marți, 8 martie 2016

#02 "O Romancuta Suvenir"

De cand ma stiu am fost fascinata de lucrul de mana. Eram cea mai fericita daca in plimbarile prin oras poposeam in magazinele de artizanat. Ma minunam in fata fiecarei vitrine, descopeream fiecare lucrusor lucrat cu dragoste de maini pricepute. Cuvintele poate sunt stangace in a exprima ceea ce resimteam de fiecare data cand calcam pragul acelor magazine. Fascinatie, iubire, suflet... Povestea unui popor, pana la urma. Daca as fi putut, as fi plecat de fiecare data cu un mic suvenir - probabil acum as fi avut un mic muzeu... Hehe.



Si in calatorii (mai ales cand ii vizitam pe bunici si trebuia sa traversam Pasul Rucar Bran ...) abia asteptam sa ne oprim in locurile special amenajate, gen Popas. Parca tot raul de masina (serpentine, serpentine) disparea ca prin farmec atunci cand imi apareau in fata ochilor ii, instrumente muzicale si tot felul de tesaturi, obiecte din lut, sau lemn, sau impletituri... Nu mi-ar ajunge o zi intreaga sa povestesc despre o singura astfel de incursiune in lumea fascinanta a mestesugarilor.

Imi amintesc cat de mult imi doream un instrument muzical din lemn - un nai, un fluier... chiar si un fluieras din acela mic sub forma de pasare :D. Desigur - am luat si suveniruri, mai ales din calatoriile mai lungi. Fiecare are povestea lui si ne aminteste atat de intamplari personale, dar si de cat de frumoasa si bogata este tara noastra, cu oameni harnici si priceputi. Pentru mine, suvenirurile sunt mici popasuri in timp - incarcate de semnificatii, suflet si povesti.


Imi plac atat obiectele din lut, cat si cele din lemn si le-as darui cu drag prietenilor pentru a-si infrumuseta caminul si a aduce un strop de caldura sufleteasca si culoare in viata lor.
Mi-ar placea sa daruiesc si cutii de lemn minunat decorate cu picturi sau sculptate. Cred ca sunt perfecte pentru a adaposti mici comori adunate in timp (fie ca este vorba de suveniruri, sau alte amintiri).

Daca ar fi sa aleg un singur suvenir - un dar de suflet special... Atunci cu siguranta as alege o rochita ie, desavarsita, dovada de autenticitate a lucrului de mana romanesc. Si as darui-o surioarei mele.



 

Va imaginati cat de mult as putea povesti despre vizitele (deja) mele in acest mic paradis virtual al produselor de artă populară si artizanat, recent descoperit!
http://www.artandcraft.ro
Dar am povestit destul! Sunt curioasa voua ce v-ar placea sa daruiti / primiti? Ce sunt pentru voi suvenirurile?




ps: Daca ar fi sa fac parte din echipa de oameni ce pun suflet in mici amintiri dintr-o tara frumoasa numita Romania, mi-ar placea sa creez o papusica crosetata, imbracata in port popular! Mi-ar placea sa ii creez acestui personaj si o identitate desenata - cam ca aceea de la inceputul articolului.... Si ar arata cam ca Ilenuta mea! Doar ca mi-ar placea sa fie satena... un fel de Ciuleandra:P.

http://super-blog.eu/proba-2-suveniruri-cu-suflet/


8 comments :

Ileana Carmen spunea... [Raspunde]

Frumos articol. Mult succes in aceasta competitie.

copilarim spunea... [Raspunde]

@Ileana Carmen Iti multumesc mult :)! Ma bucur ca iti place! ;)

Gianina spunea... [Raspunde]

Un articol pe sufletul meu....super!Si-mi place avatarul cu romancuta ...nu mai pot de dragul ei.
Succes!

copilarim spunea... [Raspunde]

@Gianina Ce ma bucur!! Sunt atatea lucrusoare frumoase - mi-a fost greu sa aleg doar cateva <3.
Hihi, romancuta se va transforma candva (sper cat mai curand) intr-o papusica amigurumi. Daca tot am desenat-o, apoi atunci sa o si lucrez. ;)
Multumesc mult ;)
Te pup!!! :D

Gianina spunea... [Raspunde]

Eu o vreau tablou :D ca papusica ramane vis.

copilarim spunea... [Raspunde]

@Gianina Hehe, nu se stie niciodata :P!!!

Gianina spunea... [Raspunde]

Daa,macar sa visam.

copilarim spunea... [Raspunde]

@Gianina Ar fi trist sa nu visam... :P Si apoi... nu se sie niciodata cand ni vor deveni realitate! :P

Trimiteți un comentariu