Salin - Vindecătoarea Sare.

  Jurnalul Familiei Sâbî

Luni, 19 octombrie 2020

Tati -Remus

Vă invit să vă pregătiți un ceai, sau un pahar cu apă ca să fiți hidratați cât timp veți citi însemnările mele din jurnal! Mi-am zis că, dacă sarea în bucate e sfântă, cea din aparate vindecătoare, voi presăra puțină și printre cuvintele așternute aici, cu măsură, pentru gust bun și efect curativ!

Râdem și glumim, dar nu a fost mereu așa. În copilărie, în familia mea, era un fel de „valea plângerii” cu Remus - adică eu - în rolul principal. Când era vorba de bifat afecțiuni respiratorii, nimeni nu mă întrecea. Și nu doar în sezonul rece. Ba o laringită, ba o bronșită.... Cum întâlneam un firicel de praf sau de polen, se manifesta imediat o rinită. Și tot așa. Au încercat părinții mei să îmi crească imunitatea cu tot felul de tratamente cu precădere naturiste. Mă duceau la mare în fiecare an - și ce bine era! Cum venea frigul - cum recidivam.

Pe vremea aceea locuiam la bloc, în centrul unui oraș destul de aglomerat, fără prea multe spații verzi și mai ales foarte poluat. Aveam cam toate motivele să dezvolt tot soiul de alergii. Nici cu alimentația nu stăteam strălucit. Se găseau lucruri de calitate destul de rar și greu. Poate de aceea unul dintre visurile mele, pe care l-am și transformat în realitate a fost să ne mutam la casă, într-o zonă cât mai puțin poluată și să încercăm, pe cât posibil, să ne gospodărim singuri, la capitolul grădină.

Astăzi însă, este vorba despre celălalt vis...Așa că ne reîntoarcem în copilărie, de fapt în preadolescență. După o răceală foarte urâtă, părinții mei au decis, după ce au discutat cu medicul, să mergem la Salina de la Slănic Prahova. Pe măsură ce ne apropiam de „obiectivul” călătoriei noastre, peisajul devenea tot mai frumos. Mi-au rămas în amintire copacii cu frunze colorate care parcă sporeau și mai mult entuziasmul provocat de „expediție”. 

În salină am coborât cu un lift. Impropriu spus lift - era ca un fel de cușcă și practic vedeai peretele de sare în timp ce coborai. Până să ajungem la destinație am zărit încă două niveluri: unul în care încă se mai extrăgea sare (sau cel puțin așa mi s-a spus) și altul nu am înțeles exact pentru ce, dar am reținut ceva legat de parapantă. 

Ajunși la destinție am fost pur și simplu uimit de măreția acelei lumi cu tavan, pereți și podea din sare. Am admirat statui, ne-am plimbat, am alergat și m-am simțit mai bine ca oricând. Înainte să plecăm mi-au atras însă atenția două culoare care semănau foarte bine cu cele de unde se luau ”lifturile”. Ghidul m-a privit cum le examinam întrebător și mi-a spus că fuseseră folosite tot pentru lifturi, dar au fost abandonate... și la întrebarea mea de ce, a răspuns așa, mai în doi peri, că „s-au surpat”. 

Zis și făcut - mai rămânea acum să ajungem „la suprafață”, și terminam ziua perfect. Dar, pe când ajunsesem aproape sus, liftul s-a blocat. Nu știu cât a durat până s-a reparat defecțiunea, dar mie mi s-a părut o veșnicie. Vedeam prin acei 15 cm din partea de sus a liftului. podeaua pe care se mișcau „salvatorii nostri” și tot ce îmi doream era să pot ieși de acolo. Desigur, degeaba mă asigurase ghidul că se mai întâmplă și că nu am de ce să nu îmi fac griji,  eu numai la cele două puțuri de lift abandonate mă gândeam.

Ei dragilor, după acea peripeție, toată noaptea m-am perpelit, visând la o salină proprie, în care să nu fiu nevoit să cobor cu liftul și, dacă se poate, să o țin eu, pe ea, într-o cutie, bucurându--mă de toate beneficiile.

Anii au trecut, am mai fost și la mare și la salină și problemele mele s-au ameliorat. Devenit adult, nu renunțasem însă să sper că, la un moment dat, cineva va inventa  un mod la îndemână pentru o terapie salină acasă, în tihnă și fără emoții. Și știți care e partea frumoasă? Visul acesta chiar a devenit realitate!

În 2005 un prieten m-a întrebat dacă am auzit de Salin. El cumpărase purificatorul de aer pentru bunica lui, care avea mari probleme de sănătate, în urma unei gripe. Aparatul o ajutase foarte mult să se refacă și, după multe nopți chinuite, în care nu se putuse odihni neputând respira normal, se bucura, în sfârșit, de un somn liniștit. Purificatorul funcționa cu un filtru pe bază de sare (neiodată) care provenea tocmai din Salina de la Slănic, atât de dragă mie. În sfârșit puteam să am o mini salină la mine acasă!

