💭 Cateva ganduri despre saptamana care tocmai s-a incheiat
Incep ce o veste formidabila: am mancat mancarica de stevieeeeeeee 🎉🎉🎉🎉🎉🥳🥳🥳!!!!!!
Trebuie sa recunosc ca am scris cateva vorbe / idei si in timpul saptamanii pe la rubricile de mai jos, atunci cand prindeam un moment liber. Altfel, nu as fi reusit sa ma incadrez in timp (mai nou diferenta intre telefonul meu pe stil vechi si smartphone e de vreo 19 minute, fara de vreo 13, acum ceva timp..😐 - am efectiv senzatia ca ma fugareste cineva si ca nu ma reusesc sa traiesc, cu adevarat).
Prevad ca voi intarzia cu vizitele, comentatul, raspunsul mai mult ca sigur (realist vorbind) zilele acestea - si imi cer scuze anticipat. Asta e. Incerc insa sa fiu la zi cu articolele. Recuperez in timp. Va multumesc de pe acum pentru intelegere 😘.
🔍 O privire spre ce a fost - cautand cauza/ele
In timp, am avut perioade mai bune si perioade nu chiar atat de bune. Mediul a jucat de fiecare data un rol important, privind retrospectiv. Atunci cand mediul a fost prielnic si eu am avut toate sansele sa fiu... ok.
De exemplu, intre 2002 si 2008 am avut o perioada cand chiar am folosit parfumuri (imi placeau Chanson d'eau de la Avon, pentru ca era extrem de subtil si Ultraviolet de la Paco Rabanne). Aveam si o crema preferata de la Nivea - Aqua visage. Cred ca era cea mai usoara si placuta crema (mie nu imi place sa imi simt pielea acoperita - asadar alte creme nu prea imi placeau). Ba chiar am folosit creme de ingrijire (anti-celulitice, pentru ca ma cam pricopsisem cu asa ceva de la ce e prin alimente plus un tratament nefericit - poate voi povesti despre episod, daca il considerati util). Ocazional, ma machiam - tot ceva usor. Ba chiar am avut o perioada in care mi-am facut semi-permanent, m-am vopsit cu nuantator, si chiar am fost si blonda. 😅
Pe atunci nu stiam despre MCS. Intuiam ca problemele mele ar putea avea ceva legatura cu chimicalele (si mai tot ce am folosit din lista enumerata mai sus a fost calitativ si cu atentie, asumat si moderat consumat), dar inca functionam pe ideea sugerata ca ar fi de la lipsa de calciu (in ideea ca e tratabil, la asta ma refer, ceea ce imi dadea un fel de siguranta, aparenta).
Prima recadere a fost intr-un context in care
- s-au acumulat multi factori de stres (si inca ce stres) - inclusiv indusi si chiar potentati de anumite "tratamente",
- s-au schimbat iar formulele la detergent (si a devenit mai
eficientagresiv ), - a fost un boom al pufaitoarelor care au impanzit toate magazinele si institutiile si casele de nu mai stiai de unde te pufaie.. si ce,
- a fost perioada in care citricele au inceput sa fie tratate la greu (ca sa se minimizeze pierderile),
- pe piata au patruns agresiv produse alimentare de baza(fructe si legume sezoniere) din import (de unde pana atunci inca era un echilibru) prin lanturile de magazine si francize deschise,
- au luat avant produsele gen lumanari parfumate, betisoare si uleiuri... si tot asa.
- s-a schimbat liftul (si au pilit usile vopsite cu bronz sau ceva vopsea industriala gri.. toxica),
- teii au mirosit infiorator (de la poluare),
- am trecut printr-un stres destul de mare (legat de sanatatea cuiva drag),
- iar calitatea mancarii din comert a inceput sa puna probleme (biscuitii cu metabisulfit de sodiu, branza de vaci care te aranja cu afte - au fost multe cazuri atunci si asa mai departe).
Pe scurt. Ideea este ca niste conditii bune, un mediu prietenos, mancare calitativa te ajuta sa traiesti bine. Tot la fel, dace esti bubuit, asaltat din toate partile de lucruri periculoase pentru corp... atunci se poate crea si mediul perfect pentru ceva nu chiar atat de bun. Din contra.
💚 Balsam pentru suflet - „tratamentul” creativ / lecturi /muzica / hobbies
Factorul creativ este foarte important in procesul de vindecare si ridicare - e demonstrat si stiintific, daca vreti sa va convingeti, sigur veti gasi multe materiale despre acest subiect.
Pentru o adordare spirituala, e suficient sa ne gandim la ce se spune: Dumnezeu a creat omul dupa chipul si asemanarea lui. Desi in esenta, suntem mici creatori si noi, pe acolo. Nu?
Sunt foarte fericita cand creez, dar si cand am ocazia sa privesc si admir creatiile celorlalti.
Amigurumi mi-a oferit o portita foarte ofertanta de evadare creativa. Cand spun evadare, ma refer la acel moment cand scapi de bruiajul din afara, scapi de timp, de orice te-ar putea distrage si traiesti pur si simplu.... traiesti actul creativ... dai viata unui mic personaj. Si e minunat. Este si obositor (acum ca ma gandesc si mai bine, in fiecare lucru creat pui putin din sufletul tau - ai nevoie sa te refaci dupa acest moment) mai ales atunci cand incerci sa creezi si esti presat de timp.
Pe mine faptul ca am creat si am impartit bucuria prin copilarim, m-a ridicat enorm. Pot spune chiar ca m-a salvat. Si sper sa o faca din nou.
🍏 Alimentatie / Stil de viata / Curatenie - solutii alternative, prietenoase si neinvazive
Continui episodul retete, cu ce am publicat in 2011: Bunatati - 2011 -.
