joi, 20 aprilie 2023

Reflexii ... crete /snurulete. (Reflexii in oglinda 08)


Buna!

Saptamana trecuta v-am aratat reflexiile mele... blonde (Reflexii ... blonde 😅. (Reflexii in Oglinda 07)), iar Suzana a scris ca nu isi poate imagina cum imi aratam cu snurulete - asa ca, iata-ma! Din toamna lui 2002, direct in fata voastra:


Deja celebra prima poza cu Dodo :) - 21 noiembrie 2002, Buna Vestire, joi seara. Bine, se vede si Mami acolo un pic, incercand sa faca si ea cunostinta cu ghemul... :)))). Ah, da.. si desigur eu, cu snurulete. 😅 ca asta era tema, pana la urma.

Urmatoarea poza e facuta candva in decembrie, cred ca tot intr-o joi seara, inainte sa merg cu parintii si Ralu la ... mall. Pentru noi nu era fita, era o iesire in familie, ceva mai special, asa - si aveam un locusor dragut in Bucuresti, pentru a sarbatori sfarsitul primului semestru de facultate al bobocului pe atunci, Rha.
Am fost la Phileas Fogg, in Mall Vitan  (vad ca mai exista), sa luam cina si am comandat ceva cu salata verde, crutoane si pui. Imi amintesc perfect, pentru ca mi-a stat efectiv in gat, la propriu (era cam uscat si au mai fost si niste intamplari care atunci nu mi se pareau chiar amuzante, pe moment, dar ulterior, ma si vad din afara si ma pufneste automat rasul). Noroc ca mi-am luat si sticluta cu apa plata. Bucatica... si apa :)))(mai sa ii falimentez pe ai mei, haha - cu apa).


Teoretic, alesesem poza de mai sus pentru ca stiam ca aveam o oglinda in ea (cred ca e prin spatele meu, oricum am niste reflexii in ochi - dar, chiar! Selfie-ul acesta este de pe vremea cand nu se faceau selfie-uri. Adica e facut cu un aparat din acela vechi Kodac, cu film, de invarteai de rotita... pentru cunoscatori). De aceea a iesit si asa blurat, ca nah. Imi amintesc si ce pulover aveam... tare mult imi placea :)))).


Tot din acelasi registru ca mai sus, de data aceasta de Revelion (ca sa marcam trecerea dintre 2002 si 2003), cu pufoselul la purtator (a se observa cat de mare crescuse :O) si sclipiri prin brad si nu numai (de ex in ochelari.. hahahahaha). Primul nostru Rev impreuna. Si se zvonea ca atat trebuia sa creasca =))))). Gluma buna.
📸

Inscriu  fotografia de mai jos in tabelul gazduit de Carmen, preluand rubrica  „ Reflexii in Oglinda ” initiata de Sorin 
” Dacă doresti să participi, publică într-un articol pe blogul tău, o imagine sau un clip, pe care tocmai le-ai vazut în "oglinda" (poate fi si cea retrovizoare) ”

Dintre toate pozele cu mine cu parul cret / snurulete, cea mai potrivita pentru rubrica reflexii (fulgi de zapada) este cea de mai sus, facuta in noapte zilei de 15 decembrie (care a picat intr-o zi de luni), in fata la Inter (Intercontinental, ca am inteles ca i-au schimbat numele .😲🥶😶).
Poza asta mi-a dat ceva de furca - mi-a inghetat pentru cateva secunde sufletul la propriu, asa frig era (apropo, sunt cu acelasi pulover ca in poza alb negru cand am parul prins, haha) si apoi efectiv mi se facuse rau, cand am coborat sa luam metroul. Ce senzatie... brrr. Am ajuns insa cu bine la Iri (acolo am innoptat) si am reusit sa ma incalzesc si ... am stat la povesti, ca aveam ce depana.. haha.
In afara de vasc, in poza sunt dragile mele prietene Iri si Lu. Si tocmai ne intorceam din celalalt capat de Bucuresti, unde fusesem sa uram la multi ani sarbatoritului zilei si sa ii ducem ditamai craca de vasc in dar (nu fusese programat, pentru ca deja ii facusem urari cu doar cateva zile in urma, dar ne oprise o „tanti” in fata la Unirea si ne-a oferit craca aceea mare (de fapt ne-a oferit trei micute, ca pe cea mare am platit-o), asa ca, in loc sa pierdem vremea prin magazin, ne-am trezit in metrou spre Titan, cu crenguta care, mai sa ne coste bilet, dupa noi 😅.
In ziua aceea am rostit o memorabila propozitie, insotita de topaituri prin zapada si batai din palme „ uite cimitirul” (urmata de privirile chiorase din partea participantilor la trafic (per pedes) si de chicote si rasete din partea noastra. Explicatie: voiam sa ducem (dupa cum ziceam) un dar in ziua aceea cuiva. Eu mai fusesem o singura data acolo, cu autobuzul, cu altcineva (de fapt si cu Iri, daca stau sa ma gandesc bine - si atunci a fost amuzant - ah chiar.. si de atunci ar fi trebuit sa am poze cu mine creata :O) care stia adresa, si ne bazam pe memoria mea si pe „puterea de orientare” ca sa gasim drumul. Cimitirul respectiv, era punctul de reper pe care il aveam eu si care marca locul unde trebuia sa o luam la stanga, spre destinatie. 😂😅 Bucuria mea rezulta din faptul ca era iarna (adevarata), frig si zapada, se cam innora, noi habar nu aveam de adresa (doar ce imi mai aminteam eu din toamna) si nah... intelegeti voi..... cred. Cand am vazut ca suntem pe drumul cel bun, nu am putut decat sa ma bucur. Da... a fost o scena foarte amuzanta.

