Buna!
Acum doi ani, la miercurea fara cuvinte, publicam o fotografie cu un monument istoric datand din 1717, Biserica de lemn din Hida „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil". Ma intrebam atunci daca biserica va apuca sa implineasca 300 de ani, pentru ca era lasata in paragina. De reusit, a reusit... iat-o azi, la 301 ani. Mai darapanata decat acum doi ani, tot fara cale de acces si desigur, tot in paragina. Se pare ca este singura dintre bisericile de lemn din imprejurimi care s-a deteriorat in asa hal.
Ce pacat.....
Mereu am considerat ca in acea zona a tarii sunt oameni gospodari, care tin la traditii.. Si probabil ca atat cat pot, oamenii fac. Dar este vorba totusi de un monument istoric [codul LMI: SJ-II-m-A-05058] ....
Poze din interior nu am. De fapt, nici nu stiu daca se mai poate vizita interiorul - dar am vazut pe wikipedia fotografii mai vechi. Comparand pozele realizate acum cativa ani cu acestea (la exterior ma refer) se poate vedea cat de mult s-a deteriorat: gauri in usa, in acoperis... :(. Ce trist.
Si totusi, chiar si asa, aceasta mica bijuterie, uitata pe un varf de deal, ne ofera mangaiere si liniste sufleteasca, doar privind fotografiile.
Mi-as dori insa sa o pot vedea si eu - fotografiile sunt facute de tatal meu. Am fost o singura data la Hida - un loc foarte frumos din judetul Salaj. Am vizitat atunci o alta biserica asemanatoare si imi amintesc si acum cat de minunata era.
Toata lumea vrea bani... inteleg. Este nevoie sa reparam multe, sa construim multe. Dar, aceasta biserica inseamna si ea foarte mult. Este o radacina puternic ancorata a poporului acesta. una care inca nu a fost retezata si ne mai ajuta sa ne mentinem identitatea... Este rodul muncii si efortului unor oameni care iubeau mestesugul, oameni cu credinta, cu dragoste de tara, oameni frumosi. Este o bijuterie pe care trebuie sa o ingrijim si cu care ne putem mandri. Chiar ne putem mandri. Pentru ea, putem folosi cu inima impacata cuvantul "valoare", atat de improscat cu noroi in ultimul timp si .. "devalorizat".
Sper si imi doresc sa se gaseasca timp si oameni pentru a salva biserica de lemn de la Hida, cat inca nu este prea tarziu.
Va multumesc ca ati acordat o parte din timpul vostru acestui articol! Imi doresc ca cineva care poate face diferenta si schimba soarta acestui monument in bine sa fie inspirat (poate) de aceste randuri si sa actioneze! Sa ne bucuram impreuna peste catva timp vazand cum bisericuta din deal ne va "zambi" reparata si cu.. sa zicem muscate la geam?
Ca inspiratie... iata un alt monument: Abatia Carta ce ne intampina ... cu flori. Si culori.... Si cu linistea aceea benefica, specifica la astfel de locuri.
Pana data viitoare impart cu voi inca o bucurie, cu flori si culori! Pentru ca, daca nu stiati inca...
🌺@Home with Ella gazduieste "Fleur and Color on Wednesday" 🌺
🌻Rasfoieste si alte episoade pe care le-am scris in aceasta rubrica, aici: Flori si culori - rubrica de miercuri spre joi
🌻
Nota:
🌼
Nota:
In fiecare saptamana voi crea un tabel (al carui cod il voi trimite fiecarui participant la aceasta rubrica pe mail - asa ca, daca il doriti va rog sa imi scrieti pe copilarim[@]gmail[.]com - fara paranteze.
Codul se adauga la sfarsitul articolului (sau unde doriti sa apara). Odata ce publicati articolul, inscrieti si articolul propriu in tabel - acest tabel va aparea pe blogurile tuturor celor care participa la Flori si culori, care il adauga in articolul saptamanal.
