duminică, 7 octombrie 2018

I. Cele zece piese vestimentare de bază. Clara. Începuturi.


18.30 Octombrie, sâmbătă.
În sfârșit s-a făcut liniște. De două săptămâni se lucrează intens în capătul străzii - dezafectare, demolare, curățare și acum deja se construiește altceva în loc. ”Cu viteza luminii”. 
Din vechea căsuță mistuită de flăcări nemiloase, a mai rămas doar amintirea. În mod normal nu ar fi rămas nici atât, dar....

Ridic privirea si o îndrept spre suportul metalic pe roți aflat în colțul opus al camerei. Este aproape gol. Și... oricum, lipsesc cele zece. Cele zece piese vestimentare de bază. Lipseste ea.

*

11:00. Septembrie. 
I-am zărit silueta sveltă strecurându-se încet pe sub nucii ce străjuiesc aleea dinspre parc. Purta o beretă roșie și înainta cu pași mari și hotărâți, dar într-un fel copilăresc, săltând jucăuș de pe un picior pe altul, spre căsuța din capătul străzii. Inițial am crezut ca este nepoata cuplului de pensionari ce-și petreceau amiezile însorite în cerdacul de lemn, nu chiriașa lor, studentă la actorie. Păreau a alcătui un tablou pitoresc al unei lumi în care timpul avea alt ritm, în comparație cu iureșul în care mă simțeam eu prins. 
Îmi petreceam serile în care nu aveam cursuri, privindu-i cum o întâmpinau cu bucurie. Apoi spre seară, când lumina din verandă se aprindea, se așezau amândoi cuminți pe un divan, în timp ce ea interpreta tot felul de roluri într-un spectacol special regizat doar pentru acel publicul distins: doi bunici adoptivi, de poveste.

O săptămână mai târziu aveam să alerg alături de alti vecini, înarmați cu găleți cu apă, încercând să potolim vâlvătaia amenințătoare ce cuprinsese într-o necruțătoare strânsoare, căsuța cu cerdac. Nu se știa de la ce a pornit, dar până să poată ajunge pompierii flăcările au mistuit totul. Drepți, sprijinindu-se unul de celălalt, bunicii rămăseseră singurii stâlpi neatinși de focul acela flămând. 
.... .și Clara?

Stătea la intrarea în parc privind împietrită. Frigul se lăsase și toată lumea plecase. Nu îmi amintesc când mă oferisem să o aștept și să o ajut să își găsească un adapost. Pe cei doi pensionari veniseră să îi ia fiica lor. Și-apoi... 
M-am îndreptat către ea și am început să bâigui ceva când m-a oprit. 
- Ai înghețat - mai bine să urcăm. 
În casă părea că rolul nostru s-a inversat. Devenisem al numănui, rămas fără nimic, iar ea mă găzduia. Sau cel puțin așa părea.
Dacă am internet? Am... 
Și nu cumva aș vrea să-i închiriez canapeaua și peretele cel gol din colț? Ba da....
Apoi a dispărut pret de zece minute și s-a întors cu un braț de ”fiare”. 
A-mprumutat de la ”garderoba” de la teatru un suport pentru haine. E-n regulă, nu-i așa? Da.
Răspundeam ca hipnotizat, cam monosilabic... înghețat. 

**
17:00. Septembrie.
A pătruns în mica garsonieră studențească si în viața mea într-un mod neașteptat. După ce a făcut un ceai și mi-a întins ceașca a spus pe un ton serios, dar relaxat:
-Și acum e timpul să mergem în club.
-Poftim? am întrebat parcă trezit din amorțeală. 
A râs în timp ce îmi arăta laptopul.
- În clubul Answear. E timpul să pun bazele unui nou început!
Pe fața mea se afișau tot felul de expresii care mai de care mai sugestive: că-i în stare de șoc, cum să acționez... Cum, când a pierdut tot, îi stă gândul la cumpărături!
- Și ce ai vrea să fac? Să-mi plâng de milă?...mă privi zâmbind. Sunt actriță... mă rog, în devenire. Dar am deja o mulțime de mici job-uri - îmi împrumut vocea personajelor animate. Și călătoresc mult.
Făcu o pauză, timp în care laptopul meu a fost poziționat strategic pe măsuța din fața noastră. Apoi a continuat:
- Îmi trebuie cele zece piese vestimentare de bază. Mă vor ajuta să pot lucra în continuare și astfel voi putea plăti chiria și îmi voi putea continua studiile. Din fericire aveam cardul la mine... răsuflă ușurată. Să vedem... de unde începem?
- Tu vorbești serios!
- Bineînțeles!

***
20:00. Septembrie.
Cele zece piese vestimentare de bază.
- O cămașă albă - ceva clasic, dar în același timp cu acele detalii ce o scot din monotonie și permit sa fie purtată în ocazii diferite. Ce părere ai de aceasta?
Ce părere am? Mă aflu într-un uriaș dressing virtual... și în același timp pe canapeaua din holul garsonierei studențeti, alături de chiriașa mea. Clara.
- În coș? îndrăznesc...
- Exact! Mai avem doar nouă.

”Nouă” sună foarte bine. Îmi spun și iau o inghițitură de ceai. Și ceaiul e bun.


- E și fustă... dar și pantalon! Fusta-pantalon! îmi arată triumfătoare urmatoarea alegere. Încerc să mi-o imaginez alergând spre un nou interviu în ținuta nou creată. Pe fundal vad Arcul de Triumf. Din Paris.
Coșul de cumpărături se îmbogățeste cu un obiect, Clara mai taie unul de pe listă, anunțându-mă pe un ton entuziasmat că mai sunt doar opt.
- Apoi ne uităm la un episod din FRIENDS.
Râdem amândoi.
- Mihai, îi zic întinzând mâna.
- ”Mulțumesc, Mihai.” 