 Ja ne!

PS: Saptamana trecuta, Rukkusu a fost blonda... sunt curioasa daca astazi ati observat ceva schimbare, inainte sa fac aceasta mentiune :D

12 comments :

camdandusler spunea... [Raspunde]

Nice post , Greetings from Turkiye:)

Diana spunea... [Raspunde]

Pe Rukkusu nu am vazut-o blonda (inca) dar am observat imediat ca aici are parul valvoi. 😊
Iti statea bine cu snurulete.
Dulcic tare era si Dodo. ❤
Frumoase amintiri! Faina faza cu "uite cimitirul!" Cine sa se gandeasca la acesta ca punct de orientare.
Pupici cu drag! 💗

Suzana spunea... [Raspunde]

Pe Rukkusu am observat-o prima. Credeam ca are peruca! Iti statea bine cu 'snurulete'. Dar zi sincer, ai vrut sa semeni cu Dodo?
Ce de-a amintiri aici! Multumesc pentru acest salt in trecut.
Zambetele sunt minunate!
Pupici si noapte buna, draga Rux. Weekend placut!😘❤️

CARMEN spunea... [Raspunde]

ce bine iti sta cu permanent! Tare draguta esti! Doamne cum trece timpul.... Rukkusu, nu am observat... dar sa-mi fie iertat, saptamana ce tocmai se incheie, am fost "pe lânga mine"! Am incercat sa ma concentrez sa rezolv problemele importante, sa reusesc sa ma trezesc macar o jumatate de ora mai devreme si sa reiau sportul (dupa doua saptamani vacanta de Paste). Vreau sa mentionez ca am reusit ce mi-am propus si mai mult nu! Pe blog nu am mai intrat si nici seara nu m-am mai uitat la vreun film.
Vremea la noi este oribila! Cred ca atmosfera aceasta apasatoare, cerul gri si lipsa soarelui ne darâma pe noi, cei mai sensibili... Maine cica vom avea o zi de vara, apoi de duminica iar o toamna-primavara... Ieir la ora 7 dimineata erau 2 grade!!!! Si in timp ce sofam spre serviciu nu-mi venea sa cerd ca este ceata! asa ca in noiembrie! Si ploua si ploua... de 8 saptamâni! Azi inca nu ploua, dar cerul este plumburiu, nici nu stiu daca sa cred ca maine vor fi 25 grade?!? Maine mergem la Ulm, nepotica matusii mele are serbarea de comuniune (la biserica) si dupa aceea se merge la restaurant, este o mica festivitate de familie. Ma gandesc intens ce voi putea imbraca?! Ca azi am cizmulite,fusta de lânica si pulover de mohair! Hm!
Te pup. Un start bun in weekend!

copilarim spunea... [Raspunde]

@camdandusler Thank you!
Hugs back :)!!!

copilarim spunea... [Raspunde]

@Diana :D a avut ajutor si saptamana trecuta si aceasta. Am avut un noroc cu onduleurile :)))). De data aceasta e spate in spate cu alta papusa (shhhh🤐)
Iti multumesc.. Ai vazut ce bine crescut era ? :)))))).
Cine sa se gandeasca... se pare ca eu :))). De cate ori imi amintesc ma apuca rasul. Dar ... pe bune, era fix pe coltul strazii. Un reper pe cineste, ce sa fac! :)). Ideea e ca a functionat, ca punct de orientare.

