâncând aperitivele luate pe furiș de Tino din bucătărie și povestind despre oferte turistice
- Ați fost în State?  îl întreabă în cele din urmă Clara.
- Nu încă, răspunse Andrei. Căutăm o ofertă de vacanță în care să putem merge împreună!
- De fapt... interveni Tino, scoțând din buzunar o hârtie împăturită cu atenție, pe care o deschise ușor și i-o întinse nepotului său cel mare, de fapt chiar am ceva să îți povestesc despre acest subiect!
- Work and Travel cu Vacante Speciale? citi cu atenție Andrei însemnarea de pe hârtie.
- Exact. Este ocazia pe care o așteptai!
Andrei îl privi câteva clipe, încurcat... apoi, în cele din urmă, rosti:
- Tino, nu înțeleg. Spuneai că vom merge împreună!
- Bineînțeles că vom face și acest lucru, dar, până atunci, tu vei petrece anul viitor vacanța cu Work and Travel
Văzând că se lasă din nou liniștea și dorindu-și să reinstaleze veselia ce domnise până atunci, Clara s-a gândit să intervină:
- Ce frumos! Voi doi împărțiți același vis! 
- Da, amândoi visăm să ajungem în New York și să trăim visul american. Dar, Clara, visurile noastre diferă puțin! Este și normal, timpurile în care s-a înfiripat visul fiecăruia diferă. Și apoi și temperamentele noastre: eu - un artist visător, Andrei - un tânăr întreprinzător, în devenire.
Tino se așeză pe taburetul dintre scaunul Clarei și fotoliul pernă pe care stătea gânditor Andrei și continuă:
- Dragul meu, nu fi dezamăgit. Putem întreba dacă nu cumva, în programul Work and Travel există și-o limită de vârstă a studentului la zi ce poate pleca prin acest program în State! Cine știe, poate că tânărul tău bunic student în anul întâi la arte, e eligibil. 
Zâmbi și continuă: 
- Și atunci poate beneficia alături de tine de avantajele Work and Travel prin CND Turism și, de ce nu, ați putea fi chiar colegi de job și cameră.

Aceste cuvinte au avut efectul așteptat. Andrei a deschis laptopul care stătea pe măsuța din față. O slabă speranță se agăța de faptul că, în descrierea programului, scria doar că se adresează studenților înscriși la cursuri de zi la universități acreditate, nu și vârsta. Cu cât citea însă mai mult, Andrei părea tot mai atras de această experiență care i se înfățișa din ce în ce mai clar în fața ochilor, prin testimonialele celor care participaseră deja la program.
- .... dar anul viitor în vară ar fi trebuit să vă ajut cu restaurantul tradițional.
A încercat el să protesteze încă o dată, nu foarte convins. Tino a râs și i-a spus:
- Ți-ai făcut uncenicia dragul meu - îți va prinde bine dacă vei alege la târgul de job-uri un post de ajutor în bucătărie, de exemplu. Cu siguranță nu doar că vei face față cu brio experienței de viață, dar vei putea învăța și lucruri noi!
- Dar ...
- Nu îți face griji, îi ajut eu! Sunt mare acum! interveni Mircea, luând un aer serios, care ne făcu pe toți să zâmbim.
- Ne bazăm pe Mircea!
- Va trebui însă să mă înveți și pe mine „americană” când te întorci!
Am izbucnit cu toții în râs, inclusiv micul glumeț. Apoi am început să facem planuri, să căutăm obiectivele turistice pe care nu ar trebui să le rateze în timpul șederii în State. Tino, spirit de artist, îi făcea recomandări precise: 
- Cele 5: Muzeul Metropolitan de Artă, Muzeul Imigrației de pe insula Ellis, Muzeul de Artă Modernă, Guggenheim-ul  și ...
- Muzeul de Istorie Naturală din Central Park, unde noaptea exponatele prind viață! completă Mircea.
 
Mi-l imaginam deja lucrând cu drag, făcându-și prieteni printre ceilalți tineri participanți la proiect, trăind o experiență frumoasă. Apoi, întorcându-se acasă, pentru a ne povesti. Visul lui.



Unboxing Libris :)


Hei, bunaaa!!
Ce mai faceti? Eu constat ca mai sunt foarte putine zile si incepe iarna. Doar constat. Si imi amintesc versurile acelea cu saniuta ("fuge parca zboara") - asa si cu timpul. Cel putin ultimele aproape 3 saptamani... nu stiu cand au trecut.
M-am gandit sa incep saptamana cu ceva dragut - un unboxing 😊 mititel. Sa impart o bucurie (sau trei mai mici) cu voi:



Mi-am luat o carte despre (si din) care am citit recent (un fragment) si mi-a starnit interesul. Parea amuzanta si in acelasi timp interesanta. Vom vedea. Se numeste Regele - de Donald Barthelme. Mi-am mai luat un set format din 60 de semne de colorat (va trebui sa caut si setul inceput cu pene) cu flori. E foarte dragut! Siiii o carte de Civilizatie Japoneza (scrisa de Anca Focseneanu).

