Proiect: Pe urmele Celulelor Stem.

 Jurnalul Familiei Sâbî

Miercuri, 25 noiembrie 2020

 Dana

Îmi place să realizez, periodic, câte un proiect tip referat, pe o temă pe care o consider importantă pentru mine, ca om. Consider că este bine să ne îmbogățim cunoștințele cu informații noi, alegând subiecte interesante, din diferite domenii de activitate. Faptul că nu îmi este impus nimic (ca în temele școlare), aduce, de la sine, și o (mai) mare bucurie! Am deja două bibliorafturi aproape pline cu astfel de proiecte și răsfoiesc cu plăcere, periodic, lucrările realizate, adăugând uneori și notițe, în funcție de noutățile apărute.

 

De data aceasta, atenția mi-a fost atrasă de fila de jurnal publicată de mama, luna trecută: Provocare: ”Cinci pentru Bebe”. M-am gândit, mânată de curiozitate, să pornesc într-o scurtă și edificatoare călătorie, pe urmele celulelor stem. Habar nu aveam în ce mă băgam, desigur! Un teanc de materiale (fie imprimate, fie virtuale, de studiat pe laptop) mai târziu, mi-am reconfirmat faptul că ceea ce pare simplu, este de cele mai multe ori, complicat. Tot atunci am realizat că, ideea mea de a redacta întregul material aici, pe fila de jurnal, era sortită eșecului, din start. M-am hotărât să încerc, totuși, să fac un fel de rezumat, o prezentare pe scurt, în care să adun câteva idei principale și amănunte interesante ( în fine, aici va fi destul de dificil de ales, pentru că subiectul este per total interesant), pentru a ne bucura împreună de aceste informații.

 

Dar să încep cu .... începutul. Ce sunt... celulele stem? Ei bine, din a treia ediție a cărții Ghidul Sănătății Familiei Tale scrisă de Dr. Scott C. Litin, Clinia Mayo, am reținut următoarea definiție:

„Celulele stem sunt celule nediferențiate, primitive, care au capacitatea de a se autoreplica și de a produce un număr mare de celule specializate.”

Tot din aceeași carte, mi-am notat un alt aspect interesant și important, având legătură cu direcția în care îmi doream să merg. Și, pe care, voiam să o investighez în mod deosebit, fiindu-mi inspirată de articolul mamei mele:

„În anul 1998, cercetătorii au făcut un pas înainte prin izolarea celulelor stem embrionare și creșterea lor în laborator.”

În decursul a zece ani, de la acea descoperire și până la apariția cărții menționate mai sus, s-au derulat, desigur, mai multe studii - acest subiect constituind, în continuare, un domeniu nou și, cum să spun... fertil, care deschide multe oportunități în domeniul de cercetare și tratare a unor boli grave sau traumatisme. Și nu numai.

🔰 Fapt interesant: inițial se numeau celule sușă, din franceză - souche 🔰

Celulele stem pot fi clasificate în mai multe feluri, în funcție de vârsta lor (sau mai corect spus, de perioada din decursul existenței unei ființe umane, la care ne raportăm) putând fi, de exemplu, tinere sau adulte. 

O altă clasificare, le împarte în:

• hematopoietice
  
  •  responsabile cu formarea de celule din sânge
    Ca să „fixez” denumirea m-am gândit la faptul că, unii au poEzia în sânge și mai trebuie doar să pună punctul pe I.
  • au vechime (anii șaizeci) și valoare terapeutică dovedită
  • se pot recolta din:
    
    1. măduva osoasă
    2. sânge perferic
    3. sânge placentar
    4. sânge recoltat din cordonul ombilical ( la naștere - cea mai valoroasă sursă)
       
                         
  
• mezenchimale
  
  • responsabile cu formarea altor tipuri de celule
  • sunt identificate recent, pe la începutul anilor 2000 (notă: identificate în gelatina Wharton a cordonului ombilical, în 2004) și constituie subiectul cercetărilor, având un potențial terapeutic, regenerativ, crescut.
    
  • se pot recolta din:
    
    1. placentă
    2. țesut de cordon obilicar
       

Mai rezistați la o clasificare? Este un alt aspect interesant și important pe care l-am reținut! Are legătură cu acea caracteristică esențială (pentru posibilii beneficiari ai tratamentului) pe care o au aceste celule. Și anume, valoarea terapeutică. Ei bine, putem diferenția:

• autotransplantul, sau transplantul autolog ( atunci când donatorul, sau sursa celulelor, este chiar persoana care urmează a beneficia de tratament)
  
• transplantul alogen (sursa este diferită de beneficiar, dar există compatiblitate HLA), care la rândul său poate fi:
  
  • înrudit 
  • neînrudit
    

Acum, că am stabilit un punct de pornire, am ales să mă documentez mai cu seamă în direcția care prezintă cele mai multe oportunități: și anume, sursa primară de diferite celule stem, provenite din sângele de cordon ombilical, țesutul de cordon ombilical sau țesutul placentar recoltate la naștere și stocate în condiții de siguranță, pentru a putea fi utilizate atunci când va fi nevoie.

