Buna! Pregatiti-va de un articol cu multe poze :P. Astazi o sa va povestesc despre Dragonul Albastru Strambache :))))).
Se facea ca acum ceva vreme, am descoperit si eu ca o furnicuta harnica si strangatoare (ha ha ha) ce sunt, in timp ce „colindam„ din floare in floare printre chestii creative, niste seturi creative pentru amigurumi. Ochisorii mi-au sclipocit, ca in animatiile japoneze si s-au setat pe mai multe din acele seturi - dar, vedeti voi, furnicutele sunt destul de
avarrrr atente cand vine vorba de achizitii, asa ca am asteptat un moment cu reduceri ca sa trec la actiune. Am reusit sa iau doua (acesta este al doilea) si dragonasul a venit fix la timp ca sa pot sa ii fac micului H o surpriza. Ma rog, intentia mea era sa fac doi dragonasi - pentru ca ma cred superRux, mai ales dupa ce le-am cusut in tip record in vara astea:
Soricica Albastra cu rochita inflorata si
Elefantelul mov. Desigur ca eforia reusitei a cam sters si procesul creativ din amintirea mea, lasandu-ma sa imi imaginez cum voi finaliza eu doi dragoni in doi timp si doua miscari... Da.
Inapoi cu picioarele pe pamant - setul este realizat de prietenii nostri nemti (adica, vorba aceea, vine din acelsi loc de unde vin si micii mei dragi). Conform dictonului calitate germana, ma asteptam sa fie mura-n gura sa se faca daca se poate singur. Am si ridicat o spranceana cand am vazut ca cineva a cineva a comentat la unul dintre seturi ca a avut o traducere gresita.. zau asa. Doar exista cartulia din interior, scrisa cu litere de-o schioapa (apropo - tocmai experimentez fluctuatii la electricitate, sper sa nu ne faca vreo figura ...) in vreo 4 limbi: germana, franceza, engleza si italiana, nu? Desigur.... DAR! Instructiunile sunt VARZA. :)))))) Am descoperit si eu cand am inceput sa lucrez (de fapt pe la jumatatea capului cand am realizat ca in loc de picioruse simple scria acolo ceva ce s-ar traduce cu picioruse triple :O. Si-am pierdut o jumatate de ora incercand sa pricep ce vor oamenii aceia de la sufletul meu - ca ce scrie acolo, nu iese neam, cum vor ei sa iasa in poza :)))). Am scurtat la maxim povestea... sa stiti.
Ideea e ca, pana la urma, nu am lucrat cu firele de la ei (cine stie ce surpriza mai aveam si asa sunt de o cantitate indoielnica... eu stiu ce sa cred? calitatea e faina), ci cu un fir de la yarnart, achizitionat recent (bleu acvamarin) si cu unul de la alize (mov). Plus croseta mea de 2 mm (ca mi-a fost lene sa o scot pe aia de 2,5 si am zis sa mai plusez un pic cu chinuitul talentului).
M-am apucat sa lucrez vineri (ca doar aveam tot timpul din lume pana sambata dupa amiaza, nu? Nu), cand am reusit sa termin cu covrigii si puzzle-urile si ce mai era nevoie sa fac. Asta pentru ca asteptam sa imi aduca Ralu ochisorii de siguranta comandati la ea.... ca doar nu era sa o iau in primire de joi, cum a intrat pe usa: unde e cartea (mi-am luat o carte, hihih), unde sunt ochii... Nu?
Supriza... ochii sunt in Germania :))))))))))). (rad eu rad, dar atunci nu prea imi venea sa rad). Norocul meu ca fix joi seara a ajuns (in sfarsit) o comanda facuta de mine cu ocazia BF... in care aveam ochisorii aceia cu care va priveste Albastru.
Si dupa multe peripetii, am renuntat sa descifrez ce au vrut oamenii aceia sa zica in model (clar cineva care habar nu are sa croseteze nu va gasi amuzante aceste instructiuni ...) si i-am aplicat regula lui piciorus simplu si aia a lui ce-o iesi o iesi (pe la aripi, urechi si spinare... hahahahahahahah). Am lucrat insa pe fata lucrului, desi micul H a votat pentru spate, cum lucrez eu deobicei - insa, dragii mei, nu aveam eu timp sa experimentez - era nevoie ca macar un dragon sa fie gata... daca pe al doilea nu aveam sanse, ca ii vazuse micul capul cu ochisorii... si ma intreba mereu daca nu e gata.
Asa ca vineri seara cand ne-am despartit i-am promis solemnt nu doarme Tutuc la noapte si il termina .... Ma rog, nu intentionam sa fac noaptea alba, ceea ce am si facut, dar nu pentru ca am lucrat, ca imi era prea somn sa lucrez, ci pentru ca am avut un fel de disco fortata... :))) „pana dimineata„ (doar ca varianta cu muzica de-aia minimal care suna la fel si canta in bucla, mai rau ca picatura chinezeasca).
Mai aveam coada si chestia aia de pe spinare da facut... asa ca m-am trezit (dupa vreo 4 ore de somn) cu forte proaspete (stiti episodul acela cu Tom si scobitorile, sau bete de chibrit, ce erau?) si am reusit sa finalizez si ultimele piese alea puzzle-ului. dupa care a venit o cursa cronometru in care m-am gandit ca mi-ar fi prins bine niste ace de gamalie, caci la capitolul cusut, s-a strambat treaba la propriu. de unde Strambache.
Acum, eu il iubesc ca l-am facut cu drag, ce pot sa zic... e perfect asa cum e... si uitati-va numai ce privire dragalasa are. Va las cu poze cu el, alaturi de Rukkusu, pe cand se pregatea (el) de reuniunea cu micul H ( rasuflari usurate - in sfarsit a terminat cu romanul):
Eheeei si, daca tot ati ajuns pana aici, iata de unde l-am luat eu pe
Dragonel. E ultimul produs in stoc, bag seama. Dar nu va bazati pe model - chiar ma gandesc ca, poate, cand s-or mai aranja lucrurile, o sa incerc sa fac si eu un dragon, cumva mai compact (ca sa nu fie nevoie de atata cusut... si bataie de cap - ce parere aveti?)
Si acum merg sa verific aparatura, ca a fost iar o fluctuatie uratica - si ieri au fost, ciudat. Probabil se suprasolicita reteaua pe undeva - poate prin bloc, ca s-au auzit miscari. Si voua va las o mica imagine de pe masuta mea din sufra:
