Buna!
Iata-ne ajunsi la penultimul episod. In noapte.... mi-am recapatat zambetul. Zilele astea au fost cam pline de chestiuni perturbatoare. Dar, desi am furat iar timp din noapte, am revazsut episodul si am facut povestirea.
Cum vi se pare? Sunt poate chestiuni banale, dar este vorba despre felul in care ni se reamintesc. "... de finete", cum mi-a zis cineva, candva.
In fine. Maine este ultimul episod. In el va aparea si Riida, adica Satoshi Ohno, colegul de trupa al lui Nino si Sho (Tarou si Takuya). De fiecare data imi doresc sa mai.. continue serialul. Cum ar fi fost? :)
Va las sa vizionati episodul :D.
Rezumat:
In vila in care locuia mai nou familia lui Tarou se aude zgomot. Un vas este spart si cei mici plang, intrebandu-se ce e de facut. El ii linisteste spunand ca vor trebui sa isi ceara scuze asa cum trebuie.
Sefa personalului ii spune ca acela era un vas foarte pretios. El isi cere iertare si ea ii spune ca, chiar daca ii va lua sa faca asta intreaga lui viata, va trebui sa plateasca pentru vaza.
Tocmai atunci apare Mimura si ii spune ca probabil vaza costa in jur de 6 sute de milioane. Imediat, Tarou se gandeste cate crochete ar intra in respectiva suma.
Isi fac aparitia si parintii, extrem, de suparati. Tatal intreaba cine e de vina si cei mici dau vina pe el. Exact cand nimic rau nu parea sa se mai poata intampla, isi face aparitia Takakao si mai sparge o serie de vase.
Un adevarat cosmar. Abia trezit, Tarou se pomeneste cu sefa de personal, care intra si il anunta ca micul dejun este gata. Imbracat in pijamaua de matase, el remarca faptul ca noua realitate a vietii lui este cat se poate de reala, deloc un vis. Isi face aparitia cu grija in sala de mese, unde toti il asteapta si il saluta zambind. Sefa personalului il invita sa se aseze la masa. El o intreaba cat costa toate preparatele care se afla pe masa iar aceasta ii raspunde ca au fost instruiti de stapana casei sa le pregateasca micul dejun.
Tatal sau ii spune ca sunt foarte norocosi si ca ar trebui acum, ca nu trebuie sa isi mai faca griji in ceea ce priveste mancarea si cheltuielile sa renunte la slujbele part time si sa se bucure de timpul sau liber. Tarou insa nu prea se poate relaxa si imediat toti cei aflati in serviciul lor il intreaba daca s-a intamplat ceva, grabindu-se sa ii sara in "ajutor". El spune ca se simte bine si apoi zareste vasul. O intreaba pe sefa personalului daca stie cumva cat costa vasul si aceasta ii spune ca se va interesa. El ii multumeste dar ii spune ca nu este nevoie, completand ca pentru sine ca, daca valoreaza sase sute de milioane, nu va putea sub niciun chip sa mai locuiasca acolo fara sa ii fie mereu teama.
Tatal sau ii spune ca sunt foarte norocosi si ca ar trebui acum, ca nu trebuie sa isi mai faca griji in ceea ce priveste mancarea si cheltuielile sa renunte la slujbele part time si sa se bucure de timpul sau liber. Tarou insa nu prea se poate relaxa si imediat toti cei aflati in serviciul lor il intreaba daca s-a intamplat ceva, grabindu-se sa ii sara in "ajutor". El spune ca se simte bine si apoi zareste vasul. O intreaba pe sefa personalului daca stie cumva cat costa vasul si aceasta ii spune ca se va interesa. El ii multumeste dar ii spune ca nu este nevoie, completand ca pentru sine ca, daca valoreaza sase sute de milioane, nu va putea sub niciun chip sa mai locuiasca acolo fara sa ii fie mereu teama.
