Filmuletul de astazi este film in toata regula:)). Stiti ca deobicei aceste povesti la care ne uitam duminica sunt de scurta durata si au o singura parte. Ei bine, in cazul ecranizarii cartii lui Victor Hugo - Mizerabilii, au fost realizate 13 episoade!!! M-am tot gandit cum sa redactez acest articol si pana la urma am ajuns la urmatoarea solutie: voi pune mai jos filmuletele si voi aplica functia more dupa cel de-al treilea. Astfel nu se va face un articol foaaaarte lung pe pagina principala si bineinteles, rezumatul va veni la starsit. Sper sa va placa filmuletul.
In afara de aceasta ecranizare mai sunt si altele ale romanului Mizerabilii, prin anii 90 pe tvr fiind difuzata o serie in limba franceza, din cate imi amintesc. Pana cand vom vorbi despre alte productii animate avand acest subiect, iata mai jos filmuletul de astazi:
Update septembrie 2017 via youtube
Rezumat:
- prima parte:
Jean Valjean, un fost ocnas, ajunge intr-un orasel la poalele Alpilor. Acolo nu gaseste intelegere si gazduire din partea nimanui, numai o fetita ii da sa bea niste apa. Cand speranta aproape il parasise ajunge langa biserica la casa domnului Myriel, episcop Bienvenu care il primeste in casa lui, il ospateaza folosind arginterie si ii ofera un loc unde sa se odihneasca.
Fostul ocnas, inchis intai pentru 5 ani pentru ca furase o paine si apoi inca 14 pentru ca a vrut sa evadeze este foarte tentat de argintarie pe care o fura si pleaca dis de dimineata. Este prins insa de jandarmi.
- a doua parte:
Jean Valjean este adus de jandarmi la casa domnului Myriel. Acesta, in loc sa il trimita la inchisoare, spune ca argintaria era un cadou din partea lui si ca se bucura ca s-a intors oaspetele sau, caci a uitat sa ii dea cele doua candelabre. Inainte sa ii ureze drum bun, domnul Myriel ii spune fostul ocnas sa nu uite ca acum apartine binelui si sa foloseasca ceea ce a primit pentru a deveni un om bun, un domn.
Dupa 19 ani de munca grea in inchisoare pentru ca furase o bucatica de paine, Jean Valjean nu prea mai credea in bunatatea oamenilor si gestul domnului Myriel i se parea ca o minune... Pe drum catre o noua viata, fostul ocnas se roaga la Dumnezeu sa ii arate calea cea buna. In timp ce statea pe marginea drumului, pe langa el trece un baietel care se juca cu o moneda de argint de 2 franci. Micutul pe nume Gervais scapa moneda pe jos la un moment dat si fostul ocnas nu se lasa induplecat sa i-o inapoieze. Dupa ce baiatul pleca plangand, Jean Valjean isi reaminti vorbele domnului Myriel si realiza ce a facut. Incerca sa il gaseasca pe Gervais, dar nu reusi. Meditand la intreaga sa viata, fostul ocnas planse pentru prima data dupa 19 ani, apoi pleca mai departe, hotarat sa faca ceva bun cu viata sa.
Intre timp, pe urmele sale se afla comisarul Javert care voia sa il inchida cu orice pret.
Dupa 5 ani de la intamplarea cu cei 2 franci, in oraselul Montfermeil ajunge o tanara femeie, Fantine impreuna cu micuta sa fiica Cosette. Ramasa vaduva si fiind nevoita sa munceasca toata ziua, nu se putea ocupa de micuta sa de trei ani, asa ca, venise sa o lase in grija contra unei sume lunare sotilor Thenardier.
- a treia parte:
Fantine este chemata de cei doi soti Thenardier pentru a stabili conditiile in care micuta va intra in grija lor. Acestia cerura plata in avans pe 6 luni, iar mama le dadu in plus hainute noi pentru micuta ei. Dupa ce isi lua ramas de la Cosette abia stapanindu-si lacrimile, aceasta pleca spre Paris, unde lucra, sperand sa isi poata lua fetita cat de curand inapoi. Pe micuta insa, nu o asteptau zile bune in casa familiei Thenardier. In timp ce mama sa lucra din greu la fabrica, primind vesti de la cei doi soti prin care acestia ii spunea ca micutei ii merge foarte bine, dar mai au nevoie de bani (pe care mama ii platea sperand ca astfel fetitei sale ii este bine), Cosette traia un adevarat cosmar: hainutele ii fusesera vandute, acum fiind imbracata in vechituri, manca resturile celorlalti si era tratata ca o servitoare.
Cum cei doi soti in grija carora se afla Cosette tot cereau bani invocand tot felul de motive, cineva o sfatuieste pe Fantine sa incerce sa isi caute de lucru la fabrica domnului Madelaine, un om foarte bun la suflet. Acesta fusese ales primar in Montreuil-sur-mer si era recunoscut drept binefacatorul acelui orasel care de cand ajunsese el acolo devenise prosper. Nimeni nu stia insa trecutul acelui om care era nimeni altul decat Jean Valjean, fost ocnas si cautat inca de politie pentru furtul celor 2 franci.
Intamplarea facu insa ca Javert sa fie transferat in orasul in care se afla domnul Madelaine si recunoscandu-l pe fostul ocnas, comisarul deveni mai hotarat ca niciodata sa il inchida.
In acest timp Fantine primea scrisori despre Cosette in care i se spunea ca aceasta era bine. Adevarul era insa altul: micuta de doar 4 ani facea mai toate treburile casei.
Cum cei doi soti in grija carora se afla Cosette tot cereau bani invocand tot felul de motive, cineva o sfatuieste pe Fantine sa incerce sa isi caute de lucru la fabrica domnului Madelaine, un om foarte bun la suflet. Acesta fusese ales primar in Montreuil-sur-mer si era recunoscut drept binefacatorul acelui orasel care de cand ajunsese el acolo devenise prosper. Nimeni nu stia insa trecutul acelui om care era nimeni altul decat Jean Valjean, fost ocnas si cautat inca de politie pentru furtul celor 2 franci.
Intamplarea facu insa ca Javert sa fie transferat in orasul in care se afla domnul Madelaine si recunoscandu-l pe fostul ocnas, comisarul deveni mai hotarat ca niciodata sa il inchida.
In acest timp Fantine primea scrisori despre Cosette in care i se spunea ca aceasta era bine. Adevarul era insa altul: micuta de doar 4 ani facea mai toate treburile casei.
- a patra parte:
Vremea a trecut si Fantine a ajuns o ruina, muncind din greu pentru a-si intretine fetita, nestiind ca defapt aceasta, traia in mizerie si suferinta. Tanara mama fusese nevoita sa iis vanda pana si parul si dintii si sanatatea sa era subrezita cu totul. O iarna grea se abatuse in acel an si Fantine abia se mai tinea pe picioare. Ea a fost intalnita in piata orasului de primarul Madelaine care a salvat-o din mainile lui Javert. Inspectorul voia sa o duca la inchisoare pentru ca indraznise sa se apere de niste indivizi care isi bateau joc de ea, insultand-o si chiar aruncand cu zapada. Cum doctorul chemat pentru a o consulta nu a mai avut ce face pentru a o ajuta, Madelaine trimise o scrisoare si bani familiei Thenardier pentru a o aduce pe Cosette cat mai curand ca sa isi ia ramas bun de la mama sa.
Cand se intorcea de la posta, Madelaine sari o multime de oameni care priveau la un om prins sub o caruta. Caruta se afunda in pamant si risca sa il striveasca pe om, dar nimeni nu voia sa-l ajute. Javert il provoca pe Madelaine, spunandu-i ca un singur om avea atata forta pentru a ridica acea caruta si acela era Jean Valjean. In mintea acestuia din urma se purta o adevarata batalie: era prins intre imaginea Fantinei, pe a carei fiica isi dorea sa o ajute si strigatele lui Fauchelevent.