Ati vazut ce fundal frumos au cartile mele? Se numeste Kouki. Maine implineste o luna de cand este acasa 💙.
Si pentru ca tot am adus vorba de el, va reamintesc ca ieri am dat startul la concursul nostru anual, ajuns la cea de-a9a editie:

11 noiembrie - 11 decembrie (11:11) 2018

Va asteptam si pe voi cu drag!

ps: Mie imi place sa povestesc despre lucrurile pe care le mai cumpar. Probabil pentru ca imi place sa si gasesc informatii despre lucruri cand caut.... Ma gandeam sa mai fac filmulete de gen - as putea sa va povestesc despre: papusi (lol), carti, jucarii si jocuri pentru copii (pentru ca le mai cumpar si nepoteilor mei, nu doar le lucrez), albume cu muzica.... Dati-mi de stire despre ce ati vrea sa povestesc (imi puteti scrie pe mail) - poate cautati informatii despre ceva anume si va pot ajuta:D. Hihi.
Pe curand!



duminică, 11 noiembrie 2018

TpT - Episodul 29


Hei, hei, hei!! (de cand nu am mai folosit salutul acesta 😊😋😌)
Ce mai faceti? Va vine sa credeti sau nu - un singur episod ne desparte de al 30-lea 😳. Azi am povestit despre cele trei capitole din povestea SuperBlog, scrise saptamana aceasta. Au fost interesante toate (mai ales cel cu Japonia, se intelege).
La MFC aveam pregatita o poza cu visul meu de toamna a carui zi se apropie... Vai sa nu uit!!! Astazi este ziua prietenului nostru LEO!!!🍰🐾💝
La multi ani draga Leo, fericiti si sanatosi, alaturi de familia ta care te 💗 !!!!
Vineri am reascultat Eurythmics si sambata am povestit despre tema doi de la Provocarile Verzi de noiembrie - perna (siii v-am aratat husa//fata de perna a lui Dodo).
Si iata ca am ajuns si la duminica!! Am dat startul la 🎄Impodobim Bradul IX🎄!!!! Si va asteptam si pe voi cu drag :).

💙💗💚💛💜

Si asa, am ajuns la cel de-al douazeci si noualea episod din Timp pentru Tine:


Link-urile catre articolele despre care am vorbit in filmulete:

siiii

Pe curand !!!
💜💛💚💗💙

PS: Lista completa a episoadelor o gasiti in meniul de sus, pe pagina - 💗Timp pentru Tine💗
Nu uitati ca va puteti abona la canalul de youtube Copilarim😊 (si puteti alege sa primiti notificari ori de cate ori voi incarca un filmulet nou ).
Imi puteti lasa intr-un comentariu aici, pe youtube sau pe adresa de mail a proiectului, parerile voastre, sugestii si propuneri referitoare la subiectele despre care v-ar placea sa povestesc - poate aveti articole sau rubrici preferate pe blog, de exemplu 😁.

💕

Pentru astazi am ales ca citat versetul numarul 8, din cartea "Esti ceea ce gandesti. Principii taoiste pentru zilele noastre", scrisa de Dr. Wayne D. Dyer.:

"Binele suprem este aidoma apei,
care hraneste toate vietatile fara sa se straduiasca
sa faca acest lucru.
Curge in locurile cele mai joase, dispretuite de toti oamenii.
De aceea, apa este aidoma Tao.

Traieste in armonie cu natura lucrurilor.
Cand iti alegi salasul, sa fie cat mai aproape de pamant.
Cand meditezi, sa ajungi pana in adancurile inimii.
Cand ai de-a face cu alti oameni, fii bland si omenos.
Vorba sa-ti fie adevarata.
Cand carmuiesti, fii drept.
Cand treci la fapte, alege momentul potrivit.

Cel care traieste in armonie cu natura
nu se impotriveste naturii lucrurilor.
Acesta traieste in deplina intelegere cu prezentul,
pentru ca stie intotdeauna adevarul a ceea ce are de facut."
....pe care il voi inscrie in tabelul gazduit de Zina pe minunatul blog cu Povestiri pe scurt, in Serialul ”Citate favorite”

Pe maine!!👧

Impodobim Bradul IX


Bine v-am regasit la concursul nostru preferat de iarna !! Va vine sa credeti sau nu, am ajuns la cea de-a noua editie 😍 deeeeee: Impodobim Bradul!! 🌲

  🎄🎄🎄🎄🎄🎄🎄🎄🎄

Tema din acest an este: 
MAGIC 🎆!!! Siiii, anul acesta avem in premiera si un mic filmulet realizat special pentru aceasta ocazie :



Cerinte: 
Fiecare participant poate inscrie in concurs  o decoratiune / un ornament  sau un set pe tema data. 
Pentru galeria de creatii si intrarea in concurs puteti inscrie o fotografie realizata pe orice fundal vreti voi :).  

