Am vrut sa pun o poza cu noi - copii, in clasa a opta. In fond nu e atat de departe, aici, la o aruncatura de ceas.
Nu stiu, mi se pare inca ireal. Poate ca pana la urma doar mi s-a parut si n-am primit acel mesaj azi, pe la pranz. Dar l-am primit, e acolo, in mesagerie. E acolo si oricat mi-as dori, nu pot sa schimb nimic..
Suntem cu unul mai putini, mai saraci. O absenta prelungita... Am ramas eu ultima la catalog, mai berbecule... (si ai fi ras..). Si nici nu am reusit sa ajung sa imi iau ramas bun. Sa ma ierti, te rog.
Colegului meu drag, Visi. Iti multumesc!