Este intrerupt insa de noul sau sofer si la scurt timp il zarim iesind dintr-o masina alba. In timp ce el coboara din masina, Sugiura si Masami dau "raportul" celorlalti, punandu-i la curent cu ce vazusera: o casa traditionala, cat un palat. Sugiura isi cere scuze ca a putut inventa asa o minciuna, cum ca un asemenea print ar fi sarac si toata lumea rade. Tarou paseste pe covorul rosu, de la intrarea in liceu, indreptandu-se spre clasa. Toata lumea este incantata. Takako se gandeste ca asta e puterea destinului, mai ales ca nu il putuse uri atunci cand era sarac, iar acum iata, este chiar un print.
La scurt timp isi face aparitia si Lexusul negru, al lui Mimura. Acesta priveste spre spatele lui Tarou care isi continua drumul. Apoi spre masina cu care acesta venise si spre cei doi valeti/soferi care se saluta ceremonios.Isi continua drumul spre clasa.In timp ce Takako viseaza iar la Tama no Koshi.
In clasa, Tarou sta ganditor in banca lui. Mimura il intreaba cum este in noua casa. Tarou ii spune ca nu prea poate tine pasul cu socurile culturale care il ataca unul dupa altul. Mimura ii raspunde ca isi imaginase ca asa va fi. Tarou spune ca e ok, pentru ca toti din familia lui sunt fericiti si il invita pe Mimura sa il viziteze. Takako ii intrerupe intreband daca poate veni si ea in vizita. Iar Tarou ii spune ca sigur ca da. Atunci ea ii spune lui Mimura, care dupa expresia fetei nu parea prea incantat, sa mearga impreuna. Acesta o refuza, iar ea ii spune ca daca va merge singura va parea ca se agata de Tarou. Mimura raspunde ca deja arata ca si cand exact asta face :))). Takako il ignora si ii spune lui Tarou ca vor veni in vizita azi ea si Mimura.
La scurt timp isi face aparitia si Lexusul negru, al lui Mimura. Acesta priveste spre spatele lui Tarou care isi continua drumul. Apoi spre masina cu care acesta venise si spre cei doi valeti/soferi care se saluta ceremonios.Isi continua drumul spre clasa.In timp ce Takako viseaza iar la Tama no Koshi.
In clasa, Tarou sta ganditor in banca lui. Mimura il intreaba cum este in noua casa. Tarou ii spune ca nu prea poate tine pasul cu socurile culturale care il ataca unul dupa altul. Mimura ii raspunde ca isi imaginase ca asa va fi. Tarou spune ca e ok, pentru ca toti din familia lui sunt fericiti si il invita pe Mimura sa il viziteze. Takako ii intrerupe intreband daca poate veni si ea in vizita. Iar Tarou ii spune ca sigur ca da. Atunci ea ii spune lui Mimura, care dupa expresia fetei nu parea prea incantat, sa mearga impreuna. Acesta o refuza, iar ea ii spune ca daca va merge singura va parea ca se agata de Tarou. Mimura raspunde ca deja arata ca si cand exact asta face :))). Takako il ignora si ii spune lui Tarou ca vor veni in vizita azi ea si Mimura.
Iata ca vine si momentul in care cei doi colegi il insotesc pe Tarou acasa. Takako se lasa dusa de val, iar Mimura pare sa isi fi recapatat zambetul trist care il carateriza pe la inceputul serialului. Takako admira un tablou realizat de tatal lui Tarou si apoi se indreapta spre unul dintre vasele care apareau in visul lui Tarou, fiind sparte chiar de ea. Tarou intra pe modul alerta si o invita sa bea ceai in alta parte a casei.
Urmeaza gustari delicioase cu fructe (ce bine, tocmai imi era foame....). Tarou remarca faptul ca e vorba de o adevarata cina, iar Takako isi imagineaza ce placut ar fi sa se bucure de asemenea preparate doar in compania lui Tarou. O trezeste din visare faptul ca ceaiul era fierbinte. Tocmai atunci isi fac aparitia cei doi frati mai mici (Jirou si Saburou) ai lui Tarou, jucandu-se de-a piratii. Cum duelul lui punea in pericol deja celebrul vas a carui soarta (de a fi spart) il baga in sperieti pe Tarou, acesta sare de la masa si dupa ce incaseaza cateva sabii de recuzita pe spate, ia vasul si il protejeaza cu grija. Tocmai atunci isi face aparitia si sefa personalului si il innformeaza ca vasul era de fapt, chiar o creatie a tatalui lui. Chiar atunci intervine si tatal sau, spunand ca desenase pe un vas pe care Doamna Ume il aruncase. Tarou pare in sfarsit sa fi scapat de o mare povara. Ii reproseaza lui Mimura ca i-a spus ca a costat atat, apoi ii zice lui Takako sa sparga vasul daca vrea acum. Toti il privesc ciudat.
