A mai trecut o zi....
Jarul inca nu s a stins.
Undeva palpaie o lumanare, mica.
Tacut, trece o umbra...
Oare cum trece gandul ei?
Repede... sau pe furis?
A mai trecut o zi....
Jarul inca nu s a stins.
Undeva palpaie o lumanare, mica.
Tacut, trece o umbra...
Oare cum trece gandul ei?
Repede... sau pe furis?
Timp, timp pentru tine!
Indrazneste sa visezi, sa te joci, sa creezi, sa copilaresti!! :)
*
Acest proiect este dedicat celor care iubesc si pretuiesc copilaria si nu renunta la copilul din ei.
Va multumim pentru vizita!
Daca gasiti "inspiratie" pe blog va rugam sa nu uitati sa precizati sursa.
Incurajati acest lucru - nu este nimic rau sa fii inspirat de cineva, este in schimb foarte urat si josnic sa furi.
Copilarim | Image and Design Copyright © 2010-2018
8 comments :
Esti prea ermetica, asa ca nu pot specula un raspuns.
Desi, as spune ca daca umbra are un gand, viteza lui este instant, nici repede nici furisat...😃
Pupici si o saptamana usoara, draga Rux!❤️😘
simt versurile incarcate de simbolri pe care nu le inteleg dar le simt!
pupici si imbratisari 😘💞💐💗
Îmi plac versurile tale! 😊 Îmi place scânteia de optimism: jarul care nu s-a stins încă.
Depinde de umbra. 😊
Zile senine îți doresc, Rux! 💞 Pupici!
Un haikku!
Ma intreb daca instant nu ar putea avea nuante de repede, furisat, sau repede-furisat, sau furisat-repede... hahaha. Pana sa emiti ipoteza nu m-am gandit la asta, de fapt am scris pur si simplu - gandurile .
Cred ca ermetic ar putea insa descrie cumva situatia care a generat cuvantul de la care a pornit dorinta de a scrie....
te pup cu drag :)
@ Carmen senzatia aceasta mi-e foarte familiara. Imi amintesc ca de multe ori cand citeam tot felul de comentarii pe texte ma intrebam cum de stiu atat de sigur unii ce au vrut sa spuna autorii. de multe ori te folosesti de figuri de stil,metafore ... de toate modalitatile de exprimare ca sa creezi un text.. si sa tramsmiti anumite chestiuni la care lumea sa zicem s-ar astepta. Dar poate ca in spatele a toata opera aia se mai afla ascuns si altceva.
Dirigintele meu (profesor de romana) ne incuraja sa citim si sa ne expunem propriile idei si pareri - atata timp cat puteai argumenta si sa iti sustii punctul de vedere era perfect - in acest sens ne-a spus ceva: daca intram intr-un magazin, acesta va fi la fel pentru toti, dar la iesire fiecare vom avea , cel mai probabil, amintiri diferite. Cam asa...
Bineinteles asta nu inseamna sa ignori ce au spus altii. Ce e pacat este ca se incearca prin cerinta de a memora cuvant cu cuvant ce au spus altii sa se formeze mici robotei incapabili sa gandeasca sau obositi si prea speriati sa o mai faca...
Pup cu drag :*
@Diana si mie imi place cum ai gasit optimismul in jar... acum ca ma gandesc sa stii ca asa este. In jarul acela este o speranta pusa... ca ceva ce toata lumea spune ca e inposibil, totusi s-ar putea intampla.
Cred ca depinde de umbra...nu? Sunt atatea tipuri de umbre daca ne gandim.. chiar ...
Si eu tie. Pup cu drag!! :)
Ar putea fi... dar parca erau ceva mai scurte? Am si uitat.. vai...
Chiar imi luasem o carte la un moment dat. O carte superba, chiar mai multe :O. Acum ca ai scris am avut un flash cu mine facand unboxing :)))). Probabil ca ultimii ani au ingropat multe mici bucurii pe care am reusit sa mi le fac,, dar de care INCA nu am reusit sa ma bucur... ce chestie.
Te imbratisez :*
Trimiteți un comentariu