Prima reteta ( Fajita de pui) nu imi apartine - este a lui Ralu (care, nu ca este sora mea, dar gateste foarte bine). A doua reteta (Pesmeciori cu unt si bezea) este un dulce facut in colaborare de catre Mami si Buni (au fost foarte bune atunci - inca gaseam un unt foarte bun si toleram zaharul alb bio).
Prajitura cu pere - uitasem cu totul de varianta aceasta. Este o prajitura buna, dar nu as mai pune atata zahar... :))). De fapt, pentru prajitura cu pere (cred cel putin ca e si pe blog) am o varianta mult mai simplu - pandispan (cu o cantitate de zahar injumatatita - zahar brun).
Galusti cu prune - clasic. cu mentiunea ca la mine in casa teflon/tigaie non stick (deci chestiile alea cu negru) nu mai au ce cauta. Si, desigur, pesmetul facut din paine de casa, zahar brun.. Doar ca nu am mai mancat (eu personal) de mult timp. Si pentru ai mei, am facut galusti de aur.
Pateute cu branza de vaci- vai. de acestea chiar imi este dor. Dar se pot face cu smantana si desigur... atunci inca nu stiam ca problemele pe care le aveam dupa ce mancam lucruri preparate erau de la sare :)).
850... e dulce - sau incercarea de a face amandina. Doamne, cand citesc retete vechi si vad cantitatile industriale de zahar.....ma trec fiorii. Pentru prajitura aceasta tin minte sigur ca am micsorat cantitatile de zahar si tot a iesit....ceva foarte dulce.
Gem de prune - reteta ramane in picioare cu urmatoarele mentiuni: ceva zahar brun, doar daca sunt prunele mai putin dulci - daca sunt dulci nu mai pun deloc. :)))
Cartofi prajiti.... neprajiti! -ooo ce buni erau! Mai ca mi-as face maine.... hmmmm.
Pizza cu porumb - buna, desi de cand am reinventat blatul, nu l-am mai facut pe acesta. Porumbul fiert pe pizza, in ciorbe sau alte mancaruri, este foarte bun. Atunci cand e el bun, vreau sa zic. Anul trecut am primit o data un porumb groaznic - cred ca era tratat :O. Dar cand e el bun, merge pus si la congelator si apoi e delicios in diferite combinatii.
Rosii la sticla si suc pentru ciorbe si Suc de rosii - 2 variante- de baza. Dar cu mentiunea ca nu mai pun ulei si ca, desigur, folosesc sarea roz neiodata. Si.. ca deobicei merg pe varianta fiert, apoi dat prin strecuratoare (haha distractie) si pus in sticle.
Fasole verde - pregatiri de iarna- - vremuri bune, ce sa zic. Acum, mai rar fasole si cu grija, ca am avut multe surprize la acest capitol :(. Oricum, cand pun la congelator, nu mai oparesc. O spal, rup bucatele, pun punga si congelez.
Corn cu branza - reteta lui Buni era foarte buna. Doar ca eu nu as mai pune la nimic zahar in maia (creste drojdia si fara si mie personal imi place mai mult gustul preparatelor. De fapt, daca folositi o faina de calitate si lapte de la tara, nu e nevoie sa puneti nici in aluat zahar. Da, erau bune!
O gustare tare buna! - hmm asta e o varianta rapida si gustoasa. Ma intreb cum ar fi daca as folosi pe post de unt... smantana de exemplu. Poate voi incerca dupa ce imi refac stocul de suc de rosii, sau cu rosii crude, la vara. Imi mai amintesc de varianta cu ulei de masline, rosii si busuioc uscat (doar ca busuiocul acela nu era atat de aromat..... era altfel si imi placea mult).
3 x Varza la bocan - ei nah... uitasem de asta! :))))) Si cat m-a chinuit talentul anul trecut in toamna cand mi-am pus si eu niste varza (pe care, apropo, nu am apucat sa o mananc, cu evenimentele alea de la inceputul anului).
Clatite si piscotele - la multi ani:)!.... si dragalasul meu iubit. Ce bine i-a mers cand in sfarsit mi-am facut curaj sa il scot de pe prostiile de bobite (cu care mult ne-am mai chinuit si care i-am si facut o gramada de probleme :().
In concluzie.. probabil ca, adaptate, o parte din retetele de mai sus le-as putea reincerca :))). Imi dau doar seama cat de multe am invatat/aflat in doar un an (deja cand am facut clatitele aveam tigaia de ceramica de ceva vreme, am aflat si de sare in anul acela... am schimbat mai multe).
🟩 Cati oameni, atatea povesti
Ca sa fiu sincera, voiam sa sar peste aceasta rubrica, apoi m-am uitat pe povestea Lisei de aici. Mi-am amintit ca am avut un pieten care, dupa o gripa (sau ceva de gen) a ajuns la spital si, in urma tratamentului administrat, a inceput sa experimenteze niste probleme urate de sanatate (printre care acuza anumite dureri de cap insuportabile). Eu am banuit ca e posibil sa fie cam acelasi lucru - a trecut cam prin ce a trecut si Lisa. De la psiholog a fost trimis la psihiatru care i-a prescris un medicament sa spunem problematic. As fi vrut sa fi stiut ce se intampla si sa stie ca nu e singur ... poate ca acum, ar mai fi fost aici cu noi. Un om tare, tare bun.
🟢 Inspirate de voi
Ma gandeam ca ar fi interesant sa facem o provocare - poate chiar in aprilie (aceste cinci pagini luuuungi de jurnal au alcatuit primul capitol) daca vreti? Poate sa fie chiar un al doilea capitol. Uitandu-va pe categoriile alese ce v-ar placea sa ramana / ia o pauza? :)
Provocarea ar fi: tu stii ce mananci / consumi (ca poate nu e ceva comestibil si asa poti consuma si un alt produs). Si ideea ar fi sa alegem un produs la intamplare, sa invatam (impreuna, sa nu credeti ca eu sunt vreun expert in asa ceva, haha, in primul rand ca nu prea am mai avut ce etichete citi) sa citim ce scrie pe eticheta, sa descoperim ce contine.. Cred ca ar fi educativ, ar putea fi si amuzant (ca mai bine facem haz de necaz, decat altceva), ar putea fi surprinzator...
Ce parere aveti? Eu am ghidul cu aditivi, am gasit site-ul pe care ne putem uita referitor la produse folosite: EWG Skin Deep® Cosmetics Database. Mai era un site pe care gaseai informatii despre medicamente (actualizate, la zi, cu absolut tot - asa am aflat eu cat de sigur era de fapt un anumit medicament, foarte sigur...) - dar nu imi amintesc cum se numea site-ul si nu mai am nici link-ul.
📗 Ce se spune / stie
Se spun multe despre masca ... Ce pot spune eu este ca are un rol foarte bun si demonstrat de protectie dar, ca pentru a functiona trebuie:
- sa respecte niste standarde (sa fie de calitate, din materiale prietenoase si sa se poata respira prin ea)
- sa inveti sa o porti si sa iti adaptezi modul de functionare la momentele cand o porti.
- pentru a evita alergiile sezoniere, provocate de polen
- pentru a evit poluarea
- pentru a ii proteja pe cei din jur, atunci cand sunt bolnavi
- pentru ca... asa au chef :)))
❓ Stiati ca....
pentru cei care sunt afectati de MSC se foloseste denumirea de canari umani? De canari am aflat prin 2009- pe la final, cand am si scapat de tigaile de teflon (din fericire). Canarii erau folositi in minerit pentru a da alarma daca era vreun gaz periculos.
Exista un test al tagailor de teflon / non-stick. Eu nu l-as face, ca sa fiu sincera... pentru ca nu vreau sa isi piarda un canar viata. In fine. De cate ori gateau ai mei in tigaia aia, ma inchideam in camera opusa lipita cu nasul de geam... si acum cand gateste cineva in asa ceva caut refugiu :)). Sa nu le vad.
Si revenind - de ce canari umani ? Pentru ca atunci cand ceva este rau, ii afecteaza. Simplu. Ceilalti pot sa foloseasca aceasta alerta pentru a se proteja, sau, din contra.
Piu piu 🐦 n-am gasit un canar - doar o pasare rosie... :)).
💬Motivational
Si un mic citat, inspirat de ceea ce am vizionat mai sus, si de ceea ce am citit in ultima vreme... si pana la urma, de logica -doar daca stam sa ne gandim putin.
" Suntem ceea ce mancam. Suntem ceea ce gandim. Suntem ceea ce respiram. Suntem ceea ce bem. Suntem ceea ce simtim. Suntem ceea ce facem. Suntem ceea ce dorim. Suntem rezultatul alegerilor pe care le facem, in fiecare clipa...."
Partea buna este ca suntem in continua transformare - si ca incepand din acest moment, putem incepe sa facem alegeri mai bune pentru noi. Putem renunta la conformare si subordonare care sunt deseori confundate cu adaptarea .. si putem fi putin mai selectivi acolo unde avem ocazia.
📚📚
Acest articol este inscris si in tabelul gazduit de Suzana la rubrica Jocul de luni, facand parte din Serialul ”Citate favorite”. 😊
14 comments :
Am citit si penultima postare despre MSC, dar pentru ca vreau sa structurez raspunsul nu am scris (din lipsa de timp) si din acelasi motiv voi fi foarte "laconica" si aici, dar voi reveni (la ambele postari)
Din punctul meu de vedere ar fi interesant un subiect despre aditivii din alimente. 😊 Stiu despre multi, citesc etichetele si totusi... beau pepsi si mananc chips. 😊 Nu fac excese (in ultimul timp) 😊 dar...
Ceea ce ma "enerveaza" nu sunt - neaparat - aditivii din mancarea umanilor ci aceia din mancarea animalutelor (ele nu pot alege constient, daca le place gustul) - enervant e faptul ca mai toti medicii veterinari recomanda "mancarea speciala", ca si cum un caine, de exemplu, n-ar fi sanatos daca ar manca ce mancau "inaintasii" lui pe vremea cand nu se inventase "mancarea sanatoasa" pentru caini, dar cainii traiau si 10-15-20 de ani, in functie de rasa, mai ales. Sigur, e mult mai comod - pentru umani - cu "mancarea sanatoasa" pentru animale.
Scriu doar in numele meu, dar cred ca oamenii nu continua sa consume/foloseasca chimicale din "conformare" sau "subordonare". Acestea doua greu pot fi confundate cu "adaptarea". ;)
Cam atat acum. 😊
Pupici! 💗
Ai facut un bilant teribil. Intr-adevar suntem ceea ce mancam, gandim, respiram, bem... De ceva ani am ajuns la parerea ca suntem pe cont propriu, din pacate, sau ma pot gandi si altfel. Neincrederea in altii genereaza propriile solutii. Suntem dispusi sa le incercam? Prefer sa fiu propriul meu cobai, decat al altora, pentru ca eu stiu ca imi vreau binele, asa ca voi gandi solutiile spre binele meu.
Tot ceea ce ne inconjoara este pura chimie si sunt slabe sanse sa nu ne afecteze intr-un fel sau altul, mai repede sau mai lent, depinde de sensibilitati.
Chimicalele din cosmetice nu prea le analizam, insa sunt deja studii despre toxicitatea lor. Si ce daca? Continua mereu. Observa unde sunt plantate pe raft anumite produse mai bune, mai bio. Pe ultimul raft, deobicei. Nu la indemana ochilor. Asta spune multe....