Din călătoria amețitoare printre termeni medicali, informații mai ușor sau mai complicat de înțeles, dat fiind limbajul de specialitate, presărat ici și colo cu mituri, sau înșelătoarele „fake news” și, nu în ultimul rând, un strop de studii și marketing, am ieșit puțin cam șifonată, ce este drept. DAR! Voi încerca, în cele ce urmează, să completez un plan format din șapte puncte (rezonabil, câte unul pentru fiecare zi a săptămânii) pe care mă voi strădui să le prezint într-un limbaj cât mai prietenos (atât cât mă pricep și eu) pentru a avea o imagine cât mai clară și, la final, să ne putem bucura împreună, că am mai aflat câteva lucruri interesante.

Și, dacă tot am pomenit de mituri, iată care sunt două dintre cele mai cunoscute:

Pe primul - „celulele stem provin doar din embrion”, l-am demontat deja, dacă ați citit introducerea de mai sus. În realitate deci, vorbim și despre celule stem adulte, prezente în țesuturi și organe. Al doilea mit, se referă la un fapt intens speculat (și aici voi ataca subiectul puțin mai jos) și anume - „ celulele stem pot vindeca toate bolile”. Momentan, există doar anumite afecțiuni în care s-a dovedit științific rolul curativ al terapiilor cu celule stem.

Bun! Și acum, iată și planul celor șapte magnifici:

 

1. Terminologie și rol. Celule Stem versus Sânge Ombilical

Dacă despre celulele stem am scris mai sus câteva date generale, acum a venit momentul să aflăm ce este sângele ombilical, sau, în engleză, cord blood. Așa cum sugerează și numele, acest sânge provine din cordonul ombilical și poate fi recoltat la naștere, în condiții de siguranță și fără disconfort, pentru mamă și copilaș. Ulterior este înghețat, putând fi păstrat într-o unitate dotată cu aparatură specială, pentru a putea oferi condițiile necesare și de siguranță, pentru o perioadă care se întinde pe o distanță de mai mulți ani.

Acest tip de sânge este aprobat (sursa informației, în caz că vreți să citiți integral) doar pentru folosirea în transplantul de celule stem hematopoieticede care beneficiază persoane suferinde de boli de sânge. Nu reprezintă un tratament minune, dar poate juca un rol important, uneori chiar decisiv, în procesul de regenerare și vindecare. 

Mai mult decât atât, sângele celular implică mai mult decât doar celule stem, având o compoziție complexă. Există în acest sens studii (unele în desfășurare) prin care cercetătorii urmăresc eficacitatea și siguranța pe care o prezintă terapia celulară și transplantul în îmbunătățirea stării de sănătate a copiilor care suferă, de exemplu, de ASD (adică tulburări din spectrul autist, vezi studiu).

În concluzie, sângele ombilical este practic sursa din care se extrag celule stem și este, în consecință, un produs mult mai complex, oferind mai multe perspective.

2. De la recoltare, la tratament - povești cu final fericit.

Am tot menționat despre utilizarea acestui produs biologic oferit de chiar natura noastră, umană. Cred că ar fi interesant, înainte de a trece la următorul punct, să încercăm să vedem și cum funcționează acest proces curativ, care implică folosirea terapeutică a sângelui recoltat din cordonul ombilical, la naștere. 

🔰Fapt important (în contextul efectuării de transplant reușit cu grefă provenind dintr-o unitate stocată timp de 11 ani): Wang Ruifeng, cercetător la universitatea din Sichuan, spune că „Atât timp cât unitatea de sânge cordonal nu intră într-un proces repetitiv de criogenare  și decriogenare, termenul său de valabilitate este nelimitat.”
“Teoretic, dupa sute de ani de stocare, încă poate fi activată și folosită” 🔰

Pentru că nu știu cât de etic și corect ar fi să redau aici povestea integrală, aș vrea să vă invit pe voi să o descoperiți, accesând acest link: șansa lui M la o viață mai bună (prin integrarea în studiul clinic pentru paralizie cerebrală, prin aplicarea protocolului terapeutic). Acest tratament este, deocamdată, experimental și, l-am menționat tocmai pentru că, citind despre M, îmi doresc ca, în timp, să se dovedească a fi eficient și sigur, pentru a putea oferi celor care suferinzi o alternativă viabilă.