Pentru ca vrem sa impodobim bradul virtual impreuna, va rugam sa ne trimiteti (daca este posibil) si o fotografie realizata pe un fundal neutru (de preferinta alb) pe adresa de mail (copilarim[@]gmail[.]com - nu uitati sa renuntati la paranteze cand ne scrieti :P). 
❗Puteti trimite fotografia pentru Bradul virtual (deci cea pe fundal neutru) si dupa incheierea concursului - cel tarziu pana pe 20 decembrie. Multumim :)!!
Durata: 11 noiembrie - 11 decembrie (11:11 a.m.)
 🎄🎄🎄🎄🎄🎄🎄🎄🎄
Premii:
🎉Toti participantii primesc o felicitare digitala si diploma de participare pe adresa de mail.  
🎉 Trei premii oferite prin tragere la sorti, toate realizate in tema concursului din acest an :
♥ 1 ornament/decoratiune pentru bradul vostru
♥ 1 colier impletit
♥ 1 felicitare handmade
Premiile vor fi publicate incepand cu 1 decembrie pe blog, asa ca va invit sa urmariti articolele din Calendarul Advent pentru a le descoperi :). Pe masura ce vor fi publicate voi actualiza si acest articol.
Premiile care urmeaza sa fie trimise prin Posta Romana (pe teritoriul Romaniei), vor pleca spre voi cel tarziu pe 15 decembrie.
 🎄🎄🎄🎄🎄🎄🎄🎄🎄
Inscriere: 
Pana pe 11 decembrie 11:11, va puteti inscrie direct in tabelul de mai jos. 





Nu uitati sa ne trimiteti pe adresa de mail: copilarim[@]gmail[.]com (fara paranteze), fotografia pe fundal neutru (de preferinta alb daca permite cromatica) pentru bradul virtual.
Galeria de creatii participante:
 (se va adauga colagjul la finalul concursului)
In cursul zilei de 11 (dupa incheierea inscrierilor) voi realiza un filmulet cu tragere la sorti - si voi incerca sa fie LIVE - daca sunteti abonati la canalul de youtube (apasati si pe clopotel) voi anunta inainte. Voi adauga ulterior tragerea la sorti a premiilor si aici, in articol 🎊.
Va asteptam cu drag!
 🎄🎄🎄🎄🎄🎄🎄🎄🎄
PS: Daca aveti nelamuriri, sau intrebari legate de concurs ni le puteti scrie pe adresa de mail mentionata in articol! :)

sâmbătă, 10 noiembrie 2018

Perna. A doua tema de la Provocarea Verde de noiembrie.


Buna!
Bine v-am regasit la un nou episod de vlog din seria Cum facem?. Astazi va voi povesti putin despre cea de-a doua tema de la Provocarile Toamnei - Noiembrie 2018!

🍁

Cu numarul #36 pe tricou, tema "Perna" si-a facut debutul in 2015.
Ralu a avut doua proiecte - o perna realizata dintr-un tricou inflorat si o fata de perna simpla, pe care a brodat o inimioara si initialele ei (sau ale mele.. hahaha). Eu am lucrat o fata de perna ceva mai speciala - pentru Dodo
Desi Oana nu a creat un proiect pentru tema aceasta, puteti admira perna ei realizata cu ceva timp inainte. Celelalte creatii inscrise atunci pe aceasta tema, le gasiti in Galeria de creatii "Perna"


Acestea fiind scrise, va las sa urmariti filmuletul de astazi, in care povestesc despre perna lui Dodo, despre ce alte proiecte ati mai putea realiza si nu numai:


Si cum m-am transformat in printesa pernelor (😌) hahaha, aveti si un bonus simpatic (un ursulet mititel) tricotat (si crosetat) in premiera 🐻. Promit sa povestesc cat de curand si pe blog despre el. 

Pana atunci stau si ma uit cat se misca de incet netul meu si nici yt nu colaboreaza asa ca nu stiu cand va aparea (video-ul) in articol. Din nou. 😔

Am mai povestit si despre prima tema aici:
🍃  T: Scorbura misterioasa I - perdea de frunze (Tema 01 - P.V. de noiembrie)

Va puteti inscrie creatiile pana pe 30 noiembrie.

