Buna!!
Acum 45 de saptamani am facut cateva poze dragute. Ma rog, el a iesit bine.. eu m-am straduit. Haha! Le-am descoperit cand am realizat [cu stupoaaaare lol] ca nu gasesc o decoratiune din aluat [ pentru ca intentionam sa pregatesc tutorialul cu .. aluat si nah.
Si atunci s-a aprins un beculet.. ia te uita: 45 pe patru a cincea. Pfoooaaa! si Bonus pentru descoperire am dat si peste .. perna! Haaaaa si eu care credeam ca nu am prins-o in poza.
Bun... in poza de mai sus s-a bagat Cutu in cadru ;)) - de fapt Dodo asta a zicea " Vezi ca e si Cutu in cadru... sa nu ne puna urechi, sau coarne, cum se zice". Nu ne-a pus ca el e de gasca - dar na.. glumeam si noi. Ce altceva sa facem?
Noita din imaginea de mai sus e cadou de la dansul intr-un acces de ceva... Hat si gata noita. Faza tare este ca a disparut fix cand de ziua lui in septembrie. Si faza si mai tare e ca mi-a aparut de ceva vreme una in acelasi loc... :))). Si cand cautam pe net sa vad daca chiar asa se spune (sa nu scriu eu vreo aiureala) am zarit o chestie care spunea ca prima noita (daca ai mai multe) este pentru prieten. Cred ca daca m-ar auzi ar stramba din trufa [ trufa = nasul acela din poza de mai sus... lol].
Poza cu avatarul... poza cu inimioarele noastre :)) [Bratarile gemene cu inimioare]. De-astea... Ah si se zaresc catelul bleu al lui Ralu... (il voi invita la o editie din luna aceasta la miercurea fara cuvinte :P), inimioara rosie (antistres) si desigur mingea fas fas portocalie (varianta refacuta, cu snur).
Cred ca am povestit la un moment dat despre pernuta pe care am lucrat-o in acea vineri. Ce ma bucur ca am gasit pozele, am avut un moment in care am crezut ca mi s-a parut si nu am pozat-o. Dar nu, iat-o:
Acum vad ca unul dintre coltisoare avea o mica scapare. Lol. Anyway.... mi s-a facut dor sa fac pernite. ;)) Cred ca voi pune pe lista cateva pentru papusele.... si nu numai. Vom vedea.
Din categora lucrusoare si amintiri, am gasit poza cu paturica maro, Fanty, inimioara antistres (aici e o poveste superdraguta - venisera ai mei de la stiinta si ne adusesera la fiecare cate ceva; asta micu se tot invartea ca poate poate ii pica si lui un cadou, dar nimic. pana cand pica o inima din asta si el alearga si o ia fericit la rost... si de atunci nu a mai fost sarit la cadou - oricum cum intra careva pe usa la geanta se ducea). Se mai zaresc Hainuta de SuperErou de pe erou si Dreamcatcher-ul Magic .
O poezie compusa de Buni in 2002, scrisa cu multa dragoste si emotie pe NV (neve - adica pe zaritelea, ca sa fim bineintelesi). Si un detaliu dintr-un "brad" ales de Tati. Vedeti fatuca de catel? :P
Foarfeca pentru stangaci [ eu sunt dreptace ] care imi facea mereu degetul aratator de la mana dreapta dublu in volum dupa fiecare sesiune de tuns. Si pieptanul evident :)). Si-un ceas cu povestea lui.... (plus o parte din cei enumerati mai sus).
Am mai gasit prin sertar o poza cu cea mai tare cutiuta-casuta de brad ever pe care a facut-o Tati si... in sfarsit, am pastrat pentru final, decoratiunea din aluat!! Yuhuuuuuuu :D.
Acum ... sa stiti ca urmeaza si tutorialul. Cat de curand :). Ca acum vine iunie (da, da.... dupa mai vine iunie, ce nu stiati? Si.... sa ne pregatim, sa ne jucam, da?
Pe maine!
ps: V-am pregatit un articol despre ceva moaaaale si pufos si calduros ;). Oare ce sa fie.... :D.