Seara, Mimura si Takako pleaca. Angajatii le ureaza drum bun si ei raspund aplecandu-se usor. Lui Takako i se pare ca a fost frumos totul, dar Mimura spune ca i se pare frumoasa casa. Se intreaba oare ce crede Tarou despre tot. Ea este de parere ca niciunui om nu i-ar displacea sa locuiasca intr-o asemenea casa, toti ravnind un astfel de stil de viata. Mimura se intreaba daca chiar asa o fi.
In casa cea mare, familia se pregateste de culcare. Tarou nu se poate relaxa - este prea liniste. In cele din urma adoarme pe jos langa pat.
Urmeaza gustari delicioase cu fructe (ce bine, tocmai imi era foame....). Tarou remarca faptul ca e vorba de o adevarata cina, iar Takako isi imagineaza ce placut ar fi sa se bucure de asemenea preparate doar in compania lui Tarou. O trezeste din visare faptul ca ceaiul era fierbinte. Tocmai atunci isi fac aparitia cei doi frati mai mici (Jirou si Saburou) ai lui Tarou, jucandu-se de-a piratii. Cum duelul lui punea in pericol deja celebrul vas a carui soarta (de a fi spart) il baga in sperieti pe Tarou, acesta sare de la masa si dupa ce incaseaza cateva sabii de recuzita pe spate, ia vasul si il protejeaza cu grija. Tocmai atunci isi face aparitia si sefa personalului si il innformeaza ca vasul era de fapt, chiar o creatie a tatalui lui. Chiar atunci intervine si tatal sau, spunand ca desenase pe un vas pe care Doamna Ume il aruncase. Tarou pare in sfarsit sa fi scapat de o mare povara. Ii reproseaza lui Mimura ca i-a spus ca a costat atat, apoi ii zice lui Takako sa sparga vasul daca vrea acum. Toti il privesc ciudat.
Seara, Mimura si Takako pleaca. Angajatii le ureaza drum bun si ei raspund aplecandu-se usor. Lui Takako i se pare ca a fost frumos totul, dar Mimura spune ca i se pare frumoasa casa. Se intreaba oare ce crede Tarou despre tot. Ea este de parere ca niciunui om nu i-ar displacea sa locuiasca intr-o asemenea casa, toti ravnind un astfel de stil de viata. Mimura se intreaba daca chiar asa o fi.
In casa cea mare, familia se pregateste de culcare. Tarou nu se poate relaxa - este prea liniste. In cele din urma adoarme pe jos langa pat.
Nagahara o suna pe Torii, care, cu toate exagerarile din maneca, vrea sa se eschiveze. Noroc cu profesorul de sport - care "o ajuta". Nagahara o anunta ca anul viitor e posibil sa plece in America, pentru cercetari si ii spune sa vina cu el. Ii mai spune ca vrea sa vorbeasca si cu Yamada. Nu termina bine de vorbit, ca Torii se trezeste flancata de profesorul de sport si director. :)))
La finalul orelor Sugiura vrea sa mearga la karaoke. Masami il refuza, avand meditatii, Takako este pierduta in visare, iar Tarou, care era primul care pleca vrea sa ii spuna ceva lui Mimura, dar acesta are ceva de facut si pleaca.