De la primul aparat cumpărat și până astăzi s-au schimbat și îmbunătățit multe! Atât în ceea ce privește designul, sau oferta de produse, de pe urma cărora ne putem bucura de efectele terapeutice ale sării, în tihna casei noastre, până la modul de acces în salină. După o absență destul de mare, am fost uimit să descopăr că, liftul acela buclucaș a ieșit la pensie și, acum, există o altă cale de a ajunge în „cetatea de sare”: cu microbuzul.

 

Între timp am înlocuit vechiul aparat cu SalinS2,  pe care îl folosim pentru dormitoare. Pentru a beneficia din plin de acest remediu natural, este indicat ca aparatul să funcționeze cel puțin opt ore pe zi. Noi preferăm să îl pornim noaptea și să ne bucurăm de aer curat și de un somn fără sforăit. 

 

Avem și în sufragerie un Salin Plus  - varianta potrivită pentru spații mai mari, de până la aproximativ 50 de metri pătrați. Versiunea aceasta dispune și de un potențiometru prin care se poate regla debitul de aer după preferințele utilizatorului. Vedeți voi, ideea este că această cutiuță cu sare gemă prin care aerul este trecut și îmbunătățit, nu implică doar mărirea rezistenței la răceli și alte afecțiuni respiratorii. Efectele benefice  de care avem parte sunt mult mai multe și aparatele nu sunt destinate doar celor suferinzi. 

 

Pe lângă efectele medicale demonstrate și cele terapeutice, mai există și cele igienice!  Nu este prezentat ca filtru de aer, degeaba! Iată ce face:

1. reține praful (și cât praf este mai ales în orașe)
   
2. elimină fumul atât de neplăcut de țigară și reprezintă un ajutor natural în procesul de renunțare la fumat (iată un cadou folositor pentru prietenii voștri care se confruntă cu această problemă)
   
3. elimină mirosurile neplăcute (și acesta mi se pare un mare plus pentru că face acest lucru în mod natural, folosind doar sare)
4. îmbunătățește calitatea aerului împrospatându-l (uneori este chiar mai curat aerul ca la munte, unde mulți se străduiesc să-l polueze).

 Cu alte cuvinte, „sarea în cutie”, cum îmi place să îi spun, îmbunățeste condițiile de trai, starea de sănătate și ne crește confort psihic, atât de important pentru a avea o viață echilibrată.

Acum voi lua o scurtă „pauză de ceai” - e bine să fim hidratați pentru a ne putea bucura optim de beneficiile sării vindecătoare, de aceea vă și sugeram, la început, să vă luați alături un pahar de apă, sau ceai. 

Recitind ce am scris, cred că mă apropii de finalul acestei file din jurnalul online al familiei. Vreau să vă mai povestesc doar despre două lucruri: despre InSalin. și despre rezerve.

InSalin este varianta la purtător a purificatorului. Seamană cu un aparat de suflat - mie imi aminteste puțin de ocarină - și îmi este foarte folositor, atunci când călătoresc. Poluarea, fumul, locurile aglomerate mă pun la grea încercare și atunci, el mă salvează. 

Uite, numai luna trecută! Am fost într-o localitate din sudul țării, în vizită la un coleg. Mă invitase să-mi arate cum a renovat casa părintească. Toate bune și frumoase! Dar, cum s-a lăsat puțin seara, am avut parte de o experiență deloc plăcută: vecinul lor ardea haine vechi pe post de lemne, pentru a-și încălzi locuința și fumul rezultat era îngrozitor. Nu vă grăbiți să îl compătimiți - omul avea bani de lemne, doar că așa credea el că face economie - poluând aerul. Norocul meu este că am avut aparatul la mine și am putut depăși mai ușor momentul. De atunci suntem nedespărțiți.

Acum, am ajuns și la ultimul lucru despre care vreau să mai scriu. Dar mai întâi, vreau să vă mulțumesc că ați avut răbdare să citiți până la capăt, ce am avut de povestit despre sarea vindecătoare - sper să vă fie de folos! 

Așadar... Rezervele. Trebuie schimbate și ele periodic, cam la 4-6 luni, depinde de cât de des folosiți aparatul. Eu le-am păstrat pe cele folosite într-o cutie și mă gândesc la ce aș putea să le refolosesc, nu de alta dar am o pasiune: reciclatul. Voi folosiți produsele Salin? Cu rezervele cum ați procedat? Ce idei aveți de refolosire?

Vă doresc multă sănătate și să respirați aer curat și proaspăt!