marți, 9 octombrie 2018

II. Romantism la Praga. Inseparabili.


Am zăbovit puțin înainte să intru. Priveam ușa de lemn de la ”noul meu... cămin”. Cât să fi trecut de atunci? O săptămână, două.... câteva luni.. un an?

În minte îmi revine imaginea mormanului nedeslușit ce-mi fusese casă în primii doi ani de studenție. Silueta lui proiectată de soarele ce asfințea, în auriul unui geam înrămat, rămas intact. Martor ocular. Mi s-a parut că-n ochii lui zăresc ceva ce semăna a groază. Mi-a luat ceva timp sa-mi dau seama că era doar reflexia spaimei ce se-ascundea atunci  în ochii mei. Simțeam frigul înconjurându-ma dinspre parc și-atunci m-am agățat de brațul lui întins, ca de un catarg ce nu conoaște naufragiul. Și, jucând rolul fetei puternice, doar sunt actriță, în devenire ce e drept, m-am introdus în viața sa ca.. chiriașă.

- Clara! Chiar mă-ntrebam când vei ajunge - avionul a aterizat de ceva vreme. Uite .. mă.. pregăteam să cinez, nu mi te alături? mă întâmpină închizând cartea pe care o ținea invers; din bucătăria mică aromă de fursecuri.
- Ei... trafic de joi seară. Știi cum este! îi răspund zâmbind, în timp ce îmi las valijoara cea roșie lângă cuier.  Hmmm .. miroase a vacanță!
- As vrea eu... nu mai este mult și începe sesiunea. O vacanță, oricât de mică, ar fi binevenită! veni răspunsul dinspre bucătarie. Dar ... de-abia ai venit din Paris! completă în timp ce aducea pe o farfurioară fursecurile șprițate.
- Da, ai dreptate ! Și a fost minunat... m-am plimbat pe coridor în sus și-n jos în pauza dintre înregistrări... printre poze, ce e drept extrem de reușite, cu Turnul Eiffel, Arcul de Triumf și...
- Hahaha, gata-gata! Am înțeles ideea! îmi întrerupse monologul râzând, în timp ce așeza pe măsuță ceaiul.
 


Nu ... nici măcar nu mă aștepta. Suntem doar colegi de cameră. Sau nici atât.. sunt chiriașa. Gândurile îmi zboară aiurea în timp ce luăm cina împreună. La televizor se aude muzică de prin anii '80.
Mihai mă pune la curent cu ce s-a mai întâmplat în ultimele șase zile cât am fost plecată, eu îi povestesc despre rolul pe care l-am avut de interpretat.
- Deci, să văd dacă am înțeles bine - dublezi vocea unui personaj animat, care este actriță și la rândul ei își împrumută vocea în varianta ”tradusă” în japoneză, a filmelor clasice...
- Da - și ea își dorește sa devină, cum să spun, dublura lui Audrey Hepburn! completez entuziasmată.
- Ce de coincidențe! Nu este și actrița ta preferată?
- Ba da...
Piesa care a început la televizor m-a făcut să mă opresc.  Privesc hipnotizată imaginile care se derulează, iar versurile și linia melodică mă învăluiesc cu totul.
Și nu ne-au putut separa în veci”.... traduc în gând refrenul și întind mâna spre telefon.



INXS - Never Tear Us Apart (1987 Praga)

Probabil că aveam o mină serioasă. Mihai nu a zis nimic și părea și el captivat de melodie. ”Cu un ochi spre televizor și celălalt pe ecranul telefonului” ( îmi amintesc expresia folosită de bunica și mă amuz în sinea mea) încerc să găsesc un city break in Praga. Week-end-ul acesta nu am nici un job, iar Mihai intră în sesiune în curând.
STOP. Mihai?! De ce mi-a trecut prin minte că ar vrea să vină... Ce mi se întâmplă?

... ți-am spus că putem zbura .... căci toți avem aripi, dar unii dintre noi, nu știu de ce...” 

- Știi unde este filmat videoclipul? întrerupse Mihai atât șirul versurilor cât și cel al gândurilor mele. Ce loc minunat! Mi-ar plăcea să îl vizitez.
- Dacă știu? m-am trezit răspunzându-i plină de aplomb. Tocmai căutam oferte city break pentru sfârșitul acesta de săptămână. Dacă nu ai nimic de făcut mâine zburăm spre Praga și ne plimbăm prin piața orașului vechi - uite (mă trezesc gesticulând și arătându-i cu degetul secvențele din finalul videoclipului) ..uite Catedrala Tyn și ceasul Astronomic!!