Canari umani? Nu stiam ideea, insa ca simbol, ai dreptate.
Apropo, sarea noastra gema neiodata nu ti-e buna?
Multumesc pentru articol, draga Rux!
Pupici o saptamana linistita! 😘❤️
Draga Rux, in primul rand multumesc pentru superbele retete... hmmm ce foame mi s-a facut si la cate retete mi-a lasat gura apaaaa! Hmmm ce dimineata chinuitoare am ;-) Dar o sa supraviuetuesc, pentru ca au fost "chinuri dulci" ☺☺☺
Vaaai, neaparat vreau sa vad o poza de a ta, blonda si cu permanent! ♥ Eu am ramas asa, in moda anilor '80, eu inca imi fac permanent, de doua ori pe an. Intre timp, trebuie sa imi vopsesc radacinile... am incaruntit destul de puternic, dar norocul meu este ca sunt blonda din natura si albul din par nu este asa de evident.
Noi oamenii suntem unici! De aceea se spune ca fiecare trebuie sa se concentreze si sa-si asculte necesitatile, pentru ca fiecare corp trimite semnalele adecvate la fiecare efort sau mancare sau stress. Trebuie sa invatam sa ne cunoastem, cu cat mai devreme, cu atat mai bine!
Eu am fost mirata cand dupa ce Helmut in anul 2011 a fost operat pe cord - are 3 Paypass, si dupa operatie, doctorul i-a spus ca nu primeste nicio prescriptie! Poate sa faca ce doreste, sa manance ce doreste, doar sa fie foarte sensibil la fiecare semnal pe care il da corpul si imediat sa ia masura in consecinta! Deci, Helmut bea in continuare cafea, face sauna, traieste absolul "normal" ca si inainte de operatie, dar are grija si reactioneaza imediat daca simte ca ceva nu ii face bine.
La fel si in cazi meu, acum 7 ani m.-am operat de vezica biliara si nu tin niciun regim, nu mi s-a prescris nicio dieta! Mananc exact ce simt ca imi face bine. Sunt faze cand imi plac mancarurile mai satioase, sunt insa si faze cand saptamani in sir mananc doar iaurt si branza degresata de vacuta... Sunt zile cand beau 3 cafele pe zi (espresso) sunt saptamani cand nu beau deloc cafea! Exista parfumuri de la care capat greturi, sunt parfumuri dupa care imi vine sa plutesc... Fiecare trebuie sa aiba grija de propria persoana. Corpul uman este atat de perfect incat are mecanisme de autoreglare si atata vreme cand viata este in echilibru, functionam... In plus, trebuie sa ne pastram optimismul si sa il antrenam! Sa invatam sa ne bucuram de "nimicuri" pentru a avea parte in fiecare zi de bucurii! Un animalut in casa ajuta foarte mult sa scapi de energiile negative, dansul si activitatile de bricolaj ajuta deasemenea sa readuci echilibrul mai mult pe partea pozitiva... Noi suntem pe drumul cel bun ☺ Rux draga, blogul nostru este o dovada ca suntem persoane care isi dau interesul sa se situeze pe partea cu energie pozitiva a Planetei ♥ Te pup si transmit ganduri bune si îmbratisari ♥
Nu știam despre canari că depistează substante periculoase. Am avut și eu canari în copilărie. Interesante și rețetele, voi încerca și eu cateva.
Saptamană frumoasă să ai și o zi de luni ușoară!❤️pupici
@Diana
adevarul este însa pe undeva la mijloc... ce mâncau "înaintasii" câinilor... deci lupii?! vânau/vâneaza si mancau/manânca carne cruda sau cadavre, deci si carne in putrefactie!
Leo al meu nu se atinge de carne cruda! Ce sa zic?! E bine, nu e bine?! Dar imi amintesc de cainii de pe la stâna sau de la cunostintele de la tara, care aveau cainele legat cu lant... ce primeau acesti caini sa manance? resturi de la masa oamenilor - de la mamaliga la oase, de la prajitura si bomboane, pana la tocanite... Hm! Leo al meu nu mananca nimic din ce vine pe masa noastra. De aceea, daca il luam cu noi la restaurant, nu cerseste niciodata! Iar conform studiilor veterinarilor, cainii nu pot transforma zaharul deci dulciurile sunt toxice pentru ei. La fel si oaselel"goale" le pot perfora intestinele.
Nu stiu cum au supravietuit cateii hraniti cu resturi, eu insa nu fac experimente cu Leo al meu ♥ habar nu am ce sa mai zic... noi cumparam mancare speciala, atât "mancare uda" cat si "mancare uscata" Si il spal pe Leo pe dinti macar o data pe saptamana! Habar nu am daca lupii au infectii si carii... Zau ca habar nu am! ☺☺☺ Cum faceti voi cu Michi?
Te pup Diana draga. Pupici si imbratisari de la trio pentru trio+Michi ♥♥♥♥
Auzisem de canari, dar am uitat, mersi ca mi-ai reamintit. Si am citit mai demult ca in zona noastra, pentru agricultura prunii sunt un bun indicator de poluare. Sunt primii pomi care se imbolnavesc si se usuca cand mediul devine toxic.
Apopo de ce zicea Diana, si eu ma gandesc adesea ca hrana la pachet pentru animale e ca hrana fast-food pentru noi. Nici oamenii nici animalele nu au evoluat cu mancare procesata si ambalata. Eu am doua carti de la inceputul anilor 80, una despre caini si una despre pisici, scrise de medici veterinari in vremea in care nu se auzise de bobite si alte minuni la noi. Sa nu uitam ca acestea au aparut la noi in tara tarziu dupa anii 90. Ca si cele pentru oameni, de fapt. Inainte daca vroiai ceva de mancare puneai mana si gateai, nu intindeai mana dupa un pachet. Si ca sa vezi, recomanda hrana naturala pentru animale, carne in principal si unele legume, unele crude altele gatite.