16 comments :
Rux draga ... atate amintiri si lucrusoare dragi pe care tu le împartasesti cu noi!Multumesc1
Ma refer la lucrusoarele lui Dodoacum ... Poezia lui buni este foarte frumoasa, iar tatal tau a observant tare bine "catelul din lemn"! :)
Odata eu am facut un cosulet din aluat, si a iesit tare fain ... pacat ca nu-l mai am! :)
Weekend placut, Rux!
Pupicios! 😘😘😘
@Ella :*
M-am bucurat asa tare cand am gasit pozele :). Hihi.
Eh... aveam si cantecele si povesti si tot felul. Dar asta e poezia compusa de Buni inca din 2002, de cand era Dodo bebe :P. vai ce mic era.. Mic a venit... mic a plecat.
Wow - cred ca era super dragut cosuletul. Era comestibil sau doar de decor (ca se pot face si si :D). Ah imi amintesc ca am avut un film care nu s-a developat. Asa rau mi-a parut... pe el aveam o poza cu un desen pe care il facusem eu pe usa mea... din camera. ;)
Pupici cu draaaag si un weekend minunat iti doresc si eu <3.
Hello dear Rux!
Such lovely pictures of you and cute Dodo!!!
Love your heart bracelets!There are so preety!
I also like the dough decoration ,your poem and all those little things that makes you happy! Thank you for sharing! Wishing you a lovely day and a happy weekend!Hugs!
Dimi...
@DIMI thank you for your ing houghts :*!!
I amm happy that you like them as well dear Dimi!!
I hope you will have a wonderful weekend :*!!
Hugs <3
Un album de amintiri frumoase! <3 Multumesc pentru cele cateva minute de bucurie... nostalgica, intr-un anume fel.
Sigur ca am vazut catelusul pe lemn! :) Haha! ma intreb cum de n-o fi mancat Dodo decoratiunea din aluat. Boby n-ar fi rezistat tentatiei de-ar fi avut acces la asa ceva! Si nici Miki! :)
Iti doresc sa ai un weekend minunat, Rux draga! <3
@Diana <3.
Oricat ar fi fost el de mancacios, nu l-a tentat. Poate pentru ca era numai faina, sare (multa sare) si apa... o sa vezi ce aluat este luni (parca atunci am programat tutorialul :D).
Daca era altceva, un piscot ceva... cu siguranta n-ar fi rezistat tentatiei :)))).
Merci mult si tie la fel <3. pupici !!!!
Aaaah, am uitat! Pernuta lui Dodo mi-a amintit o zapaceala a sora-mii (care era tare aiurita cand era mica!) Era prin clasa a III-a... Intr-o seara ii zice mamei: "Pentru maine trebuie sa duc la scoala o pernuta" (la orele de "lucru manual"). "Si acum zici?!" face mama, care deja incepuse sa caute material, sa-i faca sora-mii pernuta! "Cat de mare?" o intreaba. "Nu prea mare" (dialogul e aproximativ). Mama coase o pernuta patrata (20x20 cm) si o umple cu vata. Sor'mea o duce la scoala... Profa de lucru o suna pe mama, a doua zi, si-i zice ca... trebuia o pernuta pentru ace! :) Deh!
Pernuta aceea roz cu alb, din finet, a devenit ulterior pernuta preferata a primei noastre pisici crescuta in apartament: Miţi - o frumusete gri cu doua pete mici de bej pe labutele din faţă.
Pupici! <3
@Diana hahahah - ce tare!!! Intr-o noapte am stat cateva ore sa termin de cusut pe margini un sortulet in forma de pisica... si acum imi amintesc ca am folosit ata in degrade (verde) ... - era duminica spre luni.
O pernuta plina de amintiri <3. ;)
Pupici!!
Cat de dulce e Doduletul! <3 ce amintiri frumoase...