- Vorbești serios? mă privi el ușor nesigur. Unoeri mă privește așa neștiind dacă, citez, ”joc teatru”, sau sunt în ”pielea vreunui personaj”.
La fel de serios și sigur ca oferta aceasta de city break Christian Tour. Și îi întind victorioasă descoperirea prețioasă făcută cu câteva minute în urmă. Și dacă ești cuminte, te plimb și pe podul Carol!! plusez accentuând numele podului.
- Să nu-mi spui că este chiar podul din videoclip! și ochii îi scânteiară ca în fața cadoului de sub brad, așezat în Ajunul Crăciunului.
- Clara!! Hei... să nu-mi spui că ai fost și în Praga! îmi spuse el în timp ce se uita pe telefon, la oferta găsită.
-  Nu... încă nu. Dar îmi plac mult INXS și de când am văzut prima dată videoclipul mi s-a părut extrem de romantic, așa că am căutat informații și (...) 

Oare de ce îi povestesc despre toate aceste lucruri? Bine că nu i-am spus și că visam ca acesta să fie cântecul pe care să dansez la nuntă! El dă din cap aprobator în timp ce îi spun despre minunatul Castel din Praga (sau Hrad-ul, cum îmi plăcea să îi spun), despre străduțele pietruite și clădirile istorice frumos renovate.



- ... și am putea să ne cazăm la Le Petit Hotel Prague, ce părere ai? îmi întrerupse el brusc firul poveștii. Nu crezi că este potrivit?
- Ba.... cred că ne lipsesc urgent două bilete de avion Christian Tour ! i-am răspuns râzând și m-am grăbit să prind în mreje cât mai repede visul acela care se țesea nedeslușit de fin și firav în fața ochilor. Peste câteva minute priveam negru pe alb confirmarea rezervărilor și Mihai venea dinspre imprimantă cu biletele și încă vreo două trei coli cu alte informații necesare.
- Eu cred că ar trebui să împachetezi. Mi-a zis întinzându-mi hârtiile. Și apoi să te odihnești - ne așteaptă două zile pline! Vezi că vreau să vizităm cât mai multe locuri din Praga  cea... romantică. Și ... se aplecă înspre mine luând un aer serios.....  Vom fi ”inseparabili”!!
Brusc am simțit acut nevoia de aer. Dar, exact ca și în cazul eroinei căreia i-am împrumutat vocea, se pare că am tras concluzii pripite pentru că.....
-.... și este prima dată când zbor cu avionul. Ca să nu mai spun că nu știu o boabă de cehă!
Vocea lui Mihai se aude deja dinspre cameră unde a plecat să-și pregătească bagajul.
- Nici eu nu știu... șoptesc în timp ce respir adânc.
Închid ochii. În lumina amurgului privesc de pe podul Carol profilul Hrad-ului desenând o dantelă de piatră pe cer. Celălalt Mihai, solistul de la INXS, cântă romantismul la Praga, iar eu zambesc la gândul de a fi... cum a zis mai devreme...? Ah da... inseparabili.

https://blog.super-blog.eu/proba-2-cea-mai-romantica-experienta-intr-un-city-break-alaturi-de-christian-tour/

2 comments :

Diana spunea... [Raspunde]

Foarte, foarte fain tesuta povestea. Cred ca ti-am mai scris - cu ocazia precedentului concurs - ca imi place ideea aceasta de... continuitate. Aici, cei doi, devin romantici - o clipa, mai mult sau mai putin si, poate, in "Praga romantica"... :) E faina "reclama" pe care o faci! Doua bilete de avion, un oras romantic si... cine stie ce se poate intampla? :)
Aceasta poveste care se deruleaza cuprinzand temele diverse e ca si cum ar fi ceva real, in sensul ca oamenii, aceeasi oameni, pot ajunge sa aiba nevoie, sa doreasca, tot ceea ce le ofera firmele care participa la aceasta editie.
Gata, ca m-am luat cu vorba! :)
Succes, Rux!
Pupici cu drag! <3
P.S. INXS e una dintre trupele mele favorite. :)

copilarim spunea... [Raspunde]

@Diana de cand am vazut trecuta Praga mi-a venit in minte piesa asta. Si clipul cu imaginile din anii 80.
Eu am vazut pe fuga Praga la un moment dat. Era foarte .. luminoasa si curata. Singura problema e ca aveai de alergat pe trecerile de pietoni pentru ca se schimba f repede. La fel ca la Paris :).
De-aia am vrut sa apara amandoua in poveste.

Mi-a placut si tema propusa :D.
Iti multumesc mult :). Sii ma bucur ca iti place povestea! :P

:*

ps: Si a mea! Iar versurile .... ahhh :D se potriveau de minune cu tema, cu Praga, cu ideea unei evadari romantice(desi cele doua personaje nu sunt romantically involved, sau...). Romantismul poate fi de atatea feluri.. :P

Si ca idee .. vreau si eu la Praga :)))).

Trimiteți un comentariu