joi, 16 noiembrie 2017

Capitolul 23. Când am dat GUST fericirii.


Stăm față în față. Ne despart două ecrane - de laptop și de telefon mobil - și câteva mii de kilometri. Ea, își bea cafeaua la biroul din camera de zi, într-o scurtă pauză liniștită, când cel mic doarme, legănat de vise. Eu - mă răsfăț cu un ceai de gălbenele și cu prezența ei.

- Mai știi? își ridică ușor privirea din ceșcuța delicată, cumpărată special pentru momentele dulci-amărui, cu aromă intensă.  Mai știi când am băut eu, prima oară, cafea
O privesc scăldată de lumina soarelui - sora mea mai mică. În minte îmi revine o scenă din trecut când, tot într-o zi ca aceasta, de toamnă, îmi povestea cu emoție că a fost în vizită la profa de mate acasă.
- Parcă-n ultimul an de liceu, nu? îi răspund, iar dincolo de ecran, de după aburul ce se ridică în spirală lentă, parcă o văd stând rezemată de dulapul din bucătărie, povestindu-mi despre cât de frumos a fost și cum le-a servit, pe ea și pe colega ei de bancă, Amy, cu câte o cafea.
- Da! Chiar așa - în ultimul an de liceu! Nu pot spune ca mi-a placut.... era amară și tare! Dar m-am simțit ca o domnișoară și nu ca un copil. Până la urmă beam cafea cu profa de mate. Și râde cu râsul ei cald, ce păstrează încă cristale copilărești în el. Știi.... Cafeaua aceea a salvat ora de mate! Aș minți dacă aș susține că de atunci am început să beau cafea. Nicidecum. Dar profa de mate s-a întors la noi si ne-a fost alături pana la sfârșitul clasei a 12-a.
- Ar fi trebuit să-i dedicați o formulă ceva, nu? îi răspund amuzându-mă. Dar, pe vremea aceea când, în ultimul an de liceu, un profesor nou venise și amețise timp de-o săptămână o clasă întreagă de copiii și așa cu emoții mari suflând dinspre BAC-ul ce se apropia, o cafea cu profa de mate a salvat situația. Ultima promoție și omul care i-a îndrumat mereu, cu drag.

cafea

- La tine nu s-a întâmplat tot așa? mă întreabă dintr-o dată în timp ce desface o cutie și răstoarnă mai multe monodoze de cafea pe masă. Începe să se joace cu ele, le numără și apoi le pune la locul lor.
- Poftim?
- Cafeaua - nu ai descoperit-o tot în ultimul an de liceu?
- Ah.... Ba da! îi răspund entuziasmată de coincidență.
- A fost chiar de ziua ta! Cum aș putea uita!? Ziua când ai dat GUST fericirii!! 

Zâmbim. Zidul dintre noi dispare și suntem amândouă în bucătărie. Ea, în primul an de liceu, eu în ultimul. Pe masă, caietul cu rețete al bunicii, ingredientele pregătite și ustensilele necesare. 
- Dintre toate prăjiturile ai ales-o pe cea mai grea. Bunica... Emoții și mai mari, căci mă supraveghea.
Pusserli sunt un fel de bezele cu o cremă specială la mijloc, tăvălite prin nucă măcinată.  Secretul lor stă însă în gustul unic de cafea boabe măcinată atunci, pe loc, cu râșnița lui Buni.
Le spun eu bezele, dar sunt mai apropiate de pricomigdale. Și s-au copt bine și frumos, la foc potrivit, în timp ce pe plită fierbea un sirop gros din cafea, zahăr și cacao. Viitoarea cremă. Nicicând n-am întâlnit o combinație mai plăcută și echilibrată ca gust, textură și aromă. Și niciodată nu s-au terminat într-un timp record toate prăjiturelele de pe platou.
Culmea, nu aceasta a devenit prăjitura noastră răsfăț, ci sora ei în cafea însiropată - Tiramisu. Dar asta s-a întâmplat ceva mai târziu, când eram deja amândouă la facultate, iar eu pregăteam cea mai bună cafea pe care nu o beam, ci o ”prăjituream”. Și de atunci tot prăjituresc.

- Trebuie să plec! mă trezește sora mea din visare. Știi.. Nu voi spune că mi-a schimbat cafeaua viața, dar pot spune că acum mă bucur să o miros, să o torn în cănițe frumoase, special cumparate pentru ea, să îmi încălzesc mâinile de la căldura ei și să o beau alături de cei dragi și importanți ai mei: familie și prieteni.

Zâmbesc. Fereastra între noi se-nchide. Mă îndrept spre cămară. Pe raftul de sus, într-o cutie frumoasă o râșniță. O privesc complice și mă-ndrept spre camera lui Buni.
- Mami, ce-ar fi dacă am face ceva bun, cu gust de fericire?
https://blog.super-blog.eu/proba-23-cafeaua-care-mi-a-schimbat-viata/

2 comments :

Diana spunea... [Raspunde]

Imi place cafeaua de-as bea in loc de apa!
Povestea aceasta mi-a deschis fereastra amintirilor din vremea cand cumparam numai cafea boabe (si ori o macina vanzatoarea pe loc ori o macinam acasa). Ce parfum! :)
Cred ca tare-i gustoasa si Kafune.
Iti doresc, cu drag, sa ai un weekend minunat!

copilarim spunea... [Raspunde]

@Diana oh ma bucur mult ca amintirile noastre au trezit alte amintiri frumoase. :D
Multumesc mult - sa avem un weekend minunat :*!!!

Trimiteți un comentariu