- a cincea parte:
Vazand situatia critica a bietului Fauchelevent, Madelaine isi folosi puterea pentru a-l salva. Acest lucru insa i-a confirmat lui Javert banuiala, acesta scriind la Paris o scrisoare prin care il denunta pe primar ca fiind Jean Valjean fost ocnas. In acest timp starea Fantinei se deteriora pe zi ce trece, iar Cosette nu mai venea. Cei doi soti care o aveau in grija in schimb cereau in continuare bani, dandu-si seama ca au gasit o adevarata sursa de venit. Cosette devenise tacuta si retrasa, singura ei bucurie fiind o papusa pe care o admira intr-o vitrina.
Javert vine la primar si ii spune ca altcineva va fi acuzat ca fiind Jean Valjean - un om care pretinde ca nu este el fostul ocnas, dar toate probele il incrimineaza. Primarul se gandi ca poate asa va fi salvat si va putea sa aiba grija de cei care depindeau de el, insa cand vru sa isi arda sacul si bastonul, singurele care il mai puteau incrimina, isi reaminite vorbele lui Myriel - ca el este acum de partea binelui, si pleca sa il salveze pe cel ce urma a fi inchis, cu sufletul insa strans stiind ca o lasa singura pe biata Fantine si fara raspuns de la fiica acesteia.
- a sasea parte:
In timpul procesului in care un necunoscut era acuzat ca fiind Jean Valjean, primarul Madelaine isi face aparitia si is dezvaluie identitatea, cerand doar un ragaz de cateva zile pentru a o putea aduce pe Cosette la capataiul mamei sale aflata pe moarte. El este recunoscut de fostul coleg de ocna care depusese marturie la proces (cel acuzat semanand fizic foarte bine cu adevaratul Jean Valjean).
Intors acasa in schimb abia are timp sa schimbe doua vorbe cu bolnava care spera sa isi revada micuta cand, Javert isi face aparitia pentru a-l aresta. Disperarea ca nu isi va mai revedea fetita cea frumoasa care avea acum 7 ani, Fantine pierde lupta cu viata, nu inainte insa ca Jean Valjean sa ii promita ca va avea grija de micuta.
Primarul ajunge astfel dupa gratii, dar seara reuseste sa evadeze si intors acasa ii da o suma de bani maicutei Simplice care avusese grija de Fantine, pentru a se ocupa de inmormantare si pentru a-i ajuta pe nevoiasi. Nu apuca insa sa plece pentru a o gasi pe micuta Cosette ca isi facu aparitia Javert insotit de politisti...
- a saptea parte:
Sora Simplice insa nu le spuse politistilor ca Jean Valjean se afla acolo si astfel, acesta putu sa plece in cautarea micutei Cosette.
Iarna se asternuse asupra tinutului si in hanul sotilor Thenardier se afla multa lume. Micuta Cosette spera sa nu mai fie nevoita sa iasa pe intuneric dupa apa pana in padure, dar doamna Thenardier nu fu induplecata nici de frigul de afara, nici de intuneric si in plus ii ceru sa cumpere si paine la intoarcere.
Invingand cu greu teama, gandindu-se la mama sa pe care o astepta sa vina sa o ia acasa, Cosette ajunse in padure sa ia apa. In timp ce sparse gheata, moneda pentru paine ii scapa din buzunarul rochitei, dar aceasta nu observa.
Drumul inapoi era mult mai greu si anevois, si cand micuta parea la capatul puterilor, un barbat ii lua galeata cu apa, fara sa spuna nimic. In acel moment insa, Cosettei nu ii mai fu frica.