🍂

Sper ca v-a fost de folos si ca v-a placut filmuletul pe care l-am realizat si in care am incercat sa va mai ofer cateva idei. Va doresc mult spor la creat si sper sa ne intalnim pe provocari verzi in tabelul cu creatii. Nu ezitati sa imi scrieti pe adresa de mail provocariverzi[@]gmail[.]com daca aveti nelamuriri si intrebari - va voi raspunde cu drag!
Va doresc o sambata placuta si ne vedem maine, cu un nou episod din Timp pentru Tine si.... inca ceva 🎄!!


vineri, 9 noiembrie 2018

There Must Be An Angel (Playing With My Heart) - Eurythmics


Buna!!
Odata cu piesa despre care am vorbit saptamana trecuta pe blog, a venit la pachet si aceasta. Care e si mai veche.. de prin 1985 (mie nu mi se pare veche... ca na, cand a fost `85?? Mai ieri... Tzzzz!! 😉)
Am revazut clipul... m-am tot intrebat de fiecare data cand mai aparea in prim plan solista - mai rux... dar Annie nu avea parul scurt? lol 😜 - am zis ca poate ma lasa memoria, dar nu, nu ma lasase .
Voi stiati ca la muzicuta canta Stevie Wonder?? Eu nu .. super tare! ;))



Sper sa va placa si voua clipul poveste - ce frumos e realizat, nu? Si regie, si motaj - foarte relaxant si placut [ nah ca acum am numai Here comes the Rain again... pe bune???? 😅!! ]

Versuri (via):
No-one on earth could feel like this.
I'm thrown and overblown with bliss.
There must be an angel
Playing with my heart.
I walk into an empty room
And suddenly my heart goes "boom"!
It's an orchestra of angels
And they're playing with my heart.

(Must be talking to an angel)

No-one on earth could feel like this.
I'm thrown and overblown with bliss.
There must be an angel
Playing with my heart.
And when I think that I'm alone
It seems there's more of us at home.
It's a multitude of angels
And they're playing with my heart.

[Chorus repeats]

I must be hallucinating
Watching angels celebrating.
Could this be reactivating
All my senses dislocating?
This must be a strange deception
By celestial intervention.
Leavin' me the recollection
Of your heavenly connection.
Unul dintre cover-urile reusite este cel al trupei nemtesti (Carmen 😘) No Angels. De la care mie imi place insa alta piesa ... si daca nu uit poate va povestesc candva curand si despre ea. Momentan, daca ma mai insoteste si saptamana urmatoare, pentru vinerea care vine (lol) va voi pregati ceva in ''tare-i dulce si frumoasa limba ce-o vorbim" - adica romaneste.
Pupici!



🌈💙💗💚💛💜🌈

 💕 Vineri este vorba despre provocarea muzicala, alaturi de Carmen. 💕

joi, 8 noiembrie 2018

XVI. Clara descoperă Halatul - costumul de supererou, al cadrelor medicale.

- Cu Chip și Dale, sau cu elefănței? 
Mircea mă privea serios și analiza cu atenție cele două variante de halate medicale pe care i le arătasem. El nu este doar colegul meu de platou în această nouă aventură, ci și ajutorul meu de nădejde atunci când fac cumpărături în acest magazin online de costume medicale si echipamente de lucru
- Eu le-aș lua pe amândouă! mi-a răspuns, fără pic de ezitare, argumentându-și alegerea ca un „om mare”: să nu se plictisească telespectatorii!
Auzise el o discuție între noi în ziua când fusesem la casting, i-a plăcut ideea și a reținut-o imediat.
- Nu crezi că am deja suficiente variante de bluze medicale cu imprimeuri ?
- În niciun caz!  interveni în discuție Mihai, care tocmai intrase pe ușă. Cel puțin unul pentru fiecare zi din săptămână!
Bun! Dilema odată rezolvată, am trimis alegerile mele pe mail către echipa de costumieri și aștept să primesc în orice moment ok-ul, pentru a putea finaliza comanda. Mircea s-a dus să-și învețe replicile alături de Mihai și eu rememorez ultimele cinci zile care mi-au schimbat radical percepția despre cum ar trebui să fie rolul pe care urmează să îl interpretez: un tânăr medic pediatru, îndrăgostit de meseria sa, încercând să aducă mereu un zâmbet pe fața pacienților.
Când m-a sunat colega mea de grupă, Tina, să-mi povestească despre serialul pentru care se țin audiții la noi la facultate, nu știam mare lucru despre rolul pentru care am aplicat: o tânără absolventă a facultății de medicină care îți dorește să schimbe percepția adânc înrădăcinată despre cadrele medicale. Personajul în pielea căruia doream să intru, se specializase în pediatrie, în amintirea celui mai bun prieten din copilărie, un biețel firav, căruia îi făcuse această promisiune. Citind descrierea făcută băiețelului, m-am gândit imediat la Mircea - fratele mai mic al prietenului nostru Andrei. 