Takako il intreaba pe Tarou ce s-a intaplat cu el si acesta ii raspunde ca nu vrea sa mearga acasa. Takako vrea sa il invite sa petreaca timp impreuna, dar pana sa o faca Tarou este chemat de profesoara care il trimite la Nagahara. Ajuns la laborator, Tarou ii spune acestuia ca nu prea stie ce sa faca, acum ca nu mai este nevoit sa isi ia un serviciu cu jumatate de norma. Acesta ii propune sa il ajute si ii povesteste despre profesorul Clemens. Tarou ii povesteste despre copilaria sa cand petrecea o gramada de timp la biblioteca si a dat peste cartea acelui profesor Clemens in care aparea fotografia unui camp imens de porumb. Asa ca s-a gandit sa produca mancare ca sa fie satul si s-a simtit fericit. Nagahara ii spune ca profesorul doreste sa il intalneasca, pentru ca ii citise notitele facuse pe baza studiului. Nagahara il intreaba daca vrea sa mearga in America. Tarou ii raspunde ca doar imaginandu-si calatoria si se simte satul. Nagahara se gandeste ca astfel are mari sanse sa il convinga pe Tarou sa isi continue studiile.
La finalul orelor Sugiura vrea sa mearga la karaoke. Masami il refuza, avand meditatii, Takako este pierduta in visare, iar Tarou, care era primul care pleca vrea sa ii spuna ceva lui Mimura, dar acesta are ceva de facut si pleaca.
Takako il intreaba pe Tarou ce s-a intaplat cu el si acesta ii raspunde ca nu vrea sa mearga acasa. Takako vrea sa il invite sa petreaca timp impreuna, dar pana sa o faca Tarou este chemat de profesoara care il trimite la Nagahara. Ajuns la laborator, Tarou ii spune acestuia ca nu prea stie ce sa faca, acum ca nu mai este nevoit sa isi ia un serviciu cu jumatate de norma. Acesta ii propune sa il ajute si ii povesteste despre profesorul Clemens. Tarou ii povesteste despre copilaria sa cand petrecea o gramada de timp la biblioteca si a dat peste cartea acelui profesor Clemens in care aparea fotografia unui camp imens de porumb. Asa ca s-a gandit sa produca mancare ca sa fie satul si s-a simtit fericit. Nagahara ii spune ca profesorul doreste sa il intalneasca, pentru ca ii citise notitele facuse pe baza studiului. Nagahara il intreaba daca vrea sa mearga in America. Tarou ii raspunde ca doar imaginandu-si calatoria si se simte satul. Nagahara se gandeste ca astfel are mari sanse sa il convinga pe Tarou sa isi continue studiile.
Seara a venit si Tarou ajunge la noua lui casa, alergand. Toti mancasera, pentru ca se temusera ca se va raci masa. Tarou afla de la tatal sau ca ceilalti copiii sunt la mama lor in camera si se hotaraste sa mearga sa isi faca ceva de mancare, dar sefa de personal il roaga sa ii lase sa isi faca meseria si pleaca sa ii pregateasca cina.Tarou se aseaza la masa cea mare si goala. Tatal sau il priveste de pe canapea
Takako ii povesteste mamei sale despre Tarou si noua sa casa. In timp ce aceasta asculta povestea fetei, tatal intervine spunand ca intr-o astfel de casa nu te poti imbraca ....lejer :)). Dar mama ei face o remarca: intr-un fel noua viata nu i se prea potriveste lui Tarou. Takako devine putin atenta. Mama continua spunand ca ii placea casa veche. Iar tatal pune pe muzica o fraza des folosita in Japonia: "Desi este stramta, este placuta casa noastra, nu-i asa??" Pentru ca imediat ce intra vede fata mamei si "exista o fericire pe care o ai doar in astfel de casa".... Takako isi reaminteste ce simtise atunci cand impartise cu familia Yamada clatita si ii revine in minte si intrebarea pusa de Mimura "Ma intreb oare ce gandeste Tarou?".Apoi isi reaminteste si tristetea sau apatia de pe fata baiatului, din ultima perioada.
In camera sa, Mimura tocmai lucra la un aranjament ce pare ca exprima sentimentele si starea prin care trece. Ceva pare insa sa nu se lege si Isogai ii observa preocuparea.
Takako ii povesteste mamei sale despre Tarou si noua sa casa. In timp ce aceasta asculta povestea fetei, tatal intervine spunand ca intr-o astfel de casa nu te poti imbraca ....lejer :)). Dar mama ei face o remarca: intr-un fel noua viata nu i se prea potriveste lui Tarou. Takako devine putin atenta. Mama continua spunand ca ii placea casa veche. Iar tatal pune pe muzica o fraza des folosita in Japonia: "Desi este stramta, este placuta casa noastra, nu-i asa??" Pentru ca imediat ce intra vede fata mamei si "exista o fericire pe care o ai doar in astfel de casa".... Takako isi reaminteste ce simtise atunci cand impartise cu familia Yamada clatita si ii revine in minte si intrebarea pusa de Mimura "Ma intreb oare ce gandeste Tarou?".Apoi isi reaminteste si tristetea sau apatia de pe fata baiatului, din ultima perioada.