- a opta parte:
Cel care o ajuta sa care apa pe Cosette era nimeni altul decat Jean Valjean. Acesta afla in drum spre han cine era micuta atat de muncita si ce fel de viata ducea. O ajuta sa duca apa si o salva de bataia pentru ca pierduse moneda, prefacandu-se ca a gasit respectiva moneda pe jos, in han. Tot el ii dadu doamnei Thenardier o alta moneda pentru a o lasa pe Cosette sa se joace, si o urmari pe micuta care alerga sa priveasca papusa din vitrina. Intoarsa acasa trebui sa mearga sa duca asternuturi pentru noul oaspete, dar ajunsa in usa camerei auzi discutia pe care doamna Thenardier o purta cu oaspetele si in care ii spunea acestuia ca mama micutei e moarta si nu le-a mai trimis bani de foarte multa vreme. Disperata, micuta se refugiaza sub masa din bucatarie si incearca sa isi aline durerea si singuratatea facandu-si o papusica dintr-o bucata de lemn. Cele doua fete ale sotilor Thenardier insa isi fac aparitia si dupa ce o necajesc pe Cosette ii arunca "papusa" in foc. Cand pleaca insa din camera lasand-o plangand isi uita papusa, pe care Cosette o ia in brate, dorindu-si foarte acest lucru. Isi aminti de mama sa si pentru un moment uita de tot; dar fu intrerupta de aparitia celor doua fete care fugira sa isi anunte parintii ca micuta a vrut sa le fure papusa... si astfel, Cosette se afla inspaimantata in fata acestei familii atat de rele...
- a noua parte:
In timp ce se indreptau spre Paris, Thenardier ii prinse din urma hotarat sa mai scoata o suma frumusica de bani. Jean Valjean ii arata hartia prin care se dovedea ca Fantine isi platise datoria si isi continua drumul cu micuta Cosette - trista pentru faptul ca isi pierduse mama. In acest timp Thenardier il ameninta ca il va denunta la politie.
Ajunsi la Paris, Jean Valjean alese o locuinta modesta in cartierul negustorilor unde sa poata locui impreuna cu micuta, fara a atrage atentia asupra lor. Aceasta ii spunea tata si pentru prima data de cand se despartise pentru totdeauna de mama sa, simteam din nou ca este iubita si protejata de cineva.
Buncuria lor insa fu tulburata intr-o seara cand, iesind ca deobicei din biserica in care se rugau mereu (ieseau doar seara), Jean Valjean recunoscu chipul lui Javert costumat ca cersetorul pe care il ajuta mereu.
- a 11-a parte:
In seara aceea Jean Valjean fu chinuit de cosmaruri in care Javert venise sa il desparta de micuta Cosette. A doua zi hotari sa mearga singur la biserica si vanzandu-l pe cersetorul pe care il cunostea se gandi ca totul fusese in imaginatia sa cu o seara inainte. Totusi, ajuns acasa, in timp ce Cosette ii citea, observa niste miscari ciudate afara si il zari pe Javert impreuna cu oamenii sai. Puse repede intr-un sac cateva lucruri si o lua pe Cosette (nedespartita de papusa sa) si incepura o cursa nebuna prin Paris. Crezand ca sunt urmariti de doamna Thenardier, micuta era ingrozita de frica. Ajutati de aparitia providentiala a unui carutas reusira sa traverseze un pod care marca intrarea in oras. Javert era insa pe urmele lor si in cele din urma ajunsera intr-o fundatura. cu un efort supraomenesc, Jean Valjean reusi sa treaca dincolo de acel zid si astfel sa isi piarda urma. Micuta Cosette insa era atat de inspaimantata ca va ajunge inapoi la sotii Thenardier, incat aproape ca isi pierdu cunostinta.