Pup cu drag 🌷

copilarim spunea... [Raspunde]

@Suzana Pe aproape. Nu am stat sa ii fac bucle (am facut la un moment dat cand am trasnformat o papusa in frumusica... haha) ci ne-a ajutat o Teresa foarte dragalasa.

Iti multumesc :* si mie imi placea. Sincer... mi-am facut semi-permanentul in septembrie. Pe atunci nici nu visam ca va aparea Dodo in viata mea, dar imi doream mult un baietel cu par cret si ochii verzi (si el la blitz ii avea verzi.. haha).
Acum realizez insa ceva - Dodo cand a venit la noi, in noiembrie (pe 21), avea cam 2 luni jumatate - motiv pentru care ziua lui de nastere fusese stabilita undeva pe 7 septembrie.
Ce chestie :O.

Imbratisari cu drag - mi-a placut sa le astern pe hartie. Pentru mine inseamna foarte mult. :)
Si imi place mult sa zambesc, asa e natura mea. 😅

Pup cu drag 🌷

copilarim spunea... [Raspunde]

@CARMEN :*
Mi-a placut mereu parul cret. Imi mai puneam niste bigudiuri, dar singurele care functionau erau unele in spirala, de lemn. Faza e ca Ralu mi-a luat doar 10 si dura o vesnicie operatiunea (pana se facea tot parul). Asa ca in toamna lui 2002 am zis sa incerc un semi-permanent. Ceva foarte usurel,spre natural :)). Am o poveste amuzanta tare cu Dodo mic si parul meu ondulat :)) O sa o povestesc odata.

Si eu ma concentrez foarte greu - vremea e destul de ciudata si aici. Ba e frig, ba e cald.. mai tot timpul ploua...😅. Uneori imi ia o ora sa scriu doua vorbe. :)))

Eu am adormit numai la ore mici saptamana aceasta. Cumva ma activez noaptea si apoi a trebuit sa ma trezesc destul de devreme... asa ca am de recuperat :))). Sper in weekend. (ah probabil si party-urile de toate noptile de la mezanin au avut un cuvant de zis la somnul mai slab).

Va doresc sa aveti o zi perfecta la Ulm (sa mearga la fix si cu ce tinuta vei alege :D).
Si sa va bucurati din plin de aceste momente speciale.
Pup cu drag 🌷!!!!

Mihaela Toilă spunea... [Raspunde]

Îți stă foarte bine și ție și lui Rukkusu cu cârlionți ! Rukkusu are perucă?
Eu am părul natural puțin ondulat....și mai demuuuult aveam o meșă cu cârlionți....permanent nu am fost...pt ca am părul foarte des ....nu știu dacă ar fi mers.
Frumoase amintiri ai! Pupici

prietena-japoneza spunea... [Raspunde]

Nu-mi venea sa cred că ai avut timp pentru coafor cu Rukkusu - e superb rezultatul ! Începe să o "concureze" pe Raza ...😃
Amintirile tale sunt emoționante ! Și eu am fost la facultate cu păr lung și "șnurulețe"...😃
Pupici cu drag ❤️

copilarim spunea... [Raspunde]

@Mihaela Toilă Iti multumim. Rukkusu se afla sub podoaba capilara a altei papusi :)). Sigur am o peruca undeva, dar... nu era la indemana acum. Cand reorganizez va trebui sa ma fac o cutie speciala cu accesorii. Nu am multe, dar alea care sunt sa fie la indemana.
Nici eu nu am fost chiar permanent.era un semi-permanent, de ziceai ca e parul natural (in prima faza mai ca am fost suparata, haha ca il voiam cret cret).
Si eu am parul usor ondulat - pentru ca am multe vartejuri.
Pupici

copilarim spunea... [Raspunde]

@prietena-japoneza :D Am rezolvat rapid cu R :)))).
A imprumutat o clipa podoaba capilara a Teresei care statea spate in spate cu ea :))).
Ma bucur sa pot imparti cu voi amintiri dragute, promit ca mai fac. :D Sunt preferatele mele.
Puuup

ps: cred ca iti statea tare bine :*

Trimiteți un comentariu