In camera sa, Mimura tocmai lucra la un aranjament ce pare ca exprima sentimentele si starea prin care trece. Ceva pare insa sa nu se lege si Isogai ii observa preocuparea.
Tarou, imbracat in noua lui pijama, ajunge undeva in podul casei. Acolo se gaseau lucrurile familiei: regulamentul, tablourile, piese de mobilier. Cu un zambet pe fata, Tarou isi aranjeaza noul "cuib si se bucura ca se poate relaxa. La scurt timp i se alatura si restul familiei, si estimeaza ca seamana cu fosta lor locuinta, ca dimensiune. Tarou isi reaminteste de viata lor dinainte si este cuprins de bucurie. Toti ceilalti hotarasc sa se retraga, la somn. In timp ce el ramane in noul sau loc de "relaxare", parintii discuta. Tatal observa ca Tarou nu s-a adaptat la noua locuinta, iar Mama completeaza ca pare a fi mai obosit ca inainte. Ei observa ca cei mici se adapteaza mai repede. la fel se adaptase si tatal. Acesta observa ca sotia sa, inainte sa se marite, avusese un stil de viata asemanator. Aceasta ii spune ca ea se simte bine si in casuta lor. Ca este fericita atata timp cat toti sunt fericiti si zambesc.
La masa de dimineata, tatal ii spune lui Tarou ca, daca se simte mai bine in casa veche, atunci pot sa se mute inapoi, ca doar se simte mai relaxat. Acesta ii raspunde ca daca isi face griji pentru el nu este cazul. Privindu-i pe ceilalti fericiti, crede ca ar trebui sa profite de aceasta ocazie unica.
Tatal ii spune ca daca se simte bine, atunci e ok. Tarou raspunde ca se va stradui sa se adapteze mai repede. Tatal ii spune ca daca e sa se intoarca in casuta lor, va fi mai rapid decat ii va lua lui sa se adapteze. Dar Tarou ii spune ca nu este nevoie sa se intoarca pentru ca acea casa e deja prea .. stramta.
La scoala, Tarou se gandeste ca s-ar intoarce, dar ca asta ar insemna ca este egoist si nu isi doreste sa ii forteze pe ceilalti sa aiba un trai dificil.
Atat Mimura cat si Takako observa faptul ca Tarou nu este deloc in apele lui.
Acesta mediteaza ca, daca este sa se gandeasca la viitor, cu siguranta este mai bine sa ramana in casa in care stau acum, dar.... oare de ce se simte tulburat?
La masa de dimineata, tatal ii spune lui Tarou ca, daca se simte mai bine in casa veche, atunci pot sa se mute inapoi, ca doar se simte mai relaxat. Acesta ii raspunde ca daca isi face griji pentru el nu este cazul. Privindu-i pe ceilalti fericiti, crede ca ar trebui sa profite de aceasta ocazie unica.
Tatal ii spune ca daca se simte bine, atunci e ok. Tarou raspunde ca se va stradui sa se adapteze mai repede. Tatal ii spune ca daca e sa se intoarca in casuta lor, va fi mai rapid decat ii va lua lui sa se adapteze. Dar Tarou ii spune ca nu este nevoie sa se intoarca pentru ca acea casa e deja prea .. stramta.
La scoala, Tarou se gandeste ca s-ar intoarce, dar ca asta ar insemna ca este egoist si nu isi doreste sa ii forteze pe ceilalti sa aiba un trai dificil.
Atat Mimura cat si Takako observa faptul ca Tarou nu este deloc in apele lui.
Acesta mediteaza ca, daca este sa se gandeasca la viitor, cu siguranta este mai bine sa ramana in casa in care stau acum, dar.... oare de ce se simte tulburat?