- a 12-a parte:
Intamplarea facu insa ca Jean Valjean si Cosette sa ajunga in incinta manastirii Petit-Picpus, unde lucra mos Fauchelevent (cel pe care primarul Madelaine il salvase de la moarte cand era sa fie strivit de o caruta). Acesta il recunoaste pe binefacatorul sau si incearca sa il ajute. Pentru a obtine insa un permis pentru acesta si micuta era necesar ca acestia sa iasa din incinta manastirii mai intai. Un astfel de permis ii punea pe amandoi la adapost, asa ca Jean Valjean asculta planul batranului gradinar: cum o maicuse se prapadise, a doua zi urma ca un sicriu gol sa fie dus in cimitirul orasului si ingropat acolo. Asa avea sa iasa Jean Valjean din manstire. Cat despre Cosette, aceasta avea sa plece cu ajutorul gradinarului care trebuia sa plece la cumparaturi cu un cos mare. El stabilise sa o lase pe micuta la o cunostinta.
Cand sosi dimineata, Cosette afla ca trebuie sa se desparta de tatal sau, asa cum ii spunea ea lui Jean Valjean si retrai clipa despartirii de Fantine. Isi facu insa curaj si pleca. Si fostul ocnas urma planul, rugandu-se mereu, inchis in acel sicriu in care aproape se sufoca. Ajunsi la cimitir slujba se termina, dar, in locul batranului gropar pe care mos Fauchelevent il cunostea aparu altcineva, caci celalalt se stinsese. Mos Fauchelevent fu cuprins de disperare. In acest timp Jean Valjean se ruga in continuare, iar micuta Cosette il astepta ingrijorata la magazinul de legume si fructe unde fusese lasata.
- ultima parte:
Cand slujba se termina, noul gropar incepu sa acopere cu pamant sicriul, iar mos Fauchelevent nu stia ce sa mai faca. Atunci, un lucru neasteptat se intampla: groparului ii cazu actul prin care isi justifica acolo prezenta si fara de care ar fi avut de platit amenda. Mos Fauchelevent il lua si castiga destul timp pentru a-l elibera pe Jean Valjean. Acesta din urma o regasi pe Cosette in apropierea locului unde fusese lasata, langa un pod si impreuna se prezentare in acea seara la manastire, unde gasira gazduire. Maica superioara isi dadu seama ca poate cel care se dadea drept fratele lui mos Fauchelevent mintea in ceea ce priveste identitatea lui, dar dupa durerea din ochii acestuia isi dadu seama ca este un om credincios care are nevoie de ajutor. In acea seara Jean Valjean inchise intr-o valiza veche amintirile lui si ale Cosettei (hainutele, papusa ..) si impreuna incepura o viata noua la manastire in liniste si pace, feriti de relele care le tulburasera pana atunci existenta.
Vremea a trecut si Fantine a ajuns o ruina, muncind din greu pentru a-si intretine fetita, nestiind ca defapt aceasta, traia in mizerie si suferinta. Tanara mama fusese nevoita sa iis vanda pana si parul si dintii si sanatatea sa era subrezita cu totul. O iarna grea se abatuse in acel an si Fantine abia se mai tinea pe picioare. Ea a fost intalnita in piata orasului de primarul Madelaine care a salvat-o din mainile lui Javert. Inspectorul voia sa o duca la inchisoare pentru ca indraznise sa se apere de niste indivizi care isi bateau joc de ea, insultand-o si chiar aruncand cu zapada. Cum doctorul chemat pentru a o consulta nu a mai avut ce face pentru a o ajuta, Madelaine trimise o scrisoare si bani familiei Thenardier pentru a o aduce pe Cosette cat mai curand ca sa isi ia ramas bun de la mama sa.
Cand se intorcea de la posta, Madelaine sari o multime de oameni care priveau la un om prins sub o caruta. Caruta se afunda in pamant si risca sa il striveasca pe om, dar nimeni nu voia sa-l ajute. Javert il provoca pe Madelaine, spunandu-i ca un singur om avea atata forta pentru a ridica acea caruta si acela era Jean Valjean. In mintea acestuia din urma se purta o adevarata batalie: era prins intre imaginea Fantinei, pe a carei fiica isi dorea sa o ajute si strigatele lui Fauchelevent.