- Ai putea obține un rol într-un remake la Liceeni! i-am zis, amuzat.
- Atunci mi-ar trebui neaparat articolul vestimentar cu numărul trei: o rochie elegantă ! Pentru premieră! 
Mă-ntrebam cum găsește puterea să fie atât de pozitivă și să acționeze așa rațional. Probabil că am fost înconjurat prea mult timp de oameni care-și plâng de milă și așteaptă ca totul să fie rezolvat de alții.
- Și o pereche de botine... ”cele mai fine”!
 


Urmară un pulover pe gât și-o pereche de jeansi confortabili. Apoi un palton ușor si o beretă parcă pusă pe șotii. Clara îmi explica entuziasmată cum se pot combina articolele între ele putând alcătui ținute pentru ocazii diferite.


- ....și-o pereche de  New Balance
Un pic roz, un pic aurii... Ca obrajii ei, în asfinșit de soare.

- Și eșarfa aceasta! am zis în timp ce tăiam triumfător ultimul obiect de pe listă.
- Să bem pentru un nou început! îmi zise ea râzând, în timp ce umplea cele două căni de pe masă, cu ceai aburind, de fructe de pădure.


Începuturi. O casă nouă. Adresa unde îi va fi livrată comanda a doua zi... și suportul de metal gol, instalat langă perete.
Mulțumesc.... Mihai”.

https://blog.super-blog.eu/proba-1-10-produse-pe-care-ar-trebui-sa-le-ai-in-garderoba/

6 comments :

CARMEN spunea... [Raspunde]

anul acesta se poarta palariile! si se poarta culorile caramizii, roz-antic si neon.
Iubesc rozul-antic! <3 mi-am cumparat mai multe piese vestimentare în aceasta nuanta <3
Imi place mult camasa aceea alba cu snur-papion negru <3 Si rochia aceea mulata, neagra - doar ca eu nu mai port nimic mulat pe corp, de când am inceput sa numar colaceii din jurul taliei ☺☺☺
Frumos articolul tau, Rux draga! Presupun ca iar te-ai inscris la concursul de bloguri-reclama. Succes! te pup

copilarim spunea... [Raspunde]

@CARMEN Ah cand i-am aranjat Clarei garderoba am ales piesele vestimentare pentru mine :)))).
Doar la ghetute am ales ceva gandindu-ma la Ralu (pentru ca nu au numarul meu, nu de alta - mi se par spuer cute).
Da - este SuperBlog-ul aniversar. E concurs de scriere creativa si sponsorii iti propun o tema pe care sa scrii. Imi face placere sa scriu mai ales atunci cand pot face referire la lucruri care chiar merita. Si pe care chiar mi le-as dori vorba aceea.
Numai ca uneori timpul si neprevazutele intamplari imi cam pun bete in roate.

Deci sa inteleg ca am cam fost in trend cu alegerile cromatice facute? :))) Ce ma bucur!
Iti multumesc! Pupici!! :*


ps: Ah... inca ceva, articolele nu sunt platite sau sponsorizate. Ca idee. :) Asa ca, pe tot parcursul competitiei, ca deobicei cand raspund la astfel de provocari, eu imi vad de scrisul meu si ma informez, informandu-va si pe voi. Dar, intre noi vorbind... tare m-ar placea sa am cele zece piese vestimentareale Clarei in garderoba, :)))).

Micaela gh spunea... [Raspunde]

Super garderoba :) si minunata povestirea :)
Spor la inspiratie sa ai ;)
Pupici :)

Diana spunea... [Raspunde]

Exceptand pantalonii aceia gri cu imprimeuri (sunt prea stramti pentru gustul meu - imprimeurile sunt faine) si mie imi plac cele... 9 ramase (chiar daca alb si roz nu ma avantajeaza - din cauza de ten). :)
Inteleg ca-mi pot scoate din cutie fusta-pantalon.
Succes, Rux!
Saptamana cu spor!
Pupici cu drag! <3

copilarim spunea... [Raspunde]

@Micaela gh ma bucur ca iti place! :)
[am ales ca pentru mine piesele de vestimentatie... :p].
Iti multumesc mult - si timp... ca sa pot scrie fara stres. :P si intreruperi. :)))).

Pupici :*

copilarim spunea... [Raspunde]

@Diana oh oh :D. Sunt streciosi - elastici blugii ;)). i-am cautat special pentru ca nici eu nu mai suport lucruri foarte stranse - plus ca si Clara, personajul povestii, avea nevoie de libertate de miscare. Am tot ezitat intre blugi clasici sau evazati... si acestia. Cred ca m-a convins imprimeul (lol), culoarea lor si faptul ca se lasa un pic. Am ceva asemanator si sunt foarte comozi.
Daaaa.. am si eu o pereche de pantaloni evazati super tari de la mami (doar ca sunt cu talie joasa, vintage). Tot timpul cat i-am vazut pe acestia la ei mi-a fost gandul si la cum ma imbracam eu acum cativa ani (mai multi) - cum revine moda. :P

Iti multumesc mult pentru urari :*

ps: bluza mi se pare ca e si pe alta culoare la fel si cele pe roz (doar ca mie miau placut nuantele de roz - mi s-au parut superbe).

Trimiteți un comentariu