Dar ce spui tu? te inhata micutul?! Leo nu a muscat niciodata, nici macar in joaca. Cand era bebe, ma zgaria la joaca, doamne ce zgârieturi aveam... ca o Junkie ☺☺☺ Avea gherute ca o mâta! In perioada aceea, inainte sa-si dea coate sau sa-mi puna intrebari penibile, le spuneam interlocutorilor mei ca am un catelus de 3 luni ☺ Ii vedeam cum respirau usurati! ☺☺☺
Minunata si bratara si deco-aluatul ♥ Te pup.
Un weekend minunat sa ai, Rux draga!
@CARMEN haha - da, mai capsa.
Cand era mic cum a ajuns in casa a capsat-o pe mami de picior. Nu a muscat insa niciodata, desigur.
Era capsacios - cand era mic cel putin numai eu ma bagam sub pat sa il recuperez .. ceilalti nu se incumetau.
Anul trecut a avut de cateva ori "crize" cand strangea destul de urat din dinti, ca un fel de spasme ( intre pauzele de perfuzii - de la electrolitii lipsa) si atunci ii prindeam cum puteam gura sa nu se raneasca. Nu am avut la indemana prosopelul si mi-a capsat putin degetul mare (nu mi-a dat sangele sau ceva, dar a aparut acea noita).
Stii ce imi placea? Cand ma prindea cu dintisorii din fata de cate un deget si ma rotaia asa incet incet si pupa apoi:))) Foarte amuzant era. Ma "alinta".
Cu ghearele mai zgaria si Do (mai ales cand ii cresteau mai mari, sau imediat dupa ce le taiam daca nu erau foarte bine pilite... :P). Pentru ca sarea sa ne jucams si na... ;)))). Am avut ceva modele pe picioare si maini. Hihhi
Pupici cu drag!! Si voi sa va relaxati din pliiin <3.
Ce de amintiri! Cata dragoste sunt capabili sa ofere... vatelusii sunt minunati ❤
Pupici 😘
Frumoase si dragi amintirile din sertar!
Te-ai gandit ca poate ca a venit vremea unui Dodo mic?
Numai bine si senin, draga Rux!
Pupici!
@CARMEN da, amintiri pline de dragoste <3!!
:*
@Suzana Miu da... noi [ adica eu si cred ca si Dodo ] tot tatonam terenul de pe cand era si el aici. Eu as fi vrut sa ii iau un mic tovaras de joaca - am incercat de cateva ori sa ii gasim chiar lui prietena si anul trecut aveam iar in plan incercari, pentru un Dodo jr. Sau sa adoptam inca un caniche.
Dar ai mei nu par sa vrea.... Asa ca nu imi ramane decat sa astept si sa sper si sa ma bazez pe ajutor de SUS.
Cand a plecat zanul - i-am zis in treacat sa nu ma uite si a tot primit o gramada de semnale ca nu a facut-o.
De exemplu - mi-am luat un caniche de plus alb. Are o mica "cicatrice pe crestet" - cum avea si Do, plus ceva pe spate (cum avea si el).. Din cate jucarii de plus se fac... cum de o fi ajuns la mine una care sa semene asa bine cu el. Hmm
:)
Pupici cu mult drag :*
ce bratari faine aveti, excelent! si pufosul ala, tare m-as juca putin cu el!
hmmm, nu pot sa mi i au ochii de la bratarele!
@coco <3 ma bucur mult ca iti plac:).
Si eu m-as fi jucat mai ales azi, cand a plouat asa frumos... dar ce sa-i fac... era un cantec "tu pe un tarm, eu pe altul" asa ii cant si eu... tu pe un tar(a)m eu pe altul... nu ne desparte, decat cerul albastru.
Poate fac odata un tutorial cu bratarele in genul acesta, sa vedem. Nu reusesc deloc sa imi ordonez in cutii materialele... n-am mai lucrat de mult timp. Nici pe blog, daca nu as fi reusit s aimi programez din timp cateva articole nu as mai reusi sa ajung... Azi imi programasem sa mai fac cateva articole si m-am trezit ca lipseau toate episoadele de la Lidia ... asa ca pana le-am gasit si le-am inlocuit a trecut ziua.. :)
Pupic
Trimiteți un comentariu