- a cincea parte:
Vazand situatia critica a bietului Fauchelevent, Madelaine isi folosi puterea pentru a-l salva. Acest lucru insa i-a confirmat lui Javert banuiala, acesta scriind la Paris o scrisoare prin care il denunta pe primar ca fiind Jean Valjean fost ocnas. In acest timp starea Fantinei se deteriora pe zi ce trece, iar Cosette nu mai venea. Cei doi soti care o aveau in grija in schimb cereau in continuare bani, dandu-si seama ca au gasit o adevarata sursa de venit. Cosette devenise tacuta si retrasa, singura ei bucurie fiind o papusa pe care o admira intr-o vitrina.
Javert vine la primar si ii spune ca altcineva va fi acuzat ca fiind Jean Valjean - un om care pretinde ca nu este el fostul ocnas, dar toate probele il incrimineaza. Primarul se gandi ca poate asa va fi salvat si va putea sa aiba grija de cei care depindeau de el, insa cand vru sa isi arda sacul si bastonul, singurele care il mai puteau incrimina, isi reaminite vorbele lui Myriel - ca el este acum de partea binelui, si pleca sa il salveze pe cel ce urma a fi inchis, cu sufletul insa strans stiind ca o lasa singura pe biata Fantine si fara raspuns de la fiica acesteia.
- a sasea parte:
In timpul procesului in care un necunoscut era acuzat ca fiind Jean Valjean, primarul Madelaine isi face aparitia si is dezvaluie identitatea, cerand doar un ragaz de cateva zile pentru a o putea aduce pe Cosette la capataiul mamei sale aflata pe moarte. El este recunoscut de fostul coleg de ocna care depusese marturie la proces (cel acuzat semanand fizic foarte bine cu adevaratul Jean Valjean).
Intors acasa in schimb abia are timp sa schimbe doua vorbe cu bolnava care spera sa isi revada micuta cand, Javert isi face aparitia pentru a-l aresta. Disperarea ca nu isi va mai revedea fetita cea frumoasa care avea acum 7 ani, Fantine pierde lupta cu viata, nu inainte insa ca Jean Valjean sa ii promita ca va avea grija de micuta.
Primarul ajunge astfel dupa gratii, dar seara reuseste sa evadeze si intors acasa ii da o suma de bani maicutei Simplice care avusese grija de Fantine, pentru a se ocupa de inmormantare si pentru a-i ajuta pe nevoiasi. Nu apuca insa sa plece pentru a o gasi pe micuta Cosette ca isi facu aparitia Javert insotit de politisti...
- a saptea parte:
Sora Simplice insa nu le spuse politistilor ca Jean Valjean se afla acolo si astfel, acesta putu sa plece in cautarea micutei Cosette.
Iarna se asternuse asupra tinutului si in hanul sotilor Thenardier se afla multa lume. Micuta Cosette spera sa nu mai fie nevoita sa iasa pe intuneric dupa apa pana in padure, dar doamna Thenardier nu fu induplecata nici de frigul de afara, nici de intuneric si in plus ii ceru sa cumpere si paine la intoarcere.
Invingand cu greu teama, gandindu-se la mama sa pe care o astepta sa vina sa o ia acasa, Cosette ajunse in padure sa ia apa. In timp ce sparse gheata, moneda pentru paine ii scapa din buzunarul rochitei, dar aceasta nu observa.
Drumul inapoi era mult mai greu si anevois, si cand micuta parea la capatul puterilor, un barbat ii lua galeata cu apa, fara sa spuna nimic. In acel moment insa, Cosettei nu ii mai fu frica.