Mimura se ridica sa plece si il priveste. Se pare ca cei doi nu mai gasesc calea de a comunica. Tarou ramane singur. Atunci Takako se duce spre el si il invita la o intalnire. Vrea sa ii arate un loc. Il duce la un magazin unde erau niste ieftiniri foarte bune si il ia cu ea la cumparaturi. Tarou pare cam pierdut in spatiu. Insa Takako nu se lasa si il "reactiveaza", amintindu-i de vremurile cand mama ei il antrenase pentru "cumparaturi". Cei doi fac o echipa super buna si, dupa mult timp in care nu mai fusese "el", Tarou isi recapata tonusul vechi. Incarcati cu pungile de cumparaturi, cei doi merg razand pe un pod. Takako ii zambeste si ii spune ca in sfarsit, si-a recapatat felul lui obisnuit de a fi. Apoi ii spune ca ii place printul stralucitor care sta in castel dar fata lui, atunci cand isi da silinta sa faca cele mai bune cumparaturi in supermarket, este mult mai stralucitoare. Si ca ii place mai mult cea de-a doua varianta.
Apoi il lasa putin pe pod si se indreapta spre o banca unde se afla Mimura. Tarou li se alatura. Takako ii lasa pe cei doi sa discute si, dupa ce ia punga de cumparaturi din mana lui Tarou, pleaca.
Cei doi se aseaza pe banca, in timp ce Takako se indreapta spre casa. A mai crescut un pic... :)
In sfarsit baietii vorbesc, dupa un timp indelungat. Takuya ii spune lui Tarou ca l-a vazut preocupat in ultima vreme. Acesta spune ca asa este, dar ca a luat o decizie.
Intrebat care este aceasta, Tarou spune ca se gandea sa se intoarca. Dar ca aceasta este dorinta lui egoista si oricum ar privi problema, este mai bine sa ramana lucrurile cum sunt acum.
Apoi il intreaba pe Mimura daca isi mai aminteste ce i-a zis atunci cand urma sa se mute. (Care este cel mai important lucru, pentru tine?) apoi ii spune ca cel mai important lucru pentru el sunt zambetele celor din familia lui. De aceea, daca va putea sa reziste, asa e cel mai bine.
Mimura spune ca intelege. Apoi Il intreaba daca are un moment. Si cum timpul parca zboara, pana ajung ei la fosta casuta se intuneca. Mimura il intreaba pe Tarou daca poate auzi. Acesta este nelamurit. Apoi, dintr-o data, casa pare a prinde viata. Se lumineaza si Mama este pe cale sa pregateasca cina. Tatal se ofera sa gateasca el si toti sunt entuziasmati. Takuya il intreaba ce poate vedea ... cand se uita la casa. Acesta ii vede pe toti zambind, in timp ce il intampinau. Si zambeste. Takuya ii spune ca despre asta vorbea: " Cel mai important lucru este chiar propriul tau zambet, nu-i asa? "
Apoi il lasa putin pe pod si se indreapta spre o banca unde se afla Mimura. Tarou li se alatura. Takako ii lasa pe cei doi sa discute si, dupa ce ia punga de cumparaturi din mana lui Tarou, pleaca.
Cei doi se aseaza pe banca, in timp ce Takako se indreapta spre casa. A mai crescut un pic... :)
In sfarsit baietii vorbesc, dupa un timp indelungat. Takuya ii spune lui Tarou ca l-a vazut preocupat in ultima vreme. Acesta spune ca asa este, dar ca a luat o decizie.
Intrebat care este aceasta, Tarou spune ca se gandea sa se intoarca. Dar ca aceasta este dorinta lui egoista si oricum ar privi problema, este mai bine sa ramana lucrurile cum sunt acum.
Apoi il intreaba pe Mimura daca isi mai aminteste ce i-a zis atunci cand urma sa se mute. (Care este cel mai important lucru, pentru tine?) apoi ii spune ca cel mai important lucru pentru el sunt zambetele celor din familia lui. De aceea, daca va putea sa reziste, asa e cel mai bine.
