Stateam eu pe inserat, cu laptopul in brate, cautand subiectul pentru ziua de luni... Sertarul cu bunatati din alte vremuri, inca deschis, mai avea un singur „subsertar”... stingher, asteptand din 12 august 2021 sa ii ofer si lui atentie. Ce era sa fac? pozele deja stampilate... Lottie s-a si infiintat cu iarba crosetata din dotare - cred ca ii plac tare mult pozele zilei cu colaje pe spate :))). Altfel nu imi explic entuziasmul ei. Sau poate ii era foame :))))
Dar ce avem noi aici? Povestea sta in felul urmator. Buni facea galuste cu prune, Maia facea galuste de aur. Pe ascurt.
Imi amintesc de o data cand, la sasciori fiind, in curte, sub bolta de vita de vie, o vad deodata pe Maia cu un vas acoperit mergand spre bucataria de vara (unde mancam, dar unde era si un aragaz, cu cuptor... si dupa o vreme (in care noi ne-am facut de lucru cu nu stiu ce)... apare cu acelasi vas din care abureau galustele de aur.
Vai ce bune au fost. Si ce fericire pe noi... asa ca am incercat sa fac si eu. Nu am reteta de la Maia.. din pacate caietul ei de prajituri si cartea (carte as avea si eu ca am senzatia ca era Sanda Marin, ca si a lui Buni) nu sunt la noi si nu am cum face rost de retetele respective :(. Dar am improvizat.
Pe scurt am facut un aluat din acela de-al meu :)). Cu faina intermediara si faiana alba (de la moara cu pietre), cu smantana stransa de pe laptele prins, cu oua si cu lapte de la tara. Desigur si cu drojdie proaspata (din care am facut maiaua cu doua linguri de faina si jumatate din cantitatea de lapte - care a fost de 3 polonice). Umplutura a fost: cate o pruna la care am scos samburele si am pus putin zahar brun brut).
Pe ele am presarat, dupa ce le-am uns cu putin galbenus, un amestec de nuca rasa pe razatoarea fina si zahar brun. La cuptor a stat 30 de minute (stiti voi 15 min la 5 si 15 min la 4, unde 4 e foc mediu si 5, urmatoarea treapta).
Ai mei au fost bucurosi, semn ca a fost ce trebuie. :D
Si eu sper ca de marti sa intram intr-un ritm normal... asa ca merg sa adaug de pe acum in coada articolul ce va sa vie lista cu recuperari :))).
Pe curand!!
2 comments :
Îmi plac găluștele cu prune - de aur sau ba - dar numai de câțiva ani. 😃 În copilărie și în tinerețe.. să nu le vad! 😊
Sunt sigură că au au fost extra-delicioase!
Lottie pare că vrea să le aibă ea. 😊
Pupici cu drag! 💞
@Diana eu in copilarie am mancat in special din cele din cartof, tavalite prin zahar si pesmet. Yummy. Facea Buni niste galuste cu prune ...
Pe cele de aur, care sunt din aluat, le-am descoperit la Maia. Initial ma asteptam la cele cunoscute asa ca primul impact a fost.. ce e asta? :))) Dar erau delicioase.
Mi-ar fi placut sa am reteta ei.. dar cred ca m-am descurcat onorabil - alor mei le-au placut. Eu doar cu mirositul. :))))
Dar candva mi-oi lua eu revansa :D
Lottie cotrabaie cu mult entuziasm prin sertarul cu amintiri :)))
Pupici :*!!
Trimiteți un comentariu