Si eu imi fac pesmetul in casa. Din paine cumparata in principal, mai rar apuc sa fac si paine, dar diferenta este ca cel facut de mine din painea cumparata se strica mult mai repede decat cel cumparat gata macinat. Sigur, nu este atat de uniform, are si fragmente mai mari dar nu ma deranjeaza.
Multumesc pentru retete!
@Diana Ah... ajung si eu sa raspund. Nu ca azi mi-as putea aduna mai bine ideile (ma resimt dupa marti.. si noptile nedormite; culmea e ca.. eram si nedumerita ca de ce oi fi asa.. apoi mi-am amintit.. hahah).
Da, stai linistita ca nu esti singura. Si eu stiam si mancam diverse - de exemplu biscuiti cu crema la mijloc (erau unii mari rotunzi si foarte buni). Normal ca aveau prostii - ii mancam insa doar cand eram in deplasare, pentru ca erau printre putinii pe care ii toleram.. dar asta era demult...). De la pepsi era sa ma... rau de tot :))). Ultima data am folosit cola pe post de dezinfectant - asa bine a actionat ca toata cada, pe unde fusese inainte afectata de nu mai stiu ce produs de curatat (gen muscollo) folosit o singura data de Ralu, are acum smaltul mancat.. Sa tot se consume lichidul minune.. :)))
E foarte enervant si asa cum spui si tu cam mult pe partea de business. La mine subiectul asta e f sensibil. Am mers cu Dodo la sigur. Daca l-as fi scos de la bun inceput de pe bobite, cu siguranta i-as fi prelungit viata si evitat multe.
Exista anumite tipuri de mancare foarte scumpa care ar fi mai sigura decat bobitele generice. Sa fim seriosi - la cum put unele , cat colorant au si cat rezista, sa fie oare mai bune decat mancare pregatita proaspat. Imi pare rau dar nu cred.
Voi incerca sa va povestesc la un moment dat despre subiect.. din experienta mea. Din ceea ce am invatat si eu (exista o drita asociata cu drul Mercola, Dr Karen Becker (sper ca mi-am amintit bine, daca nu, cand voi scrie in jurnal voi face corectura..) datorita ei i-am prelungit lui Dodo viata 7 ani!! SAPTE. si ar mai fi trait inca mult si bine daca in anul acela nu ar fi stropit nenorocitii fara sa anunte. Si m-ar fi luat lumea in serios cand am zis ce are... Are vreun folos ca dupa mi s-a confirmat teoria? Nu.. Nimic nu il poate aduce inapoi, sau sterge suferinta si sentimentul de vinovatie care revin, periodic, orice ar fi.
Cred ca nu subordonare am vrut sa zic, ci mai degraba supunere. Conformare si supunere: aia au la magazin, la indemana, aia iau; toata lumea mananca la fel.. De aia am zis acest lucru. Adaptarea, dupa mine cel putin, inseamna sa gasesti alternative care sa iti faca viata buna. Calitativa. Multa lume face rabat tocmai la mancare (care este esential sa fie calitativa si nutritiva). Pe mine personal, o economie de gen m-a dus de la un om care manca morcovi cruzi fara probleme, la un om care sa nu ii mai poata consuma decat cu greu... gatiti. Asta pentru ca era moda aia cu sacul de morcovi de la magazin iarna. Ca deh.
Cand argumentul pentru anumite alegeri vine ca: asta-i fiata ”ne adaptam” - aia e mai degraba conformare si supunere...:).
Dar ai dreptate, odata ce stiu ce contin, mai pot consuma si din adictie. (Eu de exemplu stiam ca ciocolatile au in ele zahar si nu ar fi bune... nu stiam chiar tot pe atunci, dar mancam pe rupte. pana in ziua cand m-am intrebat ce mananc. facusem o pasiune pentru cicolata alba cu mar verde ... norocul meu. ca la ea chiar era evidenta treaba.. :)) ciocolata alba.. cu mar verde... nicio treaba cu realitatea).
Pup cu drag :)
@Suzana Da draga mea, si mai e ceva.. Ca e valabil si pentru ceea ce mancam ce am zis. Ca.. degaba mananci tu peste dorada, daca el este indopat cu mixuri si alte tampenii.. Sau pastrav hranit cu mancare de caine, sau pasari hranite cu praf de oase importat de nu stiu unde, sau carne de la porcul hranit cu paine - cumparata din comert, care paine e facuta cu mixuri si alti aditivi.... sau fructe si legume injectate, tratate si iradiate... etc.
Binele altora uneori face mai mult rau - dupa ce am constat pe propria piele de atatea ori... Nu, multumesc. Poate ceva la nivel energetic, cu cineva care chiar se pricepe, in rest ... nu. Cred ca suntem facuti sa ne simtim dependenti, sa nu mai stim sa ne ascultam corpul. Din pacate.
Chimie suntem si noi. Dar una e chimia naturala si alta e cea .. manipulata. Adevarul este ca se stie foarte mult si in acelasi timp foarte putin. Si la cum se folosesc cel putin in tara noastra de cate unii lucrurile, sa ne bucuram ca inca suntem si cum suntem 😅.
Exact - si ce daca - sa spui ca nu scoti otrava din produsele pentru copii pt ca afecteaza afacerea mi se pare cel putin ipocrit.. criminal. si vezi peste tot copii bolnavi de cancer... Si vin milostivii cu tramtamente. Nu ar fi mai simplu sa se previna? Probabil ca da, dar nu profitabil.