A urmat apoi o perioadă scurtă, în care a trebuit să ne pregătim pentru audiție. Inițial am fost la medicul lui Mihai - îmbrăcat cu halatul alb, clasic, pedant... Un domn simpatic, dar care l-a făcut pe Mircea să exclame răsuflând ușurat când am plecat:
- Ce bine că am plecat... începusem să mă simt ... bolnav!
- Cum așa, Mircea? Nu ai mai fost până acum la doctor? Aici ne vindecăm, nu îmbolnăvim!
- Dar... Clara! Ai văzut halatul acela? Îi trebuie un costum de supererou! Nu spuneai că îi vei face pe copii să râdă, să se bucure... părea dezamăgit. Pe atunci nu înțelegeam exact reacția lui. Pentru mine fusese absolut normal și obișnuit ce văzusem în cabinet. M-a lămurit Andrei, în seara aceleiași zile:
- Medicul lui Mircea are un cabinet puțin diferit: are un perete cu personaje din desene animate, iar personalul poartă halate colorate: mov, verde... roz.
- Se poate așa ceva? am întrebat neîncrezătoare.
- Da! Și să vezi cum se schimbă atmosfera! Nu mai este așa apăsătoare și dezolantă. Și nu doar la cabinetul de pediatrie, ci și la cel pentru adulți au adoptat același stil relaxant, cald, prietenos.



Mi-am amintit atunci că Nadia, sora mai mare a colegei mele Tina, terminase de curând medicina, specializându-se în pediatrie. Așa că am rugat-o să mă ajute să mă pregătesc pentru audiție. Ne-a primit la cabinet în week-end, în afara programului. Când am intrat, am crezut că am greșit adresa. Mircea era încântat de cum fusese amenajată sala de așteptare, dar eu eram încă în dubii dacă nu cumva încurcasem locurile și nu nimerisem într-o grădiniță. O tânără amabilă, purtând o bluză cu imprimeu cu pisicuțe, m-a strigat pe nume. Am recunoscut-o atunci pe Nadia:
- Clara, mă bucur că ați venit. Mi-a povestit Tina despre serialul în care veți juca. Ce idee minunată!
- Deocamdată mă pregătesc pentru audiții - speram să mă poți ajuta cu sfaturi! i-am răspuns în timp ce intram în cabinetul ei.
- Tot ce trebuie să știi, draga mea, este că, un medic dedicat, care și-a ales această profesie cu sufletul, are o singură dorință: aceea de a-și ajuta pacienții! ne-a invitat să luăm loc și s-a așezat la rândul ei, în fața noastră.
- Și.. cum face acest lucru, mai precis? am întrebat-o.
- Învățând - în primul rând. În această meserie, înveți toată viața. Apoi ascultând. Încurajând. Empatizând și, nu în ultimul rând, încercând să creeze o atmosferă destinsă, plăcută! Vezi tu, Clara, eu cred ca zâmbetele au o putere de vindecare, sau alinare, pe care noi o putem oferi gratuit, fără rețetă.
- Îmi place halatul tău! Ești drăguță - ca un supererou! a intervenit Mircea, ce fusese tăcut până atunci, în discuție.
- Este o bluză cu imprimeu, Mircea, nu este halat... am vrut eu să repar ceea ce credeam a fi o gafă. Îmi plăcea foarte mult bluza pe care o purta și, deși croiala mă ducea și pe mine cu gândul la o uniformă medicală, nu mă gândisem că există și variante atât de vesele și plăcute la noi.
Nadia însă a râs cu poftă și mângâindu-l pe cap a spus:
- Îți multumesc pentru compliment. Și mie îmi place!
Apoi, întorcându-se spre mine, a continuat:
- Chiar este halat Clara - poate ar fi bine să-i oferi și personajului tău șansa de a aduce un strop de culoare și veselie într-o loc care, din păcate, prin faptul că este confundat cu suferința și boala, tinde să fie tern și lipsit de ...viață.

Vorbele ei încă îmi răsună în minte. Totul a decurs foarte bine, am impresionat prin interpretare și prin felul în care am ales să-i ofer personajului meu șansa de a colora universul mult prea gri al acelui loc care ar trebui să însemne în primul rând speranță, sănătate, viață. Am făcut acest lucru purtând bluzele medicale cu imprimeuri, accesorizate cu un zâmbet - acela care se oferă fără rețetă. Este un serial inspirat din viață. Iar viața, m-a învățat că și medicii au costumație de supererou - halatul. Și dacă este colorat, sau imprimat, cu atât mai bine.

