Un vinil craciunesc, bun de agatat! (S41/42)

Buna!

Ochiul meu stang va transmite salutari - azi a fost ceva mai bine, asa ca am profitat si am zis ca este cazul sa incerc, cat stau cu Buni si Kouki, sa ma ocup de transformările creative de noiembrie, gazduite de Mihaela (MNiko).

Prima tema pe care am avut-o luna aceasta a fost o decoratiune pentru perete. Zis si facut... incercasem eu si zilele trecute sa misc cate ceva, dar nu a fost chip (dar am facut poze.. hehe). Ideea e ca.. nu stiu, dar zilele acestea am observat nu doar la mine, ci in general o foarte mare predispozitie catre intristare. Am zis ca poate sunt eu foarte obosita, alea-alea (frustrari legate de multele limitari si renuntari si amanari si tot tacamul), dar toti cei din jurul meu au avut niste „stari”. Asa ca s-ar putea sa nu fiu foarte coerenta (nu ca as excela in acest domeniu, mai ales cand stau sa povestim - e ca si cand am fi fata in fata, sau cel putin, asa era inainte, ca in ultima vreme mai rar prind asemenea ocazii).

Iata si materia prima folosita in proiecte - in fine, discul acela cu forma speciala nu a mai fost transformat, ci inlocuit cu unul obisnuit, dar tot il am in vedere pentru un proiect, candva! Si cred ca va puteti da seama cam ce as vrea sa fac din el, atunci cand voi gasi un element central potrivit, macar (adica daca gasesc oglinda adeziva nu ma mai complic):

Initial voiam sa transform cd-ul acela portocaliu si alb (pe care parintii il aveau in dublu exemplar, spre marea mea incantare), intr-un suport de perete care urma sa arate asa:

Arata fain nu? Daaaar, dupa fiasco-ul total cauzat de niste banda dublu adeziva buretoasa pe care am vrut sa montez chestiunea in cauza... Mai mult am avut de furca sa dezlipesc chestia aia.. Insa am zis sa va arat si voua pozele, poate va inspira - cu pistolul de lipit cred ca ar fi mai multe sanse (am vrut sa incerc cu banda dublu adeziva obisnuita dar tot urat se vede.. :(). In plus, se vede si zanucul Kouki.. :D.

Am revenit la faptul ca voiam initial sa reciclez un vinil vechi si stricat dar nu am gasit. Si atunci, am zis sa incerc,, sa fac un vinil:

Cam de aici am pornit azi cu proiectul, dupa un strat de marker negru aplicat pe partea sclipitoare a cd-ului. De ce nu am folosit vopsea? Pentru ca un marker il poti lua mai usor langa tine si il poti folosi cand prinzi cate un mic moment de respiro. In plus, cele de la firma aceasta chiar nu miros 💗.

Un strat a fost cam insuficient pe alocuri asa cam repetat azi procedura si apoi am folosit pentru centru o hartie imprimata care era cumva pliantul (sa zic) de la cutiile pe care le-am primit de la Mami (au la Pepco niste cutii craciunistice simpatice pe care mi le doream de mult ca s apot organiza ce  proiecte in tema fac).

Am decupat un cerc din hartia aceea pentru mijlocul vinilului meu si ma pregateam sa il gauresc (cercul), dar chiar atunci mi-am amintit ca am luat foarte demult niste stickere cu renisori - pe o banda erau 15, asa ca pe cel de la mijloc l-am pozitionat in centrul cercului - si acum ca ma uit, imi pare un simbol japonez

Pe ceilalti 14 i-am distribuit in mod egal pe disc, incheind chenarele in partea in care taiasem sirul cu cate o bucatica de material care se gasea in plus pe folie... 

Am lipit totul pe un cadru de carton, pe care l-am luat dintr-o cutie cu margelute (un set de creatie). Initial ma gandeam sa recreez un pickup (dar nu e foarte realist sa pui un pick-up  in pozitia asta pe perete, sau cel putin, aparatul nostru sta orizontal, haha). M-am mai gandit si la discurile inramate, cum sunt la Casele de Discuri.. si pana la urma am zis ca vreau ceva simplu:

Nu siu cat se intelege din poze, dar cadrul acesta de carton se poate pune pe perete, fixat de ceva care iese in relief (doua cuie, de exemplu). Realizez acum, ca nu se vede prea bine din poze, ca nu este vorba doar de o bucata plata de carton alb, ci de ceva cu volum, ca un capac.

Ce imi place foarte multe, este faptul ca ... chiar seamana cu un vinil in miniatura. Pentru ca am folosit markerul si am trasat cumva circular cu ajutorul lui pe suprafata cd-ului, ai senzatia ca este un vinil - nu stiu daca vopsit s-ar fi creat aceeasi iluzie optica.

Si uite asa, am facut si o prima decoratiune craciunistica - fara sa am vreun plan in aceasta directie. De fapt am facut doua, dar despre a doua, voi povesti vineri, acum ma grabesc la bucatarie, sa fac ceva de mancare alaturi de Mami (e chiar ciudat cum stam in aceeasi casa si abia reusim sa petrecem cateva momente in tihna...)

Ja ne!