Mimura spune ca intelege. Apoi Il intreaba daca are un moment. Si cum timpul parca zboara, pana ajung ei la fosta casuta se intuneca. Mimura il intreaba pe Tarou daca poate auzi. Acesta este nelamurit. Apoi, dintr-o data, casa pare a prinde viata. Se lumineaza si Mama este pe cale sa pregateasca cina. Tatal se ofera sa gateasca el si toti sunt entuziasmati. Takuya il intreaba ce poate vedea ... cand se uita la casa. Acesta ii vede pe toti zambind, in timp ce il intampinau. Si zambeste. Takuya ii spune ca despre asta vorbea: " Cel mai important lucru este chiar propriul tau zambet, nu-i asa? "
Tarou ii multumeste si pleaca alergand, lasandu-si prietenul zambind.
Veti putea gasi toarte episoadele stranse la un loc, in articolul sursa.
Ajuns in noua resedinta, Tarou se afla in fata celor dragi. Isi gaseste greu cuvintele. Apoi isi cere scuze si spune ca isi doreste sa mearga impreuna cu toti inapoi acasa. Raspunsul primit il ia pe nepregatite. Cei mici ii spun ca abia asteapta. Se saturasera si le placea casa lor dinainte deasemenea. Fetelor le era dor sa doarma impreuna. Este drept ca le placea mancarea de aici, dar le placea si mai mult cum gatea fratele lor si sa mearga la cumparaturi.
El ii intreaba daca este in regula, egoismul acesta al lui. Tatal intervine si ii spune ca nu acela este egoism, ci faptul ca nu a spus nimic si ca si-a facut griji singur este cu mult mai egoist.
Si incep sa isi faca pregatirile sa se mute. Iar Tarou, a mai crescut un pic. :)
El ii intreaba daca este in regula, egoismul acesta al lui. Tatal intervine si ii spune ca nu acela este egoism, ci faptul ca nu a spus nimic si ca si-a facut griji singur este cu mult mai egoist.
Si incep sa isi faca pregatirile sa se mute. Iar Tarou, a mai crescut un pic. :)
Afara este cald si fratii Yamada, aduc lucrurile. Acasa ii asteapta parintii, Takako si Mimura, toti inarmati sa faca ordine. Problemele insa nu intarzie sa apara, incepand chiar cu usa. Dar nici zambetele nu lipsesc.
La liceu, Tarou bate la usa directorului. Este asteptat de acesta, de Nagahara si de Torii. Nagaraha il anunta ca a fost invitat la Universitatea din Americ si ii inmaneaza hartia. Ar urma sa fie asistentul lui Nagahara. Acesta priveste hartia si .........
maine ne vedem cu ultimul episod!!!
_______
Nota:Veti putea gasi toarte episoadele stranse la un loc, in articolul sursa.
2 comments :
Sper ca va primi oferta si va pleca. Altfel... nu prea mai pare de inteles dragul lui de familie; plecand si-ar putea ajuta mai mult familia, chiar daca nu e langa cei dragi. Asa vad lucrurile.
Am inteles ca intr-o casoaie ca aceea se pierde intimitatea, apropierea, dar sa aleaga cineva sa se chinuie cand ar putea sa n-o faca, nu prea e de inteles. Oricum, chiar in acea casoaie fiind, cred ca nimic nu-l oprea sa munceasca mai departe - ca doar femeia care i-a lasat in casa nu le dadea si "bani de buzunar". 😊
In plus, faptul ca acea femeie a permis unor copii mici sa locuiasca acolo nu justifica grijile lui cu privire la obiecte - proprietara nu s-o fi asteptat sa nu aiba eventuale pagube.
E de inteles obsesia lui Tarou de a raporta aproape totul la hrana, dar asta nu inseamna ca nu e trist... Probabil ca lucrurile se vor aranja.
Weekend frumos iti doresc! Pupici cu drag! ❤️
@Diana iti multumesc, chiar am nevoie :*!
Ai dreptate, daca ne gandim logic, prinvind obiectiv, din exterior, - o asemenea oportunitate deschide usi si astfel si-ar putea sustine familia. Plecarea pare a fi o alegere buna. Nu?
Dar oare nu e vorba si despre altceva aici? Cine ar trebui sa "castige" jocu ca sa aiba sens tot ce s-a intamplat? Directorul, Nagahara, Profesoara, Mimura, Tarou? Si care ar fi lectia de final?
