Sa ne racorim cu inghetate.

Soarta articolului de marti a fost hotarata de o intamplare nu prea placuta. Trebuia sa aleg ceva care sa incline balanta si... cum nu ma mai simteam in stare sa ma ocup de vreun proiect handmade (oricat de dragut se anunta a fi cel de la transformari creative, alocat zilei de marti), nu de alta, dar concentrarea mea plecase cu totul in vacanta (ea stie pe unde)... mi-a venit ideea salvatoare pe cand eram in camera mea (actualmente pe post de depozit, de cand am scos salteaua de la pat, pentru a o transfera la Buni). Printre lucrurile care asteapta sa fei reorganizate, in sectorul (inca accesibil) cu bucurii, se afla la indemana chiar ultima Barbie din categoria fashionistelor, pe care mi-o cadorisisem eu in vremurile bune(lol), pe cand mai practicam acest sport. Imi placuse mult de ea (nu atat  faptul care un mulaj al fetei deosebit, folosit deobicei pentru papusi de colectie) dar efectiv nu am apucat decat sa o scot din suportul in care venise (pentru ca, ghinion, era parfumat - e inca la aer, unele chestii ies greu.. daca ies.. 🙄).

Cand am vazut-o, m-am gandit automat la Risu si la mare si la inghetata :)))))). Asa ca am stabilit ca, odata ce voi reusi sa circul iar prin casa, sa o iau pe domnisoara cu mine si sa fac poza  zilei cu Risu. Ceea ce am si facut... dupa vreo ora si mai bine :))))))))). Doar ca atat am reusit sa fac - cand am deschis laptopul, abia am reusit sa public cateva mesaje din inbox si a trebuit sa il las deoparte pentru ca.. asta e. Side effects :))).

Dar sa ne racorim - nici acum nu e prea confortabil, se simte a sauna in sufragerie la mine (desi am geamul deschis in balcon -usa dinspre balcon e drept ca este inchisa dar chiar si asa ar fi trebuit sa se racoreasca atmosfera, sufrageria fiind renumita ca cea mai racoroasa camera), ca sa ne racorim, dupa cum ziceam, am sa va prezint o colectie de poze (si text, haha) cu „inghetate”:

Una dintre marile mele bucurii este sa le prepar alor mei mcii bunatati din ingrediente cat mai putine, proaspete.. Am avut puse la congelator fructe (inca mai am) tocmai pentru ca imi place sa fac inghetate, sau smoothie-uri, sau compot - baza pentru tort si alte bunatati, dar aia e in alt registru.

Ce avem noi in aceste doua poze... ei bine, o inghetata de para! Am avut o punga micuta cu para (decojita, taiata bucatele) la congelator - ca un facut, perele au fost tot mai rare, dar totusi am mai gasit, fata de caise, pe care nu le-am mai vazut la fata de ani de zile.  Lui Buni ii plac tare mult asa ca tot ce am primit a mers la ea (fiind fix in perioada dupa ce a cazut) - doar 3 pungute am pus la congelator (au fost 3 pere care riscau sa se strice si atunci am zis ca mai bine le congelez, pentru ca sigur se va bucura cand voi face anul acesta inghetata).

Perele se comporta foarte bine cand vine vorba sa le mixezi inghetate - eu mereu le maruntesc un pic (si se taie foarte usor, atunci abia scoase din congelator, fata de alte fructe care pun probleme la acest capitil). Cand am facut eu inghetata (in 13 iunie, din cate scria pe poza) aveam doua alternative: sa fac inghetata cu albus de ou sau cu iaurt. Cu iaurt, iese un fel de milkshake, sau o inghetata mai topita asa - foarte bun, dar cu albus de ou, iese pufoasa si aerata. Si cum aveam atunci oua proaspete.... am mers pe optiunea cu albus. A iesit o minune. 