Atenție! Filmăm.. MOTOR.

miercuri, 7 noiembrie 2018

Miercurea fara cuvinte " Un VIS de toamna. "





Episodul 202 de la Miercurea fara cuvinte. Joc de imagini, initiat si gazduit de Carmen. Devenit si "tematic" in timpul celor doi ani cand Calin i-a purtat de grija.
  🍁🍂🍃
Tema: Vis de toamna
📷  2004 toamna (cred 😜)

 🍁🍂🍃🍂🍁

marți, 6 noiembrie 2018

XV. 5 motive pentru care Rux ar alege Turul Aniversar Între Dinastii - Japonia 2019


După agitația continuă din ultimele săptămâni, îmi doream doar un singur motiv! Un singur motiv care să justifice leneveala în pat, cu o carte în mână și cu un ceai cald și cu biscuiți făcuți în casă, companie. Nu aveam cursuri, nici seminarii și nici ceva foarte urgent de făcut, dar, totuși lipsea.... justificarea. Și-apoi, a venit dimineața: ploaie, vânt, ceață.... Eu, plin de energie, cu un zâmbet larg și frecându-mi palmele de bucurie.
- Clara, astăzi nu ies! am scos capul pe ușă, anunțând solemn hotărârea luată.
- .... ok!  Să cumpăr ceva când mă întorc? se auzi vocea Clarei venind dinspre bucătărie.
Nu... nu cred ca este nevoie de ceva. Termini târziu? i-am răspuns gândindu-mă că mi-ar plăcea să-mi închei ziua, vizionând ceva plăcut și interesant.
- Pe la patru! sosi răspunsul, și Clara se ivi în capătul culoarului.
Mă privi câteva clipe cu atenție, apoi mi se adresă parcă dorind să se asigure de ceva:
- Nu ești răcit, sper!
- Ah nu, nu! m-am grăbit să alung ideea nedorită cât mai repede și să reinstaurez zen-ul. Chiar atunci, am zărit pe măsuța de pe hol, dvd-ul cu documentarul despre Japonia, pe care l-am cumpărat recent. Mă pregăteam să îi propun Clarei să îl vedem diseară, când am primit o notificare pe telefon, de la youtube:
Copilărim a încărcat 5 motive pentru care aș alege Turul Aniversar Între Dinastii - Japonia Florilor De Mai


-Oh! a exclamat Clara. Ai văzut ce subiect are filmulețul pe care tocmai l-a încărcat Rux? Exact acum voiam să te întreb dacă nu vrei să ne uităm diseară la documentar! îmi spuse răzând, arătând spre măsuța cu pricina.
Nu am apucat să-i răspund că și eu aveam exact aceeași intenție, fiind întrerupt de o alertă primită de această dată de pe adresa de mail:

 Japonia cu Exact Travel Club

Dragii mei Clara și Mihai,
Mi-ar plăcea să povestim, când aveți puțin timp liber despre un circuit în Japonia cu ghid vorbitor de japoneză, în care m-am gândit că am putea merge împreună, anul viitor! Este o ocazie unică, datorită evenimentului inedit care are loc în acea perioadă: abdicarea Împăratului Akihito și începutul unei noi dinastii!
Ne putem vedea diseară, în video conferință!
Aștept răspunsul vostru!
Ja ne!!

Până să mă dezmeticesc, Clara compusese deja răspunsul și acum se îndrepta grăbită spre ușă. În timp ce eu o urmam oarecum mecanic, aflat încă sub impactul perspectivei unei astfel de călătorii fantastice la care, deși visam de ceva vreme, nu mă așteptam să se poată materializa atât de curând, îmi spuse, readucându-mă în acest fel, cu picioarele pe pământ:
- Am răspuns că noi suntem liberi după șase! Așa că... ai timp până atunci să-ți termini de lecturat cartea! apoi râse amuzată, îți luă umbrela vișinie, cu mâner, și plecă.

În timp ce închideam ușa în urma ei, mă întrebam de unde știa că vreau să citesc. Apoi am realizat că țineam la piept un exemplar din Brocart de toamnă scris de Teru Miyamoto, pe care mi-l cumpărasem de curând. Am privit coperta în ton cu anotimpul de afară și m-am întors în camera mea.


- Mihai ești gata?
Clara îmi face semn nerăbdătoare să mă grăbesc, în timp ce așează laptopul pe masa din living. Mi-am luat cu mine un caiet pe care mi-am notat câte ceva, în pauzele de lectură. Trebuie să recunosc: datorită tehnologiei putem să aflăm mult mai repede informațiile pe care le căutăm și să comunicăm mult mai ușor.
- Mă bucur să vă revăd! Abia aștept să vă povestesc despre descoperirea făcută! suntem întâmpinați cu entuziasmul deja binecunoscut.
- Mihai s-a uitat la filmuleț, dar eu nu am avut timp!  vine răspunsul Clarei.  Acum cinci minute am intrat pe ușă, așa că mie va trebui să îmi povestești și despre cele cinci motive!
Râdem.
- Atunci să începem - altfel riscăm să ne apuce noaptea povestind! Sau putem să facem un serial - azi prima parte, mâine a doua... Doar să nu ne lungim prea mult, că acum vine 2019!
Mă așez mai comod, în timp ce fetele mai schimbă două-trei cuvinte despre ziua de azi.
- Motivul principal, pe care nu l-am menționat însă în filmuleț, a fost faptul că toate informațiile puse la dispoziție pe site-ul agenției despre acest circuit în Japonia, sunt foarte bine structurate și prezentate. Practic mi-a fost simplu să înțeleg despre ce este vorba, cum este organizat totul, ce urmează să vizităm, ce presupune costul. Tot. Din imaginea de ansablu care se conturează frumos îți poți da seama din prima, dacă este ceea ce cauți, sau nu.
- Și totuși, ce te-a convins să alegi o excursie organizată și, să nu încerci să mergi să vizitezi pe cont propriu? vrea să știe Clara.
- Ei bine, este adevărat că până acum nu am prea găsit oferte și vacanțe
care să mă facă să îmi doresc să particip la o excursie de grup. Dar, vă voi da răspunsul menționând cele cinci motive, despre care am povestit puțin și in în filmuleț.