Nu iti zic ce va fi si ce va alege. Mi-am reamintit doar ce imi trecea atunci prin minte.
Poate nu va fi surprinzator, poate va fi. Pentru mine singura chestie care a lipsit la acest film a fost urmarea o urmare.
Despre casa. Ah... era cam faina casa aceea, nu? Ma intreb insa, oare chiar se chinuiau ei mai rau decat altii? Da, s-au varsat multe lacrimi si viata parea sa faca din orice lucru banal pentru alti oameni, un adevarat eveniment, sau o adevarata provocare pentru familia aceasta.
Cand esti sarac si ai o casa deasupra capului, fie ea si una nu tocmai mare.. oare pentru tine nu aceea este adevarata bogatie, locul unde te simti in siguranta, fericit? Casa lor poate ca nu era ca palatul acela dar, cum ii treceai pragul, era primitoare. Se vedea ca apreciau tot ce aveau, ca fiecare lucru era pretuit si ingrijit.
Provocarile nu lipseau. Cine nu are insa provocari, in fiecare zi - uneori chiar verzi :))). Insa, odata acestea depasite, cati oameni pot sa spuna ca seara se aduna impreuna in jurul mesei, bucurandu-se de ceea ce au, cu adevarat? Unul, langa altul. Cati pot spune ca au parte de caldura celorlalti, de imbratisarea lor... Hmmm. Cu adevarat.
In casa aceea mare, aveau tot ce isi doreau. E drept. Dar era a lor? Pentru mine ar fi fost ceva provizoriu - potrivit sa te relaxezi pentru un timp scurt si sa te bucuri de oportunitate dar pe timp lung, prezenta o certitudine? Nu putem stii ce ne aduce a doua zi - poate ca doamna respectiva avea un accident si ce faceau ei in clipa doi? Si apoi, unul dintre principiile de baza dupa care functiona familia fusese mereu: nu ne imprumutam, nu avem cum sa inapoiem banii. Chiar m-am mirat ca s-au mutata de la bun inceput acolo :)).
E drept ca, odata ce cineva ti-a dat cale libera si ti-a permis sa te bucuri de un lucru, asta implica faptul ca a luat in calcul posibile accidente. Dar.... asta nu inseamna ca exclude responsabilitati. Primisera dreptul de a se bucura de o casa minunata. Dar nu era a lor cu adevarat. Daca ar fi fost a lor, altfel stateau lucrurile.
Despre job, oarecum, dobandise un nou statut odata cu mutarea - la care trebuia sa se adapteze si care presupunea ca renuntarea la stilul sau vechi de viata. Ma gandesc ca avand casa, masa si dupa cum au lasat de inteles, bani pentru imbracaminte si nu numai, slujbele sale nu prea isi mai aveau rostul. Desigur, exagerarile au si ele un rol acolo, mai mult de amuzament uneori, dar si de a scoate in evidenta niste lucruri care uneori se pierd, prin decor. Parca se intrebase cum e sa traiesti asa mai demult - a avut ocazia sa afle.
Oare obsesia legata de hrana este si un pic metaforica? Da, are sensul propriu (care uneori este f exagerat si un pic enervant - e drept ca la ei mancarea este fimportanta si controlata, dar eu nu pot sa nu ma gandesc la cum e pe la noi si atunci, ceea ce e f ieftin, nu e neaparat si f bun hahaha - asa ca am avut ceva probleme cu chestia asta) La fel ca si aluziile directorului, simt ca mai e si altceva. Poate ca este vorba si despre o altfel de hrana?
De fiecare data cand am vazut serialul am mai descoperit cate ceva. Si tocmai mi-am reamintit de ceva. Odata, profesorul meu de limba romana din liceu ne-a spus un lucru destept. Ne-a pus sa ne imaginam ca intram intr-un magazin. Toti vom vedea exact aceleasi lucruri din magazin. Dar cand vom iesi, oare ce isi va reaminti fiecare si cum? Se referea la felul in care ar trebui sa fie lectura pentru fiecare dintre noi, dar cred ca poate fi aplicat, in general.
Pupici cu drag <3
Trimiteți un comentariu