- a opta parte:
Cel care o ajuta sa care apa pe Cosette era nimeni altul decat Jean Valjean. Acesta afla in drum spre han cine era micuta atat de muncita si ce fel de viata ducea. O ajuta sa duca apa si o salva de bataia pentru ca pierduse moneda, prefacandu-se ca a gasit respectiva moneda pe jos, in han. Tot el ii dadu doamnei Thenardier o alta moneda pentru a o lasa pe Cosette sa se joace, si o urmari pe micuta care alerga sa priveasca papusa din vitrina. Intoarsa acasa trebui sa mearga sa duca asternuturi pentru noul oaspete, dar ajunsa in usa camerei auzi discutia pe care doamna Thenardier o purta cu oaspetele si in care ii spunea acestuia ca mama micutei e moarta si nu le-a mai trimis bani de foarte multa vreme. Disperata, micuta se refugiaza sub masa din bucatarie si incearca sa isi aline durerea si singuratatea facandu-si o papusica dintr-o bucata de lemn. Cele doua fete ale sotilor Thenardier insa isi fac aparitia si dupa ce o necajesc pe Cosette ii arunca "papusa" in foc. Cand pleaca insa din camera lasand-o plangand isi uita papusa, pe care Cosette o ia in brate, dorindu-si foarte acest lucru. Isi aminti de mama sa si pentru un moment uita de tot; dar fu intrerupta de aparitia celor doua fete care fugira sa isi anunte parintii ca micuta a vrut sa le fure papusa... si astfel, Cosette se afla inspaimantata in fata acestei familii atat de rele...
- a noua parte:
Jean Valjean asista si el la acea scena si pentru cateva momente se facu nevazut. Doamna Thenardier tocmai ii aplica Cosettei o corectie cand strainul intra pe usa si ii ceru sa inceteze. Apoi se apropie de micuta, tinand in mana papusa pe care aceasta o privea mereu in vitrina si i-o darui. Toti priveau uimiti - papusa aceea costand o avere, iar Cosette nu putea sa isi creada ochilor ca "printesa" ei era atat de aproape si, mai mult ii apartinea. In noaptea aceea dormi fericita, langa papusa care ii amintea de mama sa. iar a doua zi gasi pentru prima oara in papucelul lasat langa semineu o moneda de 20 de franci. Se gandi imediat la strainul acela bun si se apuca de treburi. Intre timp cei doi soti Thenardier ii incarcau nota de plata strainului si cand acesta cobori ii intinsera nota de plata. Jean Valjean plati si apoi ceru sa vina Cosette. Cand cei doi incepura iar sa spuna ca mama acesteia a parasit-o si ei au avut grija de ea atata timp de mila, strainul scoase cateva bancnote si le intinse celor doi. Acestia o chemara pe micuta, iar barbatul ii dadu niste hainute noi pe care aceasta sa le imbrace si ii spuse sa se pregateasca de plecare. Si astfel, dupa ani de chin, micuta Cosette pleca alatura de Jean Valjean catre o viata mai buna.
- a zecea parte: In timp ce se indreptau spre Paris, Thenardier ii prinse din urma hotarat sa mai scoata o suma frumusica de bani. Jean Valjean ii arata hartia prin care se dovedea ca Fantine isi platise datoria si isi continua drumul cu micuta Cosette - trista pentru faptul ca isi pierduse mama. In acest timp Thenardier il ameninta ca il va denunta la politie.
Ajunsi la Paris, Jean Valjean alese o locuinta modesta in cartierul negustorilor unde sa poata locui impreuna cu micuta, fara a atrage atentia asupra lor. Aceasta ii spunea tata si pentru prima data de cand se despartise pentru totdeauna de mama sa, simteam din nou ca este iubita si protejata de cineva.
Buncuria lor insa fu tulburata intr-o seara cand, iesind ca deobicei din biserica in care se rugau mereu (ieseau doar seara), Jean Valjean recunoscu chipul lui Javert costumat ca cersetorul pe care il ajuta mereu.