Nici eu nu stiam de asocierea canari umani. Stiam insa de canari - am aflat inainte sa aflu de MCS. De cate ori faceau ai mei gratar din piept de pui la tigaia noua de teflon, migram in camera si ma lipeam de geam (prin usa intra mirosul si simteam ca nu pot respira). Si nu, nu faceau prajeala - asta era recomandarea ca fiind cea mai sanatoasa. Tz... Atunci am cautat despre teflon si am aflat chestia legata de canari. Cand am schimbat tigaia cu cea de ceramica s-a simtit diferenta..
NU imi mai e. Imi era.. Asa cum mancam fara probleme si nuci. Va trebui sa mai caut studiul despre sarea iodata, poate il gasesc totusi...
oricum acum nu prea pot face mari incercari... asa ca:). Imi cultiv rabdarea, speranta.. si ma straduiesc sa mentin echilibrul. :D
Pup cu drag
@CARMEN :D cu drag - imi place mult sa gatesc, mai ales dulciuri si nu, nu ingrasa - adica nimeni nu sa ingrasat si faceam intr-un timp si cate doua torturi pe saptamana :))). Doar ca in ultima vreme nu prea am mai avut forta sa fac asta.
Blonda, sau cu semi-permanent :)). Nu cred ca am avut bucle atunci can m-a apucat blonzirea... oricum a fost un episod ciudatel - dar sunt fericira ca am trecut prin el fara probleme, totusi. :))))
Adica, faptul ca mi-am scurta vreo 15 cm din lungimea parului care se inverzisera nu pot fin considerate probleme. Am avut insa de tras apoi indirect, de la aerul conditionat.. Oh.. Am poze pe FB - poate voi face o selectie si pt blog :D.
Ai foarte mare dreptate. TRebuie sa invatam sa ne reconectam si sa ne ascultam.
Simturile astea ale noastre sunt acolo sa ne protejeze... Iar mirosul din pacate, este foarte afectat de produsele acestea. Unele creaza dependenta, iar cu altele intervine episodul de obisnuinta. M-am intalnit de-a lungul timpului cu persoane care erau efectiv imbalsamate.. de la 5 metri (poate si mai mult in unele cazuri) miroseau a detergent. Pielea.. tot. Si aici e o adevarata problema. Si ei nu simteau. Nimic.
Si ii cred - povesteam cum am iesit din lidl si fiind acolo la acel magazin mai larg si mai subtil mirosul nu m-a deranjat. Dar cand am iesit afara si era cald si am dus mana sa aranjez sapca... m-a izbit si frapat cum se impregnase in piele.
Voi sunteti o exceptie. Adica, sunteti atenti la ce faceti, luati decizii asumate, va documentati. Stii? Nu toata lumea e asa. Pentru ca in ultima vreme unde te uiti sunt doar reclame care te inseamna sa nu iti faci griji ca pentru orice e produsul x .. nu te mai gandi la nimic traieste-ti viata. Si lumea asta face. Pana se intampla. Si apoi nimeni nu face legatura cu ce a dus la acel lucru, cauta tot solutii rapide. Care sa ii scape de belele ... dar care, deobicei doar te scapa de simptome si nu neaparat si de problema in sine. Si cercul vicios continua.
Toate astea sunt observatii. Amare :)). Nu judec pe nimeni - poate ca pare ca as judeca. Nu.... doar observ.
Ai mare dreptate ca trebuie sa ne ajutam, sa ne iubim, sa ne cunoastem.. Sa fim blanzi cu noi si corpul nostru, optimisti, creativi (ca asta e esenta noastra) si e tare bine cand avem si sprijin, intelegere. Sa fii sustinut si ajutat astfel sa te ridici, e minunat. La polul opus e mila... :))
Pup cu drag! :*
@Mihaela Toilă stiam ca sunt sensibili, dar nu stiam nici eu de faptul ca erau folositi la exploatari, sau ca daca stau deasupra / in zona unde eo tigaie din asta de la fum pot cadea lati. :O
Sper sa gasesti ceva care sa iti placa - eu adaptez mereu retetele la ceea ce am si ce pot manca :).Dar cel mai in largul meu improvizez la deserturi.. haha sau aluaturi :).
pup cu drag!!!
@CARMEN la mine Dodo nu a vrut niciodata sa manance bobite.. m-am chinuit efectiv. ii luam cele mai bune si scumpe marci de la noi, in ideea ca sa fie cel mai calitaticv. devenise un cosmar...Alea puteau, ne chinuiam... mai rantaia pernutele, dar cu coloratele .. meh.
In schimb.. adora sa manance legume crude si fructe. Era cel mai fericit!
Ii luam si bete speciale pentru mestecat dupa masa (usor mentolate) ...
Singurul lucru care nu ne muta nasul si care ii placea si lui erau biscuiteii.
In 2007 (la 5 ani) i-a aparut o chestie pe cap. Atunci am luat la mana netul si am cautat. Am gasit ca, din cauza alimentatiei procesate, canisii fac lipoame din astea si am incercat sa nu ma panichez.
Trec peste multe detalii.. ideea e ca mi s-a dat de inteles, dupa ce m-am documentat (aflasem de Dr Becker si citisem despre alimentatie si vaccinari) si am intrebat doctorul ca nu este nicio problema daca respect anumite procente (carne/vegetale/fibre etc) cand ii prepar mancarea. La carne, asa cum spui - mi s-a parut cel mai dificil. - e recomancat sa manance carne cruda.... dar unde gasesti carne cruda cu adevarat sigura? Hmmm. Riscant.
La voi stiu ca se gasesc si producatori locali care fac preparate speciale, proaspete, nu atat de procesate chimizate etc. Cautam cand s-a imbolnavit Dodo (de la stropiri) in ideea ca voi avea nevoie de dieta ptel mai speciala si asa am aflat. Dar nu am mai avut ocazia.
