 |
| 9 septembrie 2019 - Adapostul Speranta #SperantaItiSchimbaViata |
Iata si povestea lui Kouki in doua imagini (aveti link pe data trecuta mai sus, 9 sept, in nota la poza catre "postarea" de pe facebook). Ce pot sa zic decat ca... e minunea, bucuria si speranta noastra luminoasa! Ma bucur si sunt recunoscatoare ca au luptat pentru el.
Si ca nimic nu este intamplator - pentru ca sunt prea multe lucruri care se leaga si care nu pot fi explicate si nu voi intra in detalii :). Iata fotografiile facute de parinti cand au fost la adapost pe 4 octombrie anul trecut:
Pe 13 urma sa merg si eu, ca sa il iau acasa... si am numarat zilele, orele, clipele. Am trecut prin toate starile posibile (imi venea sa o pornesc pe jos dupa el, dar am asteptat cuminte sa se rezolve tot ce era de rezolvat si data de 13)... si am facut un drum imposibil (oribil a fost drumul pana am ajuns la el... ce serpentine? a fost suficient sa o luam pe centura aia...). Apoi emotiile...
Dar ce bine, ce bine... ce bine. Nu imi venea sa cred cand l-am vazut. Credeam ca e mic-mic... si cand l-am vazut in bratele doamnei doctor... parca era Do cand era mic :O. Adica maricel :))).
In curand, facem un an 😍. Matasosul mi-a dat deja emotii - am multe rani nevindecate si, la orice semn ca nu i-ar fi bine mi se duce pamantul de sub picioare. Pentru ca, vedeti voi, ce s-a intamplat cu Dodo, nu ar fi trebuit sa se intample. Si fac tot posibilul sa ii fie bine.
Multumesc mare alb... si cret. Te iubim mult si eu, si Kouki si toti si ne este tare, tare dor de tine. Ne jucam cu jucariile tale si iti trimitem imbratisari.
Iar voi, daca va doriti un prieten patruped, dati o sansa celor ajunsi in adapost. Sunt minunati si va vor iubi neconditionat. Nu va speriati daca la inceput sunt mai dezorientati - cu putina rabdare si iubire, o sa vedeti :)! Si sunt si mici, si mari, si fiecare e unic in felul lui.
Ja ne! Pe curand!
[ Ham Ham :P]