Apoi am pus- minunea in pancakes fierbinte :)))))) Am pus putina ciocolata neagra rasa si visine (prima poza, pentru Mami) si sucul din gemul de visine (a doua poza - portia pentru Buni):

Kouki a fost si el bucuros, pentru ca a primit si el pancake (ar fi vrut si inghetata, dar am zis ca mai bine nu - din cauza albusului, pentru ca para inghetata nu avea ce sa ii faca  - chiar am vazut multe retete pentru catei in care pentru vara se propuneau fructe puse  la congelator.. dar nu am incercat).

Apropo de fructe puse  la congelator, fructe care se taie usor abia scoase din congelator.. iata niste frumuseti de visine: 

Anul acesta abia am vazut cateva (cele din imagine sunt de anul trecut si s-au transformat intr-un gem delicios pe care l-am si folosit deja la niste cornulete.. vom vedea cand reusesc sa va povestesc despre ele :D). 

Sa revin insa la perele noastre - va povesteam ca am avut vreo 3 pungulite. Ei bine, din a doua inghetata am pus intr-o cutie la congelator o portie - si cred ca, daca nu ma inseala memoria, pe aceasta am facut-o cu lapte prins (iaurtul de casa facut de mine), O vedeti mai jos sub doua bucati din tortul pentru ziua lui Tati, iar pozele sunt de oe 22 iunie (deci a doua zi), cand pregatisem eu „pachet” :))).

Si acesta este feedback-ul cand ajunsese pachetul la destinatie si deja fusesera atacate tortul si inghetata, hahaha:

In cele din urma, a treia portie de pere s-a transformat tot in inghetata, facuta cu albus, ca prima data, dar apoi pusa la congelator - pentru ca era cam tarziu pentru ea atunci (ca ora). Am avut ocazia sa testez in sfrasit niste pungute speciale pentru lapte, pe care le luasem in 2020, ca sa am portii pentru pancakes, dar nu am apucat sa le folosesc (n-am mai facut pancakes ci pizza sau covrigi si atunci congelam in alte pungute obisnuite).

Am avut ceva  emotii a doua zi - se inghetase tun. Dar! Fiind inghetata preparata din oara si albus, am putut sa o tai usor, am bagat iar blenderul vertical si a fost perfecta - nu am insa poze :)).

Si sesiunea improvizata marti, alaturi de Risu si noua ei prietena (au facut schimbde tinute) si o mica inghetata:

Intre timp.... am gasit smantana de frisca ... fara caragenan. Inca nu imi vine sa cred - si intentionam sa va povestesc si cand va arat ce am facut cu ea, dar ... avem nevoie de bucurii sa indreptam balanta zilei de marti. Este vorba despre smantana proaspata de la Laptaria cu caimac, are 400ml - sticluta (de sticla ❤), cu dop care se insurubeaza (foarte fain). Si NU are caragenan - mirosul este fix ca la cea din care facea Buni frisca inainte de 89 (n-am mai vazut de atunci pentru ca s-a desfiintat prin 90 ICIL-ul (nu stiu daca asa se scrie, dar asa se numea - era „fabrica de lactate” din oras).

Ca sa nu uit (pentru ca nu stu cand voi reusi sa ma ocup de pozele acelea), fiind fara acel E (caragenan, pe care eu il evit cu incredre, hahaha si care e printr-o gramada de lactate, dar si mezeluri, daca nu ma inseala memoria), am inteles ca s-ar face mai greu. Pentru mine a fost prima data cand am batut frisca, asa ca nu as stii sa confirm daca s-a facut mai greu decat alte tipuri. Totusi s-a batut foarte bine si mirosea minunat. A frisca adevarata  - de aratat insa o sa vedeti la momentul respectiv cum s-a prezentat.

Ma bucur ca am reusit sa finalizez articolul - asa ca ma pregatesc sa il si public. Am pastrat ora la care fusese aceesata ultima data ciorna marti, atunci cand am incercat eu sa ma ocup de blog, dar nu a fost chip.

Pe curand!