Mi-am pierdut ideea. Dupa ce l-am scos dupa boabe a ... inflorit. Mirosea atat de frumos, arata absolut minunat - nu avea probleme. Dar raul fusese facut deja, din pacate.
Cu siguranta, repet, la voi sunt mai multe alternative. Diana are dreptate - daca intreb vet ce regim sa ii dau iti dau marci si ... cand am pus piciorul in prag si am zis ca ii fac eu, cumpar tot ce trebuie cineva a avut decenta si a recunoscut ca se poate, dar le e mai usor sa procedeze asa, ca nu prea intalnesc stapani de caini care chiar isi dau interesul sa gateasca si sa caute alimente bune...
Cred ca... incercam sa alegem ce e mai bun in functie de unde suntem si de ce alternative avem, pana la urma. Dar nu e usor.. deloc. Ultimii ani cel putin, mi-au fost tare grei. Eu am si testoasele - tot asa le tin pe mere, morcov cand am, dovlecel (mai nou au acceptat si dovlecelul spre marea mea bucurie), carnita cruda cand am de la tara...
Pup
ps: am niste povesti cu capete de oase recomandate de catre veterinari sa fie date la caini... :))))). Si cum am scos eu din gura lui Dodo cateva.. Doamne.. ce peripetii. :))
@fiordaliso si eu uitasem de ei intr-un timp, pana cand gateau vecinii in teflon.. :))) si nu stiam pe unde sa ma bag :)).
Nu stiam de pruni - dar apropo, toamna trecuta am reusit sa mananc prune. Si de fericire am fortat norocul si am mai primitcateva din ultima serie. Astea au venit dupa niste zile mai ciudate (nu mai stiu ce a fost atunci exact - ceva in legatura cu fabrica de mobila din zona aia, care e controversata cu forma...formadelhida. Faza e ca am mancat linistita si atunci.. dar in secunda doi am avut o reactie atat de urata... frustrant. Ulterior am aflat ca se intamplase ceva in zona (habar nu mai am ce...).
E oribila hrana pentru animale. Cum pot sa imi spuna mie ca niste boabe care stau desfacute zile intregi(... ca asa se vand prin pet shopuri sau cabinete de te ia de nas cum ajungi in zona) si chiar daca sunt in cutii, conservate, au mai multi nutrienti si vitamine decat mancarea proaspat preparata? Mie personal, logic vorbind, imi da cu minus. Cand Dodo era in insuficienta renala (provocata) cautam in disparare un medic sa imi zica CE sa ii dau sa manance. orice??? cum orice (ca tot moare... idioti. ca e batran.. am gasit tarziu o reteta. ca daca o gaseam putin mai repede aveam sanse, cat i-am dat doua zile.. a fost mai bine. dar raul fusese facut fir-ar ele de perfuzii si medicamente.:(((((). Mai cum sa nu fie in stare nimeni sa iti spuna ce. Cum??? Daca ar fi trait bunicul meu... :(.
Of...
Ai o comoara. Tare sunt curioasa ce scrie in ele. ai dreptate - cainii traiau mult si bine inainte. Sa iti mai zicceva. Cand Dodo avea 3 ani multi imi ziceau ca e batran... Dodo al meu la 14 ani arata ca un catelus mic de 3 ani maxim... repet, daca nu ar fi fost otravit de substantele alea si m-ar fi luat lumea in seama, ar fi fost salvat.)
Ebine daca mai gasesti paine de cumparat buna. vai.mi-am amintit cum am stat eu 20 de min la Cora in Bucuresti ca sa iau paine Pave (adica de vatra - ma gandeam eu ca aia e cea mai buna. :))) 20 de min m-am fatait si asa am ajuns sa ma uit ce mai era prin painile de acolo.. In franzela si in cea cu porumb (altfel apetisante) era o chestie cu un nume care suna a ceva cu fier.. am sunat pe mami sa o intreb ce e aia. nici ea nu stia :)) cert e ca nu a mai luat nimic... nici pave-ul ala care aveai senzatia ca e puf..- din fericire, pe atunci era totusi o brutarie in zona unde stateam care facea paine de casa. De-aia de o simti cand o tii in mana. Cu gust de paine.Nu stiu insa daca mai exista.
Totusi in Bucuresti mai este acum Bacania Veche - ei fac produse cu faina de la moara cu pietre (de fapt de la ei stiu) .. si au produse naturale.
Pup cu drag :*
Nu am știut de "rolul" canarilor (🙃🙂)...trist !!!
Și eu am folosit într-o perioadă nivea aqua, acum nu mai o folosesc...înainte mami avea încredere ìntr-o singură cremă, alegea cu grijă crema pentru tenul ei frumos (i-am uitat numele, românească... parcă apidermin 😇)!
Ani mulți nu am mai știut de mine dedicându-mă încercării de a face tot ce puteam pentru ticuțu...apoi au venit anii cu șocul cu mami...la final, pentru mine a fost ca și cum fusesem bătută-măr, ca la box, când te ridici spre final dar nu prea mai știi multe...au urmat câteva luni grele, de încercare de refacere...așa am descoperit că nu mai îmi place dulcele (prăjituri, etc...) viața mea devenise cam nesărată...😃
Psihic am depășit perioada dar am exclus din programul zilnic tot ce îmi aducea aminte de viața în trei... cred că am mai scris (știu eu ?!)...
Mănânc aiurea, unele îmi plac, altele nu - sunt atentă la ce a mers...sigur fără carne, rar un iaurt...fructe: grep-fruit (și din pom, când vine sorocul, câte unbfruct de poftă..)! oftez ! nu prea mai gătesc (mănânc puțin și apoi trebuie să arunc..deci mai bine nu !)...am câteva naturiste (curcumă, chimen negru, câte un ceai amestecat din cel verde, pătlagină, gălbenele, salvie)... mi-am "activat" nervul vag - surioara mea m-a învățat asta !