- a 11-a parte:
In seara aceea Jean Valjean fu chinuit de cosmaruri in care Javert venise sa il desparta de micuta Cosette. A doua zi hotari sa mearga singur la biserica si vanzandu-l pe cersetorul pe care il cunostea se gandi ca totul fusese in imaginatia sa cu o seara inainte. Totusi, ajuns acasa, in timp ce Cosette ii citea, observa niste miscari ciudate afara si il zari pe Javert impreuna cu oamenii sai. Puse repede intr-un sac cateva lucruri si o lua pe Cosette (nedespartita de papusa sa) si incepura o cursa nebuna prin Paris. Crezand ca sunt urmariti de doamna Thenardier, micuta era ingrozita de frica. Ajutati de aparitia providentiala a unui carutas reusira sa traverseze un pod care marca intrarea in oras. Javert era insa pe urmele lor si in cele din urma ajunsera intr-o fundatura. cu un efort supraomenesc, Jean Valjean reusi sa treaca dincolo de acel zid si astfel sa isi piarda urma. Micuta Cosette insa era atat de inspaimantata ca va ajunge inapoi la sotii Thenardier, incat aproape ca isi pierdu cunostinta.
- a 12-a parte:
Intamplarea facu insa ca Jean Valjean si Cosette sa ajunga in incinta manastirii Petit-Picpus, unde lucra mos Fauchelevent (cel pe care primarul Madelaine il salvase de la moarte cand era sa fie strivit de o caruta). Acesta il recunoaste pe binefacatorul sau si incearca sa il ajute. Pentru a obtine insa un permis pentru acesta si micuta era necesar ca acestia sa iasa din incinta manastirii mai intai. Un astfel de permis ii punea pe amandoi la adapost, asa ca Jean Valjean asculta planul batranului gradinar: cum o maicuse se prapadise, a doua zi urma ca un sicriu gol sa fie dus in cimitirul orasului si ingropat acolo. Asa avea sa iasa Jean Valjean din manstire. Cat despre Cosette, aceasta avea sa plece cu ajutorul gradinarului care trebuia sa plece la cumparaturi cu un cos mare. El stabilise sa o lase pe micuta la o cunostinta.
Cand sosi dimineata, Cosette afla ca trebuie sa se desparta de tatal sau, asa cum ii spunea ea lui Jean Valjean si retrai clipa despartirii de Fantine. Isi facu insa curaj si pleca. Si fostul ocnas urma planul, rugandu-se mereu, inchis in acel sicriu in care aproape se sufoca. Ajunsi la cimitir slujba se termina, dar, in locul batranului gropar pe care mos Fauchelevent il cunostea aparu altcineva, caci celalalt se stinsese. Mos Fauchelevent fu cuprins de disperare. In acest timp Jean Valjean se ruga in continuare, iar micuta Cosette il astepta ingrijorata la magazinul de legume si fructe unde fusese lasata.
- ultima parte:
Cand slujba se termina, noul gropar incepu sa acopere cu pamant sicriul, iar mos Fauchelevent nu stia ce sa mai faca. Atunci, un lucru neasteptat se intampla: groparului ii cazu actul prin care isi justifica acolo prezenta si fara de care ar fi avut de platit amenda. Mos Fauchelevent il lua si castiga destul timp pentru a-l elibera pe Jean Valjean. Acesta din urma o regasi pe Cosette in apropierea locului unde fusese lasata, langa un pod si impreuna se prezentare in acea seara la manastire, unde gasira gazduire. Maica superioara isi dadu seama ca poate cel care se dadea drept fratele lui mos Fauchelevent mintea in ceea ce priveste identitatea lui, dar dupa durerea din ochii acestuia isi dadu seama ca este un om credincios care are nevoie de ajutor. In acea seara Jean Valjean inchise intr-o valiza veche amintirile lui si ale Cosettei (hainutele, papusa ..) si impreuna incepura o viata noua la manastire in liniste si pace, feriti de relele care le tulburasera pana atunci existenta.
0 comments :
Trimiteți un comentariu