În primul rând, știți și voi că între Japonia și restul lumii există o anumită, să-i spunem barieră culturală. Bine, nu i-aș spune chiar așa - cu puțină documentare și atenție ne putem descurca dar, cum ar fi să scapi de acest stres și să te poți relaxa savurând fiecare moment?
- Ideal!! Cum facem asta?
- Simplu: cu ajutorul unui ghid însoțitor care vorbește atât limba română cât și limba japoneză. Și nu doar atât - a trăi în Japonia un deceniu, putând crea astfel o punte între turiști și localnici. Mie personal acest lucru îmi crează un sentiment de siguranță!
- Ai dreptate, a aprobat Clara,  așa am scapa de acel stres datorat faptului că nu cunoaștem limba, sau că ce știm este insuficient, că am putea face gafe, sau mai știu eu cea alte încurcături!

- În plus, dacă este familiarizat cu tradițiile și cultura locală putem afla o grămadă de lucruri interesante, pe care nu le poți găsi în broșurile de călătorii! m-am băgat și eu în discuție.
- Așa este Mihai. Și aici ajungem la al doilea motiv, legat de organizare. Se vede că cei care se ocupă de aceste excursii în Japonia sunt pasionați de ceea ce fac și dedicați. Totul este gândit în amănunt și stabilit cu atenție. 
- Se zboară cu avionul? am încercat eu timid. sperând la vreun miracol gen teleportare, venit din viitor.
- Nu Mihai, călătorim cu puterea gândului. Clara chicotește amuzată.
- Da. Cu avionul. Este însă o călătorie plăcută, cu escală din câte am înțeles. Dar vei fi recompensat în Japonia pentru că se va călători mult cu trenul - și știu că te pasionează Shinkansenul. Mi s-a părut foarte faină această alegere - de a folosi transportul feroviar în circuit. Te poți bucura de confort, timpul trece repede și ușor și admiri peisaje.

În plus, pe viitor, dacă vei dori să mergi într-o excursie personalizată, știi că această agenție este singura autorizată să emită abonamente de tren JR Pass la noi în țară.


- Și de ce ai ales exact această variantă? Era singura? intervine Clara.
- Ah, nu. Sunt mai multe. De fapt ție cred că ți-ar plăcea și excursia în Japonia si Coreea de Sud. Dar evenimentul în jurul căruia se conturează acest circuit a fost cel care a cântărit în favoarea lui. Nu oricând poți participa la un asemenea eveniment istoric, nu? Și acesta a fost motivul cu numărul trei.
- Numărul patru?
- Mihai, cu numărul patru pe tricou, a fost  faptul că pe tot parcursul acestei experiențe vei găsi prezentă acea punte între modern și tradițional! Dacă ai fost curios să parcurgi puțin itinerarul, probabil că ai putut vedea acest lucru. Nu vizitezi numai un oraș sau două, din cele mai cunoscute, petreci și timp în natură, te poți reculege în locuri cu mare încărcătură spirituală... Pe scurt este o experiență complexă.
- Eu nu am apucat încă să parcurg itinerarul...se lamentă Clara, în timp ce își verifica, pe telefon, mail-ul.
- Vei avea tot timpul, i-am zis, dornic să trecem la motivul al cincilea.
Haha... ce nerăbdător ești Mihai! ghicindu-mi parcă gândul, Rux continuă.  Ultimul motiv despre care am povestit este legat de excursiile opționale. Este drept ca putem alege să ne petrecem timpul liber cum vrem atunci, dar cele trei variante propuse sunt foarte interesante. Desigur, fiind opționale trebuie plătite separat. Dar eu personal aș vrea să văd Castelul Himeji și să vizitez templele din pitoreasca zonă Nikko. De exemplu.


