Noaptea Albă a Creatorilor & Designerilor de Produs - editia VI - Inscrieri

Buna!
Am o veste foarte buna pentru cei care isi doresc sa participe la Noaptea Alba a Creatorilor si Designerilor de Produs! Editia a sasea va avea loc in noiembrie si au inceput deja inscrierile - cititi mai multe informatii aici: Înscrie-te la Noaptea Albă a Creatorilor & Designerilor de Produs 2017, ediția VI.

Evenimentul va avea loc in Bucuresti, intre orele 19:00 si 02:30. Este un proiect cultural finantat de Ministerul Culturii si Identitatii Nationale. Participarea este gratuita. Pe durata expozitiei vor avea loc concerte live, ca in fiecare an.

Sper ca si in acest an sa se bucure cat mai multa lume de acest eveniment inedit, atat creatori si vizitatori cat si organizatorii. Eu abia astept sa vad fotografiile (si poate va fi si o filmare, cine stie), pentru ca, din pacate, iar nu voi putea ajunge la Bucuresti in perioada aceea😔.
Voi reveni cu noi amanunte!

Capitolul 5. Când Fericirea e un cântec.

Înainte să mă nasc, am primit prima poreclă - Bee Gee! Părinții ascultau pe vremea aceea The Bee Gees, Abba, Baccara, Boney M, Jimmy Hendrix  și se pare că, la rândul meu, și eu iubeam mult muzica! Probabil și dansul. Hmm .. oare de la ce mi se trage porecla.. de la ”Stayin' Alive” ? Probabil.

De când mă știu, viața mea are ... coloană sonoră. De exemplu acum, când scriu aceste rânduri, îmi răsună în gând refrenul unei melodii vesele din animația produsă de Studio-ul Ghibli - Vecinul meu Totoro.

video via youtube

În ultima perioadă ascult foarte multă muzică de pe continentul asiatic. Pe lângă creațiile lui Joe Hisaishi (care este și autorul piesei de mai sus) și alte câteva generice de la filme sau anime-uri pe care le-am urmărit în ultima perioadă, am o formație preferată de descoperirea căreia mă leagă un moment ... să-i spunem ”sensibil” din viață. 

În mai s-au împlinit 3 ani de atunci - de când a plecat Taia. Și muzica s-a oprit, liniștea întreruptă de un fel de zgomote i-a luat locul, totul se mișca parcă greoi... era ca și cum aș fi fost într-un tren care a deraiat și pe care nu îl puteam pune înapoi pe șine.  Și atunci s-a întâmplat ! Îmi amintesc și acum, de parcă ar fi fost ieri. Totul a pornit de la un serial despre un tânăr (Tarou Yamada) care reușește să vadă mereu parte frumoasă în toate lucrurile - pentru mine acel serial a fost ca un fel de click. Am redescoperit cum este atunci când ești ... fericit! Practic exact ceea ce căutam în acel moment.

La final, din curiozitate (deși recunosc că aveam ceva dubii în ceea ce privește genul muzical J-Pop) am căutat să ascult piesa care era genericul respectivului serial. Nu mare mi-a fost mirarea să descopăr că se numea.... chiar FERICIRE (Happiness). Acela a fost momentul când muzica a reintrat în forță în viața mea. De fiecare dată când descopeream o nouă piesă a formației Arashi (numele lor înseamnă ”furtună”) îmi doream să o pot asculta cu ajutorul unei instalații de sunet pe măsură. Ceva care să poată reda pasiunea ce se afla dincolo de cuvinte, note și interpretare... Ceva care să te facă să te simți ca la un concert live, de care te bucuri acasă, chiar la tine în sufragerie. Să te ridici de pe canapea, să cânți, să dansezi, să simți, să trăiești.

Mi-aș fi dorit să pot folosi boxele vechi, de la stație dar... din păcate sunt depășite de situație (sau mai bine zis, lăsate în urmă de progresele făcute pe partea tehnică). Nu au multiple intrări, iar dacă le pomenesc de conectivitate 4.0 Bluetooth pentru playback mi-e să nu înceapă să se dezmembreze singure.. 

