vineri, 17 noiembrie 2017

Hainuta de SuperErou


Buna!!
O parte dintre aceste fotografii sunt facute intr-o zi de joi, pe 22 iunie. Ca cea de mai sus, de exemplu. Dragutul meu poza imbracat cu hainuta lui de supererou. Un minunat, ca intotdeauna.
Hainuta aceasta am facut-o candva la inceputul lunii iunie. Poate pe 2? Nu imi mai amintesc. In orice caz la inceputul drumului asta pe care a trebuit sa il parcurgem, ca sa il pot sustine sa mearga mai usor. Foloseam hainuta de iarna care nu era tocmai potrivita si culoarea prosopelelor era ca si blanita deci nu atrageam prea tare atentia. 
Am folosit doua prospele si, daca aveti catelusi, sa stiti ca este un mod destul de rapid, accesibil ca pret si util de a face o hainuta nu foarte groasa, nici foarte subtire, comoda si placuta pentru prietenii vostri patrupezi.


Prosopul care venea pe spate l-am pastrat exact cum era (chiar si suportul de agatat - e util ca sa poata fi agatata hainuta). Mai complicat a fost sa realizez partea care venea pe burta si se lega apoi pe spate. Am taiat intai partea principala - la gat am mai facut un si am cusut doua parti suplimentare pe laterale, de care am atasat si sforicelele de prindere. Eu le-am ales din elastic. Imaginile din colajul de mai sus sunt din 20 iunie. Pe atunci inca mai speram ca baietelul isi revine miraculos.


Dar pe 21 a devenit tot mai clar ca nu ne iese si de data asta ”socoteala”... Si dupa ce m-am strigat chemata ”mama” .. m-am apucat de cusut. Am ”brodat” asa cum am putut numele, sus la gat... apoi un mesaj pe interior (cel din imaginea de mai jos) si am atasat un rand de aripioare pe spate.


Pozele de mai jos (mai putin una) sunt realizate pe 22 iunie, intr-o joi... Asa ne mai probam noi, mai facem o poza.. Sa vedem daca e totul ok. La hainuta era. Mai jos se poate vedea cum venea si scrisul. In poza din dreapta am ridicat putin hainuta ca sa se vada cum e pe dos. De ... model.


In colajul de mai jos se afla si poza ”intrus” - cea din stanga e facuta pe 21, miercuri, cand lucram la aripioare. Cea din dreapta, ca si cele ce urmeaza, pe 22, dupa cum spuneam.


Mereu alaturi de el Cutu (cel cu maro, catelusul meu de cand eram mica, pe care l-am impartit doar cu el ) si catelusul albastru al lui Ralu.


Maine va povestesc despre dreamcatcherul magic. E vineri si se implinesc 21 de saptamani de cand Dodo a plecat. Si... pentru ca marti este ”ziua lui”, as vrea sa va arat ultimele lucrusoare pe care i le-am facut. 
Sper sa va placa si voua. Si poate va inspira pentru un cadou, de ce nu? O ultima poza cu zanul - minunat, asa-i? šŸ’•

Pe curand!!

2 comments :

Diana spunea... [Raspunde]

Sufletel drag! <3 Sunt sigura ca inca mai dadea din codita - cat de puţin - cand te simtea mereu langa el. :)
Supereroul mamii Rux! <3 Minune alba si creata!

copilarim spunea... [Raspunde]

@Diana chiar dadea... oh, da. Chiar dadea. Si ma cauta mereu - am stat lipiti pana la capat.
Ca sa zic asa.. din brate mi-a zburat. :)
Bun, mult prea bun pentru lumea asta poate.
:*

Trimiteți un comentariu