 


- Buuuun. Acum ne poți povesti ceva despre .. itinerar?
- Desigur - dar nu voi intra în detalii, pentru că este deja foarte târziu.
- Mai bine spune-ne care sunt obiectivele pe care te-ai bucurat să le regăsești în program! m-am gândit să intervin.
- O idee, foarte bună Mihai! aprobă și Clara.
- Și cu altă ocazie, putem povesti mai mult! 
Așteptam curioși să vedem ce va urma. Rux se uita pe notițe și apoi, râzând a reluat conversația:
- Este destul de greu, să știți. În filmuleț am amintit despre Kyoto. M-am bucurat să găsesc pe listă Sanctuarul shintoist Fushimi Inari-taisha. Probabil vă este cunoscut datorită celor peste 10 000 de porți Tori portocalii care apar deseori în ilustrate. Sau datorită statuetelor reprezentând vulpi - și există multe legende în ceea ce le privește.
Tot la Kyoto se va vizita și Templul Pavilionului de Aur Kinkakuj-ji (un obiectiv înscris în Patrimoniul UNESCO) - de când am citit Templul de Aur, scris de Yukio Mishima îmi doresc să îl vizitez. Are o istorie foarte interesantă. Și tot aici se poate vizita și Palatul Nijo-jo ce a aparținut lui shogunului Tokugawa Ieyasu. Ultimul dintre „cei trei” care au unit practic Japonia.




Nu cred că am precizat însă că abia aștept să văd Gion-ul, vechiul cartier al gheișelor. Mie îmi plac foarte mult costumele tradiționale și acolo cu siguranță voi putea admira în voie kimono-uri.

Apoi am amintit despre parcul Nara - am văzut de multe ori fotografii cu blândele căprioare și mi-ar plăcea să văd acel loc. În plus, în aceeași zonă se află și Templul Todaiji, cea mai mare clădire din lemn care adăpostește cea mai mare statuie realizată din bronz, reprezentându-l pe  Buddha Daibutsu, din Japonia.

- Și Tokyo?
- Și.. dar pe el îl las mai la final, ca încheiere, Clara.
M-am bucurat să regăsesc în program Hiroshima. Este un loc cu un puternic impact - mai ales Muzeul și Parcul Memorial al Păcii și domul, loc de reculegere. Am citit despre acesta în cartea Drumurile către Sata. Am văzut documentare și filme... Mi-aș dori să îl vizitez și să îmi cer iertare pentru ceea ce s-a întâmplat atunci (cred că noi toți purtăm în noi o mică vină ) și să mulțumesc pentru ceea ce au înțeles să ofere în urma acelui moment teribil, acea promisiune gravată pe cufărul durerii:



Dormiți în pace.
Greșeala nu va mai fi repetată.
 (Drumurile catre Sata - Alan Booth)

Apoi.... Apoi îmi doream mult să vizitez  Insula Miyajima și faimoasa poartă Tori lângă care poți ajunge pe jos, în timpul refluxului.
- Ahhh! Știu despre ce poartă vorbești. Am înțeles că la anumite perioade de timp este restaurată partea care în timpul fluxului este acoperită de ape.
Clara batu entuziasmată din palme.
- Și am ajuns și la Tokyo! 
- Ia spune-mi oare vedem și Turnul Tokyo, sau Muzeul studio-ului Ghibli?
- Hmmm primul s-ar putea, al doilea nu cred. Dar, Clara, nu poți vedea chiar totul într-o singură excursie! În plus mi se pare că pentru muzeu este nevoie de programare și probabil nu ar fi toată lumea interesată de așa ceva .. ok, poate noi trei.
Ne-am amuzat pe această temă în timp ce Rux se pregătea să își ia rămas bun, cu promisiunea să ne revedem în curând pentru a putea povesti mai mult, după ce ne informăm la rândul nostru despre excursie.
-  Oricum, în program este un tur al orașului ce cuprinde obiective cunoscute și interesante - de la modernul Ginza, la tradiționalul templu Senso-ji din Asakusa! Ca să nu mai spun de Parcul Ashigaka, unde poți admira minunatele flori de glicină. Chiar mă gândeam că trebuie să fie fabulos atât datorită vechimii impresionante cât și prin numărul de arbuști. Și apoi să nu uităm de evenimentul principal, cel al începutului unei noi dinastii, care se va petrece tot în Tokyo.
- Ahh! Clara exclamă în timp ce se uita pe ecranul telefonului. Și scrie aici că vom putea admira și muntele Fuji. SPA la ape termale înseamnă oare o experiență la Onsen? 
- Asta nu aș putea să îi spun sigur - poate că da, poate fi în același timp ceva mai modern, pentru că există acolo o mențiune despre costumele de baie.

Mi-am luat la revedere și le-am lăsat pe fete să mai vorbească puțin, îndreptându-mă spre camera mea. Ce zi lungă! Mi se pare că a durat cât o călătorie de două săptămâni.
Privesc pe geam peisajul tomnatic și mă închid ochii. Încerc să îmi imaginez că sunt deja în Japonia, într-o zi de aprilie. Cum noul an școlar a început deja, văd elevii în uniforme mergând spre școală. Este o imagine care îmi apare deseori în fața ochilor când mă gândesc la Țara Soarelui Răsare. Îmi pun sapca pe cap, urc pe bicicletă și pornesc alături de ei....