Le privesc tăcute, de sub carcasa lor de lemn, un fel de stră-străbunici, rude foarte îndepărtate a boxelor Edifier , de al căror design m-am îndrăgostit. Mă imaginez butonând cu eleganță  telecomanda în timp ce mă bucur de muzica mea preferată, petrecând momente de calitate alături de cei dragi. Pentru că, am învățat din experiență că, atunci când descoperi ceva minunat, bucuria se multiplică dacă o împarți cu ceilalți... Sau, mai bine zis, abia atunci descoperi fericirea adevărată. Și acest lucru mi l-am reamintit acum trei ani când, în momente de prea adâncă și tristă liniște, mi-a răsunat în urechi refrenul:

”Hashiridase　Hashiridase　Asu wo mukae ni yukou
Kimi dake no oto wo kikasete yo　Zenbu kanjiteru yo
Tomenaide　Tomenaide　Ima wo ugokasu kimochi
Donna ni chiisana tsubomi demo　Hitotsu dake no happiness

via downvids

Start running, start running, let's welcome tomorrow
Let me hear the noise only you can make　Experiencing everything
Don't stop, don't stop　These feelings that move the present
Even the smallest of flower buds is only one piece of happiness”

Provocarea cu ... Buzunare!

Buna! :)
Luna aceasta am primit o noua provocare! Zana Verde Fluturas si Steluta au descoperit buzunarele si le-au indragit tare mult (mai ales pentru cat sunt de utile, dar nu doar pentru acest lucru). S-au gandit sa le folosim pe sortulete sau traistute. Sau.. cum ar fi un organizator, de exemplu. Ca sa nu mai spunem ca am puta refolosi buzunare mai vechi si sa cream.... ei bine, aici doar imaginatia fiecaruia este limita.
Puteti afla mai multe amanunte aici: Tema #58 " Buzunare - Sorturi, Organizatoare, Traistute , unde va puteti si inscrie lucrarea participanta pana pe 25 octombrie (23:55). Daca aveti mai multe idei le puteti inscrie incepand cu 26 octombrie la Ati pierdut o provocare?

Spor la creat :)!!

Premii Spring SuperBlog 2017

Buna :)

Competitia de scriere creativa din aceasta toamna este in toi. Puteti urmari evolutia mea (sau cum se aduna capitol dupa capitol in cuprinsul povestii pe care incerc sa o si creionez) aici: SuperBlog 2017. Si, pentru ca tot e vorba despre SuperBlog, am doua restante de recuperat tocmai din primavara. Da, da - si in sectiunea aceasta. Sa le recuperez deci.
Prima!
Astazi - premiile. 🏆

Am terminat pe pozitia 35 cu un total de 1608 puncte.
M-am bucurat cel mai mult cand a ajuns diploma la mine, la inceputul lui iulie. Mi-as fi dorit tare mult sa o vada si Dodo, ca deobicei cand primeam ceva, imparteam cu el bucuria. Poate de sus, de pe un norisor chiar a vazut. Sau asa imi place sa cred. Diploma noastra de participare, alaturi de premiul oferit de Farmec finalistilor:

Apoi am castigat inca un premiu oferit de Farmec, la proba cu numarul 3, care mi-a adus 100 de puncte ( 💯 ): Amintiri cu Farmec. Premiul acesta nu l-am gasit fotografiat pe nicaieri (cu exceptia unor fotografii facute in graba pentru Ralu, catre care a si plecat - cadoul meu pentru ea :D).

Al treilea premiu castigat este unul foarte frumos de care sper sa si reusesc sa ma bucur! Un curs (eu am ales pentru nivel mediu) de limba engleza. Abia astept sa mai scap de ”rugina” care s-a depus pe cunostintele mele in materie... Articolul care mi-a adus acest premiu este: #04 Cum putem învăța limba engleză, zâmbind.. Promit sa va povestesc despre curs de indata ce ma apuc de treaba.

Multumesc pentru premii si amintiri. Diploma e pentru tine cretule!!

Saptamana viitoare vin cu cea de-a doua restanta. Impresiile.
Pe curand!!

LMA Buni - inimioara din castane

Cand vine octombrie e luna lui Buni. Si mai e luna castanelor - pe care le ador. Si de cativa ani, de cand l-am descoperit pe cel din spatele blocului, pitit strategic (cine stie daca aflam mai din vreme de el pe ce munte de castane ma aflam acum... haha) ii aduc in dar lui Buni, de ziua ei, castane. De fapt ii aduceam, eu si Dodo. Anul acesta m-am aventurat singura pe deal... si am adunat 18 castane, intre drumurile facute pana la izvor (pentru testoase 🐢🐢).

La multi ani Buni!!! Te iubim, sa ne fii sanatoasa si la anul ne vedem iar cu..... o colectie de castane. Hihih!!