Tot povestind în ultimele două luni despre ce mi-ar plăcea să aduc nou în garderobă, mi-am amintit de perioada ”Love Story” din liceu. Poate că ar fi mai corect să îi spun ”the 70s” dar, adevărul este că, dacă a existat o influență clară în vestimentația mea de atunci, prima alegere de nume este cea mai potrivită. Să vă povestesc.
În general îmi creez ținutele (după cum sugerează și titlul acestui articol) în stilul meu. De exemplu, atunci când eu mă îmbrăcam cu evazați și ghetuțe cu talpă mai groasă, se purtau ”cărămizile” (poate vă mai amintiți - acele încălțări monstruoase a căror talpă avea aspect de cărămidă, de unde și porecla) și pantalonii sclipicioși. În contextul modei lansate atunci, mă potriveam fix ca nuca în perete. Nu vă puteți imagina cât de fericită am fost când au început să apară în magazine din nou blugii și nu mai arătam ca un extraterestru pe stradă. Mi-a cam pierit entuziasmul când totul devenise atât de monoton și aveai impresia că toată lumea purta aceeași uniformă. Noroc că îmi plac personalizările și nu duc lipsă de imaginație (uneori nici de modestie - dar îmi trece repede și prietenii mei s-au obișnuit cu stilul meu de... a glumi și a mă purta, nu doar îmbrăca).
Să revin însă revin la Love Story. Pe atunci ținutele mele erau cam 80 la sută vintage. Sursa - Mami. Căciulița și fularul lucrate de Buni erau piesele de rezistență și, practic, după ele am denumit așa perioada, pentru că fuseseră lucrate pornind de la cele purtate de eroina principală (Jenny) din film. Ah... și ce mi-ar fi plăcut atunci să pot avea posibilitatea să îmi diversific ținutele în direcția respectivă! Cred că așa o ”uniformă” mi-ar fi plăcut pentru zile mai vesele (dar nu lipsite de seriozitate, sau respect) în liceu :
Desigual, căciula și fularul Tommy Hilfiger (cu atenție să nu acopăr ” filosofia japoneză” de pe spate), să plec cu un zâmbet larg spre liceu. Puțin mai multă culoare și o alternativă la ceea ce am purtat cu drag pe vremuri.
Nu știu exact cum și dacă mi-am definit stilul vestimentar. Dar, dacă ar fi să mă întorc cât mai mult în timp, m-aș opri la combinația de mai jos:
Poate că, chiar dacă nu se regăsește exact în felul în care mă îmbrac, Mama chiar a fost influența majoră care m-a ajutat să îmi definesc stilul. M-a încurajat să fiu eu, să nu îmi fie teamă să aduc în ținutele mele ceva viu și jucăuș și să port cu plăcere nu neapărat ceea ce este atunci la modă, ci ceea ce mă face să mă simt bine, comod, în largul meu. Și, din fericire, acum există o varietate frumoasă și bogată de piese vestimentare, din care pot recrea moda anilor mai vechi - unul dintre jocurile mele preferate.
Nu știu dacă stilul meu poate fi definit în vreun fel anume dar, cu siguranță, se regăsește în alegerile de mai sus. Și... mă bucur că i-am putut dedica acest articol :).
Nu știu exact cum și dacă mi-am definit stilul vestimentar. Dar, dacă ar fi să mă întorc cât mai mult în timp, m-aș opri la combinația de mai jos:
Poate că, chiar dacă nu se regăsește exact în felul în care mă îmbrac, Mama chiar a fost influența majoră care m-a ajutat să îmi definesc stilul. M-a încurajat să fiu eu, să nu îmi fie teamă să aduc în ținutele mele ceva viu și jucăuș și să port cu plăcere nu neapărat ceea ce este atunci la modă, ci ceea ce mă face să mă simt bine, comod, în largul meu. Și, din fericire, acum există o varietate frumoasă și bogată de piese vestimentare, din care pot recrea moda anilor mai vechi - unul dintre jocurile mele preferate.
Nu știu dacă stilul meu poate fi definit în vreun fel anume dar, cu siguranță, se regăsește în alegerile de mai sus. Și... mă bucur că i-am putut dedica acest articol :).
1 comments :
@Luiza :D ma bucur ca iti plac si tie :P!! :*
Trimiteți un comentariu