6 comments :
Mare pacat ca lasa in paragina astfel de constructii si ridica, uneori, niste... ceva... :(
Cica ar fi renovat-o prin 2004... Cred ca si-au spus: "ne costa prea mult intretinerea". :(
Cred ca, in primul rand, oamenii locului ar trebui sa se implice si sa solicite renovarea/intretinerea... :(
Imi plac oazele de liniste la care te-ai gandit azi. :)
Pupici! <3
@Diana ma gandeam.... Am lucruri care functioneaza foarte bine si au o varsta [ romanesti ] si lucruri [strainesti si de firma ] care abia au rezistat un an-doi.
Nu spun ca nu este bine sa ai de unde alege, sau sa fie diversitate. Dar e mult mai bine sa pretuiesti ceea ce ai.. si sa pastrezi si ingrijesti ceea ce merita sa dainuie in timp, lasat ca mostenire generatiilor viitoare. Nu prin risipa suntem mai bogati, ci prin echilibru...
Doar ca la noi, vad ca inca se alege ca pe vremea "bastinasilor" de demult [cucerirea Americilor): margelute de plastic (nici macar sticla) colorate... si dam la schimb ce avem noi mai de valoare.
Sper sa se poata salva aceasta bisericuta... 301 ani... si cat este de frumoasa si simpla si .. demna. Da are demnitate. :)
Pupici cu drag - ma bucur ca iti place!
imi amintesc cand eram copil, era sloganul "un leu pentru Ateneu" si noi râdeam, ca ce sa ajute un leu. Dar, pe atunci învatam ca suntem peste 22.000.000 locuitori; sa zicem ca doar jumatate dadea cate un leu, se adunau 11.000.000 lei!
Asa si cu toate monumentele din tara, care sunt lasate in paragina din lipsa de bani! E clar ca salariile sunt mici in România (salariile oameilor de rând), dar cumva, cred ca este o sarcina morala sa fie intretinute aceste mosteniri istorice. Doar prin impozite, statul poate sa dobandeasca banii necesari. Prin impozite si o administrare constioncioasa.
Imi place mult directia pe care a luat-o blogul tau, lansând anumite apeluri la grija pentru natura, reciclare saupentru restaurarea lacasurilor de cult, pentru educarea noilor vlastare cu grija pentru planeta pe care traim. Felicitari, Rux draga!
Frumusețe și sfințenie... Mare păcat că acest fel de comori se lasă în paragină...
Și aici e vorba tot despre educație, până la urmă. Ce să te aștepți de la oameni care au fost crescuți în disprețul sau ignorarea trecutului, istoriei, religiei...
@CARMEN de s-ar duce impozitele pe ce trebuie... hahaha. Ca de existat, taxe si impozite exista. Din belsug. Dar... se duc pe apa sambetei (adica pe prostii). Uneori am impresia ca statul cam... nu mai exista si ca totul e privat[izat] (si nu neaparat romanesc ?!... cam totul e vandut).
Orice s-ar spune, oricat de rau o fi fost (pentru unii dintre noi mai mult, pentru altii mai putin si pentru cativa deloc - ca in toate timpurile dealtfel), din cate am trait eu, personal [ nu din auzite ] - se si faceau lucruri, nu doar distrugeau...
Bine ca "munca patriotica" era ceva naspa, iar "voluntariatul" e cool ca e de import si nu e impus. Pe bune, stiu ca sunt multi voluntari care nu se asteapta sa obtina ceva in urma actiunilor lor, dar cati fac acest lucru ca asa simt si cati ca sa obtina ceva, sau ca e in trend si da bine?! Pana la urma e aceeasi Marie cu alta palarie. Doar ca suna mai bine.
[ Salut voluntarismul adevarat si ma bucur sa vad ca exista oameni care fac diferenta, ce vreau sa subliniez eu este faptul ca am avut o baza in acest sens si ca nu trebuie sa ne facem ca nu a fost ceva care, de bine, de rau dadea roade in directia aceasta.]