3. Produse „minune” cu celule stem. Sau nu chiar.

Despre mituri am povestit deja. Am amintit și despre știrile false, sau amăgitoare. Fenomenul este destul de răspândit și este probabil favorizat atât de faptul că, totuși, acest domeniu de cercetare este încă într-o fază de pionierat, dar și de lipsa de informare.

De aceea, a luat amploare un fenomen prin care diferite produse (de la suplimente, la produse de îngrijire, de înfrumusețare) promit să facă minuni, cu.... celule stem. Din câte am înțeles, citind diferite articole despre acest subiect, există într-adevar anumite produse cosmetice, de exemplu, care au în compoziția lor extract din celule stem de proveniență vegetală (plante, fructe). Acestea pot avea anumite beneficii asupra pielii, dar cu siguranță nu au acel rol regenerativ, strict celular, pe care îl au celulele stem hematopoietice.

 

 4.Trend - Placentophagia

Dacă vă imaginați că informațiile despre cosmetice sau suplimente sunt ceva ciudat (celule stem de la plante în produse care promit să facă minuni), trebuie să vă povestesc despre ceva ușor controversat. Dar, până la urmă, interesant, din anumite puncte de vedere - sunt chiar curioasă dacă voi știați despre acest lucru. 

 

Voi începe prin a spune că, în lumea animalelor, după ce se nasc puii, mamele consumă placenta - se pare, pentru că are și o valoare nutritivă bogată. 

 

Placentophagia, implică un consum de placentă (phagia vine din greacă și înseamnă a manca). Mai precis, unele persoane consumă o porțiune de placentă cu miere, pentru a ține sub control o eventuală hemoragie post-partum. Nu există însă studii serioase care să demonstreze științific acest lucru.
 

Mai mult, în China există chiar versiunea uscată a placentei, cunoscută sub numele de Ziheche, folosită la prepararea anumitor medicamente - totuși, acestea nu sunt documentate și prezintă riscuri ridicate.

 

 

5. O resursă prețioasă care poate salva vieți.

Dincolo de promisiuni mincinoase, sau de obiceiuri mai mult sau mai puțin controversate, un lucru este cert. Recoltarea la naștere a produselor biologice disponibile, reprezintă o sursă importantă de sănătate.

 

Prin produse biologice disponibile înțelegem:

• sânge de cordon ombilical, 
• țesut de cordon ombilical, 
• sânge din placentă și întreg țesutul placentar (toată placenta)

Prin procesarea acestora se obțin până la 25 de unități stocate în condiții de criogenie.Acestea constituie sursa pentru diferitele tipuri de celule stem, și anume:

1. Celule stem hematopoietice din sângele ombilical,
2. Celule stem mezenchimale din țesutul de cordon ombilical și țesutul placentar,
3. Celule stem hematopoietice din sângele din placentă, respectiv țesutul placentar,
4. Celule stem endoteliale din placentă.
   

Procesul de recoltare se desfășoară în condiții de siguranță atât pentru mamă cât și pentru copilaș. Și astfel, toate aceste resurse nu se risipesc, putând fi de folos, la nevoie.

6. Tipurile de celule din țesutul placentar și HLA

HLA, înseamnă antigen leucocitar uman. 

 

Practic de acest lucru depinde foarte mult rezultatul pozitiv în cazul unui transplant alogen ( ce implică donator și beneficiar diferiți). 

 

Faptul că diferitele tipuri de celule provenind din țesutul placentar au un nivel scăzut al HLA, scade șansele de respingere a transplantului și le crește pe cele de acceptare.

7. Un exemplu numeric care vorbește de la sine

M--am gândit, la  punctul final, să menționez un fapt interesant, referitor la numărul de probe utilizate în România, folosite cu succes pentru a trata diferite boli grave, în unele dintre cele mai mari centre de specialitate din lume: 78.

Poate părea puțin, dar este de fapt un număr foarte mare, dacă ne gândim că nu vorbim de ceva abstract, ci de vieți omenești salvate. Nu?

Probabil că numărul ar putea fi și mai mare, dacă lucrurile ar fi mai.... cunoscute. Dar, informația este putere. Să zicem că, prin această structură-rezumat, care a stat la baza referatului la care lucrez, am pus o bază. Și că, putem clădi, împreună, informându-ne, o fundație serioasă, pe care să ne putem baza. Și pe care putem construi.

 

 

 

Sper că ați aflat lucruri interesante. Sunt chiar curioasă să vă aflu părerile. Până atunci eu mă întorc la referatul meu. Cred că voi avea nevoie de un biblioraft întreg, doar pentru el. Hehe!!