Cred că masca este utilă: cine o poartă se respectă pe sine și pe cei din jur...cam greu pe meleagurile noastre, nu ?! "a proteja" este un specific ce ține de educația societăților asiatice (gen Japonia...)...știu că am citit despre șocul întâlnirilor dintre nespălații europeni (porniți în cuceriri...) și societatea obișnuită cu bazinele comune tuturor pentru spălat, cu apă caldă...citesc romane romantice despre lumea anilor 1800: orașe europene ce aveau străzi încă urât mirositoare, cu gunoaie peste tot, cu parfumul ce se dădea ca să acopere mirosuri...un lucru bun adus totuși de covid: unii europeni au învățat că nu degeaba umblau demult asiaticii cu mască !
Nu mai știu vreun produs/fruct/legumă pe care să-l recomand cu încredere cuiva ca fiind sănătos...omul a poluat totul (și eu stropesc buruienile cu chimicale...🙃🙂...)!...
Mă uit la tv cu instantanee din viața noastră cotidiană: de ex- bărbații au un "balon" în loc de burtă...la tv doar reclame cu medicamente pe care să le iei după ce ai mâncat...oare chiar oamenii nu-și dau seama că singuri își fac rău ?!
Dar de acord cu "tratamentul" creativ, cu arta, cu îngrijirea florilor (cine are grădină...), cu îndepărtarea gândurilor pline de grijă (rugăciunea "Tatăl nostru" în gând m-a ajutat enorm, apoi "rugăciunea inimii"), lecturile variate (incep multe cărți pe care le citesc, în funcție de dispoziția mea de moment...😃 ) și, mai ales m-am însingurat pentru a-mi proteja liniștea interioară (mai trece câte o mașină pe drum și aud cum urlă boxele...) !
Scriu fără să fi citit ce-au scris prietenele ìn comentarii încercând să fiu spontană...
Sper să te ajute la ceva din ceea ce am scris - oricum eu îți doresc să ai parte de zile liniștite, plăcute 👍 Te felicit că ai puterea de a scrie simplu, sincer, despre tot ce simți zilnic - acum când e la modă să ai o "mască" ca să fii în trend...
Pupici cu drag ❤️
@prietena-japoneza nici eu - am aflat atunci cand cu tigaia de teflon (nu intelegeam de ce imi face rau).
Era foarte racoritoare (si ma refer la racoarea mentolata, ci una apoasa) Aqua Visage. Romaneasca stiu ca era o crema foarte placuta cu galbenele. Bunica mea Maia o folosea... miroasea frumos (dar asta era in 2005.. la cat de parfumate sunt toate acum, posibil sa ii fi schimbat compozitia ca sa faca fata, daca mai eista).
Pot intelege prin ce ai trecut, pentru ca si eu am „uitat” de mine mai ales in ultima vreme. Stiu si sentimentul acela de batut mar (e incredibil cate putem duce, cand vine vorba de cei dragi, nu?? incredibil... dar apoi ne resimtim).
Este bine ca ai curtea ta. Ai putea sa incerci sa usuci fructele din productie proprie (o parte) - Buni imi povesteste cum Bunica ei, Stefana, avea podul frumos aranjat cu loc special pentru „poame”. E un mod sanatos de a avea ceva bun la indemana in perioadele reci (mi-as dori sa pot face si eu asa). Eu am mai pus la congelator fructe pentru ai mei.. Sper ca la un moment dat sa pot manca si eu din nou.Dar sunt fericita cand macar pot face ceva cu ele (am avut perioade cand nici sa prepar din ele nu puteam - deci ma bucur de fiecare reusita de gen).
Am incercat si eu varianta (iti multumesc) dar am o mica problema cu gargara :))). Am incercat sa gasesc alte variante (cantat/ras.. doar ca nu prea sunt constanta - imi imaginez ca ar trebui sa cant in fiecare seara? putin. sau sa rad -pe acelasi principiu cu garara? hmmm)
Da... masca este. Clar. macar sa o poarte in institutiile medicale - uite, o doamna care dace dializa iar a facut C19 din cauza celor care nu (se) protejeaza. si CULMEA - a fost certata de un cadru medical ca.. „de ce s-a testat„? cum adica??? pai sa imbolnaveasca si pe altii, mai ales la dializati?? Dar nu toti gandesc ca ea - motiv pentru care acum are de tras in plus.. cand s-ar fi putut evita.
N-am vazut atata sarit dintr-o extreme la alta ca la noi. :))) Ca si cand calea de mijloc are ceva neplacut - dar probabil fiind atat de tare incurajat cultul dezbinarii si disputelor, varianta aceea de mijloc nu mai este nici macar luata in calcul. dezbina si cucereste (castiga in acest caz) funcioneaza de minune.
Vezi ca la stropit buruieni mai sunt si variante naturale. Poate ca vei gasi ceva potrivit pentru tine - asa eviti sa te expui. :*
Da.. pai exista pastile pentru orice. Ca vorba aia... n-ai nicio grija. Pana te imbolnavesti.. Si at exista tratamente...zau asa :)))). Mancati fratilor otrava ca vine xutumim (sper ca nu am nimerit vreo denumire medicala - ar fi culmea.. haha) si va salveaza. Voi imbuibati-va.
Si eu m-am retras (de nevoie). Ma bucur ca va am pe voi. Si ma bucur ca mi-am facut curaj sa revin!! :*
Iti multumesc mult pentru toate gandurile lasate!! Ma ajuta, cum sa nu :*
Cat despre trend-uri - nu m-au interesat nicioadata. Prefer sa fiu eu. :*
Puuuup!!!
Trimiteți un comentariu