In apropierea orasului meu era un monument... Nu era intr-o stare formidabila, dar era intreg. Pai dupa 89 s-a imputinat vazand cu ochii (care observau cum caramizi din cladirea respectiva migrau la vreo doua case nou construite in apropiere). Ma intreb daca a mai ramas ceva acum. Vreo fundatie.. poate? :)))
Nu sunt "nostalgica" si sincera sa fiu mi s-a luat ca ori de cate ori vrei sa spui ceva de bine - o amintire frumoasa si personala (da a fost si bine) despre perioada dinainte de 89 vine cineva sa iti bage pumnul in gura cu mai stiu eu ce lipsuri si atrocitati.. De lipsuri si atrocitati ducem parte si acum [ mai ales de elementarul bun simt si de cei 7 ani de acasa... si ma opresc aici ].
Dar situatia de acum e mult mai rea obiectiv vorbind si raportandu-ne la anul 2018. E deplorabila chiar. Ok acum avem internet.. si multa spoiala - apropo in anii '80 aveam energie eoliana, iar inainte de '89 vedeai pe campuri sisteme de irigatii... nu traiam chiar in epoca de piatra cum vor unii sa faca sa para. Daca e sa ne raportam la wc in curte si la lipsa curentului electric, exista si acum, si nu doar la noi.
Acum este ca si cum ai vorbi la pereti... si nu gasesti nicaieri pe cineva dispus sa faca ceva sau sa te ajute cu o informatie macar. Iar sa pleci din tara - asta nu prea rezolva nimic din problemele existente [ nu zic ca oamenii nu pot pleca daca isi doresc sa traiasca in alta parte ].
Totusi... daca exista ceva [ vreo institutie?], sau cineva care poate face legal un demers sa apere si repare aceste mosteniri valoroase, eu as dona bucuroasa. E o investitie in trecut, prezent si viitor. Dar... unde? Ca nimic in tara asta nu mai are cap si coada... Nu e nimic clar. Iar daca e, atunci nu se stie ... pentru ca in loc sa fie asa ceva promovat si sustinut, avem parte de barfa, incitare la violenta si dezbinare... si por.. pardon, divertisment de "calitate". Astea sunt din belsug peste tot. :P
Asta e doar o constatare, nici nu ma plang si nici altceva. :)
Pupici cu drag si da... un leu pentru Cazino-ul din Constata, un leu pentru biserica de lemn din Hida, un leu pentru parcuri si rezervatii... Cati mai suntem? :)
PS: Sunt oameni in Ro care se chinuie sa faca ( cum sunt cei de la Casa Share de exemplu, sau imi amintesc ca la Codlea era cineva care voia sa introduca sistemul sa lasi la poarta produse si omul sa cumpere... cred ca si in Germania exista asa ceva)- iar asta da speranta. Oameni care merita sustinuti si incurajati (ca sistemul nu ii ajuta deloc, din contra :P).
@Zinaida Strinu Da, asa este! :(
La capitolul educatie stam extrem de prost. Ce era inainte, dar ce e acum.
Ma voi limita sa spun atat: credinta o purtam in suflet. Se cultiva in familie.... La fel si educatia, cei sapte ani de acasa. Acolo este baza. Fundatia. Daca aceea este buna, atunci copilul va rezista la "ispitele" si manipularea ce vor veni ulterior... si se va transforma intr-un tanar responsabil si capabil sa faca ceva bun cu si in viata sa.
Iar oamenii ar trebui sa isi urmeze chemarea - nu sa "se ajunga" ca sa faca bani... Pentru ca asa ajung oameni care nu au nimic de-a face cu o anumita meserie in pozitii de conducere si distrug totul.
Avea Chilian o piesa "Fa-te avocat Sandele, termopane, termopane, termopane, termopane frate". Rezuma foarte bine cum stam la capitolul acesta. :)
Imi doresc mult ca intr-un viitor nu foarte indepartat sa ne bucuram de aceste comori fara sa ne intristam ca sunt tratate astfel .
pupici cu drag!
Trimiteți un comentariu