Buna!
Cred ca imi plac intalnirile noastre de weekend - ce bun pretext de evadare si ce poate fi mai indicata decat o portie buna de ras, autentic?
Am terminat ce aveam de facut (inclusiv de mancat pizza) ceva mai devreme, asa ca m-am asezat a revad episodul, ca sa scriu "rezumatul" (care numai rezumat nu este, haha, ca este o povestire a intregului episod, dar in fine). Si m-am asezat atat de bine, ca nu am scris nimic :)). M-am uitat si da-i cu hahaha si hihih si tot asa pana cand s-a terminat. Era sa trec la urmatorul. Hopa! Stai asa Ruxandra ca ai treaba. Acum urmeaza sa il read pe sarite ca sa fac compunerica.
Imi place episodul acesta. :)
Cred ca am scris deja in articolul sursa ca in acest episod apare o tanara care a mai jucat cu ei si in alte filme. Cand am inceput sa urmaresc eu diferitele filme in care apar si ei, mi se parea foarte amuzant sa recunosc actori si sa identific pe unde i-am mai vazut. Ei bine, tipa aceasta (care joaca rolul regizoarei) a jucat in Pikanchi (2 si 2.5 daca nu ma inseala memoria) - era nevasta si apoi ex-nevasta personajului interpretat de Sho (adica Mimura). Pikanchi poate produce un adevarat soc, urmarit imediat dupa Yamada Tarou si in necunostinta de cauza (adica daca nu esti deloc pregatit privitor la japonezi, in general, haha).
Ah.. si era sa uit, spre final, tanara regizor ii spune ceva: atunci cand va avea succes si va lucra la Hollywood isi propune sa faca un film istoric, in care Tarou sa aiba rolul unui militar si apoi sa paseasca impreuna pe covorul rosu - ceea ce nu multa lume stie este ca, in urma cu putin timp, Nino jucase in filmul lui Clint Eastwood - Letters from Iwo Jima, si chiar fusese pe covorul rosu - unul dintre motivele tunsorii lui din acest film fiind si faptul ca fusese tuns foarte scurt pentru celalalt film. ;)
Dar sa revenim la episodul de zi.
Rezumat:
Caldura verii este apasatoare. Cei mici incearca sa se racoreasca in mica piscina de cauciuc din gradina casei. Il cheama si pe Tarou, dar cand acesta face doi pasi spre ei, piscina peticita cedeaza.
In racoarea din camera lui Mimura, Tarou stranuta si se gandeste ca ar vrea sa ii duca pe cei mici macar o data la o piscina adevarata. Mimura ii aduce mai multe pachete cu mostre de faina si alte ingrediente pe care le primisera. Tarou este foarte entuziasmat gandindu-se cate poate prepara din faina respectiva, inclusiv un sortiment de clatite facute doar din vegetale si faina (okonomiyaki).
Nu isi termina bine gandul, ca iar stranuta. Cei doi baieti se contrazic referitor la cat este de racoare in casa. Tarou ii atrage atentia colegului sau ca, daca diferenta dintre caldura de afara si racoarea generata de aparatul de aer conditionat in casa este prea mare, poate afecta corpul si cauza oboseala. In loc de reiboubyou insa, el spune reibyoubou si evident acel moment este amuzant, un fel de calilofer/calorifer, de-al nostru.
In fine, Tarou se pregateste sa plece acasa inarmat cu ce ii pregatise prietenul sau, povestind despre cursurile de vara de la scoala si alte part time job-uri. Mimura ii spune ca este mai bine sa ai mai multe lucruri de facut, decat sa te plictisesti acasa. Tocmai atunci trece pe langa ei o tanara si Tarou pare brusc pierdut in visare, nestiind ce i s-a intamplat. Mimura in schimb, fin observator cum il stim deja, se amuza copios.
Ajuns acasa, Tarou rememoreaza intamplarea, pierdut in amintirea parfumului ce il invaluise. Cei mici adulmeca la randul lor mirosul din casa - ei bine, clatita pregatita de Tarou a sfarsit prin a fi arsa. Familia il inconjoara intrebandu-se ce s-a intamplat, asa ceva fiind de neimaginat. Este indragostit? Si urmeaza un dialog amuzant in care membrii familiei se comporta ca niste reporteri: raspunzand la intrebari puse sub forma de interviu aflam ca: Tarou doar a trecut pe langa persoana respectiva, nu i-a zarit chipul, dar este cam curios in ceea ce priveste totul. Mama concluzioneaza: este cu siguranta vorba de dragoste.
Si in familia Ikegami, aflata la masa, se vorbeste despre dragoste. Takako le spune ca nu este vorba de asa ceva, dar mama ei ii explica faptul ca ar fi vorba despre un fel de "maladie" provocata de indragosteala. Takako se incapataneaza si atunci parintii pun in "scena" un scheci amuzant, in care pretind ca isi amintesc cum erau ei pe vremuri si insira "simptomele":
- nu ai apetit
- orice ai face te gandesti la el
- chiar daca incerci sa il uiti, nu poti
- daca inchizi ochii, vezi zambetul lui
Urmarind de fapt care sunt reactiile fetei lor, pentru a concluziona din nou ca este vorba despre.....
"Cu siguranta dragoste!", spune si Mimura a doua zi, in timp ce Tarou ii povesteste ce i s-a intamplat. Mimura se amuza copios. Apoi ii vine o idee, in timp ce o priveste pe Takako. Se intoarce spre Tarou ca sa il invite acasa la el, pentru a verifica despre ce este vorba. Tarou accepta in cele din urma, pretextand ca este vorba, desigur, doar de "verificare", dar neobisnuit de distrat.
In pauza, Takuya ii spune lui Takako despre ce se intampla cu Tarou si ca ar putea fi indragostit. Ea pretinde ca nu o intereseaza, asa ca Mimura pleaca. Nu face nici doi pasi ca Takako il opreste intreband cum este persoana respectiva, dupa care, intrebata de Mimura daca isi face griji, spune ca nu e treaba ei si pleaca. Mimura ii spune ca Tarou urmeaza sa o intalneasca pe persoana de care poate ca e indragostit in dupa amiaza aceea. Reactia lui Takako este una usor fortata, exprimandu-se cu termeni onorifici, ceea ce implica o doza de sarcasm (ceva de genul: cred ca este minunat daca domnul actioneaza dupa cum doreste :))))) ) si pleaca razand fortat.
La liceu isi face aparitia o tanara care atrage atentia tuturor.
Orele s-au terminat si Mimura ii priveste pe Tarou si Takako, fiecare prins in bula lui. Tanara Kotami il observa pe Mimura, apoi este total captivata de Tarou, cel aparent indragostit.
Tanara este o fosta eleva a liceului, acum in anul 4 la colegiu. Directorul se bucura sa o revada si ii multumeste pentru cadourile aduse (de la hotelul ei). Fata ii prezinta un scenariu, al filmului "Licuriciul". Directorul se intreaba daca ar putea avea si el un rol. Tanara isi doreste sa realizeze un film despre un tanar foarte sarac si o tanara foarte bogata. In timp ce ii povesteste si profesoarei Torii (pentru ca voia sa lucreze cu elevii din clasa speciala la acest proiect) aceasta din urma tresare, amintindu-si de situatia speciala a lui Tarou. Nu apuca sa spuna insa nimic, pentru ca tanara i-o ia inainte, argumentand ca va apela la contraste (fara sa stie ca alege chiar un baiat sarac in locul celui sarac), alegand baiatul care are cea mai aristocratica prezenta.
In timp ce asteapta intalnirea, Tarou este foarte nervos, iar Mimura abia isi mai stapaneste rasul. Cand fata in casa se apropie de el, Tarou, care o recunoscuse, are iar aceeasi traire, inima batandu-i puternic. Dupa ce fata pleaca, ii spune lui Mimura. Acesta il priveste serios si ii spune ca ii cam place sa flirteze. Apoi cand Tarou este coplesit de situatie, izbucneste in ras, fara ca acesta sa il vada.
Takako se afla la karaoke, alaturi de prietena sa, pretinzand ca se distreaza. Se gandeste la ce ii spusese Mimura si ca, desi incercase sa il uite pe Tarou...
Dar nu aflam ce vrea sa spuna, pentru ca ne reintoarcem la resedinta lui Mimura, unde isi face aparitia chiar tanara care trecuse cu o zi inainte pe langa baieti, dandu-i viata peste cap lui Tarou. Aceasta ii ofera o prajitura speciala lui Tarou. Cand se pregateste sa guste, apropiindu-se de prajitura, sesizeaza ceva. Isi cere scuze si se apropie de tanara, recunoscand parfumul care ii facuse inima sa bata nebuneste. Mimura nu mai rezista si pufneste in ras, explicandu-i ca tanara era o profesoara care a venit sa le invete pe menajere sa faca prajituri. Acest lucru il lamureste pe Tarou de ce si fata in casa avea acelasi parfum. Ca si profesoara. Ca si .... TARTA. :)))
Revenind la tarta de fructe - care este minunata, Tarou se bucura de savoarea acesteia, in timp ce colegul lui ii spune ca, desi are un simt al mirosului excelent, faptul ca a confundat un parfum al unei tarte cu dragostea, este cu siguranta ceva fenomenal. Tarou il intreaba pe Mimura cand si-a dat seama ca el de fapt reactionase la mirosul tartei si nu era vorba de dragoste, la care Mimura ii spune ca inca de la bun inceput. Si toata lumea se amuza, in timp ce Tarou se "lamenteaza" ca trebuia sa i se fi spus :)))).
Takako este foarte fericita cand afla ca Tarou nu era indragostit. Mimura ii spune ca ea e usor de citit, apoi incepe sa mai spuna ceva, dar se opreste. Dupa care ii ureaza fetei multa bafta si concluzioneaza ca a doua a trecut si de baza a doua, cu succes (ca la baseball). Cand Takako se indrepta catre Tarou, decisa sa-i vorbeasca, apare tanara regizoare si incearca sa il convinga pe baiat sa participe la proiectul ei. Este nevoie doar de o cutie de instant pentru clatite (speciale - la care visau cei mici de mult timp) si de un permis la piscina hotelului si Tarou accepta.
Takako afla de la multimea de eleve in delir ca Tarou va aparea in filmul lui Kotami. Ajunsa in clasa se alatura colegilor. Si Sugiura isi face aparitia dorind rolul principal. Primeste insa in grija aparatul de filmat, si ajunge la concluzia ca e perfect asa, mai ales dupa ce afla ca personajul principal este foarte sarac. Imbracat cu un sacou peticit, Tarou trebuie sa isi imagineze ca ar coase ceva. Este atata de convingator, incat toti incep sa vada ceea ce coase, ba chiar sunt teleportati in interiorul casei lui Tarou ....
Toti sunt impresionati de interpretare. Mai ramane sa fie gasita eleva care va juca in rolul fetei bogate. Takako pleaca, fiind convinsa ca ea nu are sanse, in timp ce celalalte colege incearca sa o impresioneze pe regizoare. Mimura o opreste dar Takako il infrunta, spunand ca poate pentru el este ca un joc, dar ca ea chiar si-a facut o gramada de griji. El ii spune ca crede ca ar fi interesant daca ei doi (Takako si Tarou) s-ar intelege bine. Apoi ii spune sa nu mai renunte asa de usor, pentru ca asa pierde multe oportunitati. Takako se intoarce in clasa si, dupa ce spune convingator ca "nu exista lucru mai important ca banii pe lume", primeste rolul. Astfel, fata dintr-o familie modesta, va juca rolul fetei bogate. Tarou o felicita si prietena ei se bucura. Takako isi imagineaza cum va arata imaginea lor pe copertele celor mai grozave reviste. In timp ce plecau de la scoala Tarou o complimenteaza pentru prestatia avuta: s-a simtit ca si strigatul insufletit al unei persoane care chiar iubeste banii (ahahahahaha). Intrebat de ce a acceptat, Tarou ii raspunde simplu: pentru mixul de clatite si invitatia la clatite. Takako se intreaba daca este ok sa renunte la visul ei de a se marita pentru bani cand, apare mama ei, care il invita pe Tarou la ei acasa.
In tot acest timp, intrebarea care ii tot revine in minte lui Takako este: oare este bine sa fac asa?
Tarou se uita amirativ in casa colegei, in timp ce tatal lui Takako este imbracat la costum. Tarou lauda preparatele de pe masa, iar tatal fetei ii spune baiatului ca se vor ocupa sa o invete si pe Takako sa devina o sotie priceputa, ca mama ei. Tarou raspunde ca el crede despre colega lui ca va deveni o sotie minunata, la fel ca mama ei (hahaha). Dialogul este absolut amuzant. Iar imaginatia fetei o trimite intr-un viitor in care ea si Tarou refac tabloul prezentat de parinti. Patrunsa de acea perspectiva, fata se trezeste ca spune cu voce tare ca nu poate alege pe cineva sarac. Parintii se uita la ea stupefiati, dar Tarou, netulburat, se gandeste ca este o replica din film. Si situatia este salvata.
Mama si cei mici sunt fericiti cand Tarou le aduce cutia pentru pancakes de la Kotami. Si stabilesc sa o prepare pentru o ocazie speciala pana atunci stand in altar.
Takako citeste replicile din scenariu si gaseste greu de spus partea cu "te iubesc oricat de sarac ai fi".
La filmari, Directorul este imbracat adecvat, in caz ca i se rol. Si Sugiura se pregatise, dar ajunge sa fie tot in echipa celor care ajutau - sa tina un panou. Directorul "il citeste" iar pe Takuya - care venise sa vada ce fel de scena de iubire vor avea cei doi colegi de filmat.
Actiunea are loc in trecut - vezi uniformele (apropo, uniforma purtata de Takako seamana cu rochita mea, care este chiar o uniforma stilizata .. hihi). Urmeaza mai multe cadre foarte dragute: plimbare pe bicicleta, un cadru alaturi de licuricii magici, altul in care se adapostesc de ploaie. O mica particica plina de emotie din viata de licean japonez de pe vremuri.
Dupa filmari, Takako este invitata de Tarou acasa la el, ca sa ii multumeasca pentru invitatia la masa. Ea vrea sa plece, dar este "capturata" de cei mici. Fiind o ocazie speciala, urmeaza sa pregateasca pancakes. Inconjurata de toata familia, Takako intelege in sfarsit ca s-a inselat. Poti fericit si atunci cand esti sarac. Poti gasi fericirea adevarata atunci cand imparti si te bucuri de o clatita, alaturi de cei dragi.
Inconjurata de familia Yamada, Takako se bucura alaturi de ei de delicioasa clatita si in sfarsit, gaseste forta sa spuna replica de film, cu incredere: "Chiar daca esti foarte sarac, te iubesc!"
Doar ca, de data asta, Tarou care juca atat de bine rolul baiatului sarac, cand era vorba de iubire, este dezastru... Nu poate spune deloc asa cum trebuie "Nu pot trai fara tine " (hahahaha). In cele din urma, dupa ce Kotami ii spune sa puna sentimente in ce spune, Mimura se aprope de el si ii spoteste ceva. Urmatoarea incercare iese perfect. Si iata, filmarile se incheie si filmul este un succes.
Tarou nu prea intelege ce ii spune Kotami, referitor la film (si aici vine acea trimitere catre Hollywood, care este mai mult ca sigur intentionata :P vezi in introducere de ce). Dar este incantat sa primeasca biletele pentru piscina.
Mimura ii ureaza succes lui Takako pentru urmatoarea etapa. Seara, mergand spre casa, Takako si Tarou povestesc despre film. Ea isi doreste ca filmarile sa nu se fi oprit niciodata. El isi doreste ca vara sa nu inceteze. Atunci Takako isi face curaj si repeta replica din film.
Tarou se intoarce incet spre ea zambind si ii spune ca...... suspans...
....... nu putea spune cum trebuie replica din film si ..... ca i-a urmat sfatul lui Mimura pentru a reusi, acesta sfatuind-l sa inlocuiasca pe "tine" din text (nu pot trai fara tine) cu "mancarea lui preferata". Si asta facuse, inlocuise cu " hamburger "(nu pot trai fara hamburger) si reusisese sa insufleteasca textul. :))) Hai ca va asteptati sa isi declare iubirea, nu-i asa? Haha. Cu serialele japoneze, e posibil sa aveti surprize. 😎😏
A doua zi, copiii Yamada se bucura de o zi fabuloasa la piscina Kotami.
Iar eu am incalecat pe o sa si v-am spus povestea asa. :))))))
Abia astept urmatorul episod. Este preferatul meu. Exista o scena atat de amuzanta in el, incat rad numai amintindu-mi. :)))))))
________
Nota:Veti putea gasi toarte episoadele stranse la un loc, in articolul sursa.
4 comments :
Tarou era totusi indragostit... 😂 doar ca nu si-a dat seama ce parfum l-a atras.
Surpize sunt si in alte filme. Te astepti la o replica/scena si vine alta.
Totul e bine cand se termina cu bine. 😊
Pupici! ❤️
@Diana :)))
Cu siguranta sunt surprize si in alte filme - doar ca, in general, alea sunt exceptii (filmele). De exemplu The Jacket, sau The Village.. Nu sunt deloc tipul de film obisnuit. Geniale.
Pupici cu drag <3!!
Îmi place ceea ce prezinți - Ceea ce regret este că nu dispun de timpul necesar pentru a-mi bucura suflețelul...
Am căutat puțin pe internet despre filmul japonez regizat de Eastwood ... cunosc despre acea perioadă atât de zbuciumată..
Când vine vorba despre orice subiect, japonezii sunt unicat: ei perfecționează totul !
Spre deosebire de ai noştri conaționali, nu ?
Îți doresc mult spor în activitate !
Pupici ! ❤👍
@prietena-japoneza "timp incotro mergi, pe ce meleaguri noi, grabit alergi"?? :)))
M-am gandit sa scriu despre sarial in weekend ca poate poate asa reusim si noi sa facem un mic popas - altfel....
Am filmul cu Iwo Jima.. Il am cu subtitrare in romana (stiu ca am fost extrem de fericita cand l-am gasit pe libris) si am avut un noroc din ala chior(ce chior ca orb de-a binelea) si am castigat la o licitatie varianta in japoneza premium). DAR nici pana acum nu l-am vazut.
Pentru ca... la un moment dat am zarit o secventa in care sareau unii cu grenadele in aer si nu mi-a picat prea bine. Dar pana la urma tot ma uit eu la el.
Probabil si pentru ca japonezii nu fug de munca si responsabilitate. Pentru ei disciplina si respectul sunt disciplina si respect si nu le pun eticheta falsa de "comunism :)) cum fac ai nostri. Nu inteleg gresit definitia si implicatiile pe care le are libertatea.
Desigur, au si ei vreascurile lor... ca peste tot. Doar ca la noi se pare ca s-au inversat proportia cam mult.
In plus mai e si ideea de a respecta traditiile si trecutul si a adapta ceea ce adopta nou, la acestea. Ei nu resping trecutul, nu resping noul. Si au foarte mult.. respect.
Probabil ca noi tindem spre "ca la noi la nimenea" dar la negativ :)))))).
Pup cu drag :)
Mult spor sa avem <3! si timp... :D si pentru noi.
Trimiteți un comentariu