Si... am scris:). Aveam numele personajelor principale prestabilite - Sile si Luca - si usor usor, s-a infiripat o poveste care mie imi este foarte draga. Le-am citit-o intai fetelor, sau mai bine zis a citit Rha si eu cu mami si buni am ascultat.. Ah, da! Sa nu il uit pe Dodo, omniprezent. El are insa povestea lui asa ca nu mi-a dat mare importanta...
Exact la sfarsitul lui 22 august am trimis povestea si a fost publicata a doua zi - motiv de mare bucurie pentru mine... Efectiv ma uitam si zambeam:).
In poza din stanga am incercat sa editez putin pozele facute (- da, imi place sa fac fotografii, sau sa salvez ceea ce scriu:),ca sa ma pot bucura de ele cand doresc) si a iesit o mini cartulei cu 8 pagini (sau 4 foi:P). Daca apasati pe poza s-ar putea sa se vada sa si cititi (nu garantez, nu stiu la ce rezolutie mi-a urcat bloggerul fotografia).
Ei bine a fost tare frumos si... inainte sa ma retrag va las un fragmentel din poveste:
.................................................................................................................................................
-
Aţi
întârziat ! Se auzi o voce puţin răguşită venind de jos, dinspre
picioarele băieţilor. Timpul nu stă pe loc, continuă vocea şi dacă vreţi să
avem un adăpost în seara aceasta va trebui să vă grăbiţi. Nu se ştie dacă
Furtuna nu se va întoarce după vreo creangă, sau două. Când vine vorba de reamenajat livezi, este foarte
pretenţioasă.
Luca încuviinţă şi, ca un adevărat comandant de expediţii, înarmat cu un
caiet de matematică, riglă, creion şi gumă, trasă în grabă, dar cu mare grijă,
sarcinile pe care urmau să le ducă la bun sfârşit fiecare dintre ei. După
aceea, plecă în magazie şi se întoarse cu basculanta de plastic încărcată cu
unelte, sfoară, o lanternă, câteva pături şi cartoane.
Sile îl urmă la scurt timp ducând cu grijă un coş mare în care avea ulcica
plină cu apă rece din fântână, farfurii, un ştergar şi jumătate din plăcinta cu
prune coaptă dis de dimineaţă de bunica Mara. Mai avea si un bol cu ce mai
rămăsese din friptura de la prânz si un colţ de pâine cam uscată.
Rămas de pază lângă crengile mai mari ce fuseseră duborâte de furtuna
dezlănţuită în ajun, crengi pe care mai rămăseseră câteva prune stinghere, Dudu
îi întâmpină fericit.
.................................................................................................................................................
Spre marea mea bucurie povestea a placut mult si am castigat si premiul oferit de
Claudia - cartea minunata
Tolba cu Povesti:
Multumesc foarte mult!! Nu m-am mai simtit de foarte mult timp asa copil;)). Am citit pe nerasuflate o poveste - se numeste
Saniuta (coincidenta face sa am o saniuta draga cu talpici bleu, saniuta care are cel putin varsta mea:P) si stiti voi, nimic nu este intamplator. Povestea se incheie cu niste vorbe in care eu cred foarte tare si, as vrea sa vi le scriu si voua: "
Fiecare ajunge acolo unde isi doreste. Trebuie doar sa creada". Iti multumesc din nou
Claudia. O voi citi si reciti mereu cu placere si drag! Deja am un ascultator pe lista (pe
Buni) si i-am promis sa ii citesc din carticica in zile racoroase de toamna si de iarna.
Eu fug acum la treburi, cu zambet larg pe buze si, daca va doriti cartea pentru voi, sau ca sa o daruiti copiilor frumosi si dragi din vietile voastre o puteti comanda de pe
blogul autoarei.
Later Edit:
