marți, 12 ianuarie 2021

Yamada Tarou Monogatari - Povestea lui Yamada Taro

 

Buna!

In sfarsit! Sunt sase ani de cand tot imi propun sa va povestesc si sa impart cu voi... inceputul. Am povestit in cateva randuri cate ceva despre cum am ajuns eu sa ascult Arashi.... Ei bine, pe foarte scurt: in 2014 mi-am pierdut bunicii. In primavara, la primul soc, m-am refugiat in manga. Povesti care pur si simplu m-au ajutat in acel moment. Manga, anime... si apoi, desi nu imi propusesem, la filme si seriale. De fapt, la cele din urma am ajuns dupa ce l-am pierdut pe al doilea bunic. Socul a fost atat de mare (desi era de asteptat) incat... imi amintesc ca eram in cautarea a ceva care sa ma faca sa pot fi fericita. Sa smt fericirea adevarata, aceea autentica. Pentru ca stiam ca cea mai mare greseala ar fi fost, atunci, sa fiu slaba. Nu as fi ajutat pe absolut nimeni si cu atat mai putin pe mine. Trebuia sa fiu extrem de puternica.

Nu reauseam. Pe moment mai uitam, ma mai detasam de realitate. Dar nu reuseam sa simt fericirea autentica, de care aveam extrem de multa nevoie, ca sa... fiu puternica. Sa imi pot sustine familia. Si atunci, s-a intamplat. Era relativ recent dupa ce a plecat Bunicul meu, Taia. Si ma rugam mereu sa ma ajute sa gasesc fericirea. Asta era rugamintea mea. Sa ma reconectez la mine. Dar cuvantul cheie era fericire. De ce tin sa fac aceasta mentiune, veti vedea imediat.

La ultimul episod al doramei la care ma uitam, mi-a aparut o sugestie, asa din senin. Am incercat sa gasesc cateva informatii despre serial, dar nu am gasit mare lucru: se parea ca ar fi fost vorba despre un baiat sarac si unul bogat. Mi-am amintit de o carte din copilarie: Print si Cersetor si am zis.... ca poate e interesant. Si, fara sa incerc sa mai gasesc informatii in plus despre manga de la care pornise serialul (nici acum nu am citit despre ea cine stie ce, doar ca a mai fost ecranizata o data de filipinezi, inaintea japonezilor - as fi vrut sa aiba varianta japoneza 45 de episoade, hahaha), am dat play la primul episod. Cam pe la mijloc.... s-a produs click-ul. La final episodului radeam cu gura pana la urechi... Iar la sfarsitul serialului, pe care l-am vazut pe nerasuflate, surpriza... In primul  rand, habar nu aveam ce e cu actorii (o stiam doar pe Mikako, pentru ca mai vazusem doua filme cu ea, inainte). Cand am cautat cate ceva despre cei doi baieti, am aflat ca sunt colegi de formatie. Eu nu am auzit coloana sonora pentru ca, din motive de copyright, fusese pusa pe mut). Am cautat atunci sa vad ce piesa au cantat cei doi, alaturi de ceilalti trei membrii ai formatiei. Am gasit ceva, dar cum scria in japoneza, habar nu aveam cum se numeste... si nu puteam decat sa sper ca imi va placea (pentru ca mie j-pop nu prea imi place...lol, culmea ironiei).

Cand am vazut clipul am inteles. Primul lucru care a aparut pe ecran a fost scris mare Happiness. Si mi-a placut enorm. De atunci, totul e istorie. Sa (re)vedem clipul, impreuna:


Probabil veti spune .. ce coincidenta. Doar ca in urmatoarea perioada, de cate ori vorbeam cu bunicul meu, de cate ori cautam raspuns la o framantare sau intrebare, pateam urmatorul lucru: dadeam peste o piesa a lor, pur si simplu se repeta mereu, sau ma atragea .... Si la un moment dat am gasit un site unde erau traduse versurile. Absolut fiecare din acea piesa avea cate un raspuns pentru exact intrebarea sau ce ma framanta pe mine. 

Bun... asta a fost varianta pe scurt :))))). Multumesc pentru rabdare. Sa trecem la serial. Multe date nu am despre el, asa ca am compensat cu povestea mea. Pentru mine are o mare insemnatate. Si desi poate ca vi se va parea caraghios sau slabut uneori, daca veti fi deschisi catre un alt fel de civilizatie, catre ceea ce poate, fara sa stim mare lucru despre japonezi, poate fi considerat ciudat (si, pana la urma, si noi suntem pentru altii ciudati - si uneori pe buna dreptate, haha), veti gasi foarte multe raspunsuri, lucruri interesante, lectii de viata. De fapt, nu cred ca am vazut vreo productie japoneza, din care sa nu ramai cu ceva - cu o lectie, cu o palma uneori (care te trezeste la realitate si iti reaminteste ce inseamna de fapt sa fii om), cu o revelatie...etc.

Distributie:
Ninomiya Kazunari as Yamada Taro (elevul sarac)
Sakurai Sho as Mimura Takuya (colegul lui, bogat)
Tabe Mikako as Ikegami Takako (colega lor)
Otsuka Chihiro as Nakai Masami (prietena lui Ikegami)
Oshinari Shugo as Sugiura Keiichi (colegul lor)
Kikuchi Momoko as Yamada Ayako (mama lui Taro)
Matsuoka Mitsuru as Yamada Kazuo (tatal lui Taro)
Ayata Toshiki as Isogai Shitsuji (valetul lui Takuya)
Maro Akaji as Mimura Hijirichi (bunicul lui Takuya)
Shibata Rie as Ikegami Maria (mama lui Takako)
Musaka Naomasa as Ikegami Ryunosuke (tatal lui Takako)
Fukiishi Kazue as Torii Kyoko (profesoara lor)
Yoshizawa Hisashi as Nagahara Makoto (fost elev eminent)
Fukui Hiroaki as Osaki Shinosuke (profesor de sport, preot)
Utsui Ken as Ichinomiya (directorul liceului)
Mizukawa Asami as Kotani Kannu (ep6) (fosta eleva, scenarist)
Ohno Satoshi (ep10) (al treilea membru al formatiei, invitat)

Mai multe informatii despre alte personaje, puteti gasi aici.

Serialul a fost difuzat in 2007 (eu l-am descoperit 7 ani ani mai tarziu, in 2014, mai) intre iulie si septembrie, pe TBS. Este alcatuit din zece episoade.

Trivia: (cateva observatii adunate de mine)

  • Actrita care joaca rolul profesoarei lor, este, de fapt, de aceeasi varsta cu Sho Sakurai (si cu un an mai mare decat Nino). A mai jucat alaturi de acestia si in alte productii (de exemplu, alaturi de Sho si de profesorul de sport, in filmul documentar dedicat cutremurului de la Kobe).
  • Sho si Mikako au jucat de curand intr-un serial (nu am reusit sa il vad) in care apare inca o actrita cunoscuta mie (a jucat cu Sho in Honey and Clover)
  • interpretul lui Sugiura are un rol absoolut ingrat intr-un alt serial al carui personaj principal este interpretat de Sho (daca il gasesc, serial, desigur, ne uitam si la el - se numeste jocurile familiei)
  • Asami (actrita care apare in episodul 6) a jucat alaturi de Arashi in Pikanchi (sunt trei filme - sper deocamdata - in care cei 5 joaca rolul unor prieteni care locuiesc pe o insula artificiala din Tokyo).
  • Satoshi Ohno apare in ultimul episod. O sa va semnalez la momentul respectiv cine este personajul lui - la Arashi era un fel de obicei ca, atunci cand se putea, sa isi invite colegii in serialele in care lucrau (mie personal mi s-a parut foarte dragut).

Desigur ar mai fi si altele. Dar deocamdata atata. Mi s-a parut foarte interesant, in timp, sa descopar prin ce filme i-am mai intalnit pe aceeasi actori - este unul dintre jocurile mele preferate. Mi s-a intamplat intr-un caz sa nu o recunosc pe una dintre actrite. Asa schimbata parea in cele doua productii. Dar ea nu apare aici (daca gasesc unul dintre cele doua seriale, amandoua sunt interesante, va voi povesti atunci :D).

Lista episoade:

Sper sa va placa si voua serialul. Sa va "prinda". Sunt foarte curioasa ce va va atrage atentia in fiecare episod - cu ce veti rezona... 

Pe curand!

___________

Nota:

  • link-urile catre episoade vor fi adaugate pe masura ce le voi publica
  • ca back-up, episoadele pot fi vizionate aici. (atentie la reclame!)

Photo source: top center, left.

4 comments :

Stef Rof spunea... [Raspunde]

Mă bucur că ne-ai împărtășit povestea ta cu începuturile formației și tot ce ține de ei.. 😇

Și acest videoclip este unul superb, mulțumiri !
Seară frumoasă îți doresc.!

Diana spunea... [Raspunde]

Cred ca ceea ce se intampla (mai ales) atunci cand suntem in "momente de cumpana" nu e deloc coincidenta. 😊

Banuiesc ca serialul e educativ si interesant.
A! cumva, hazliu: aproape ca pot spune despre japonezi ca... "n-au varste" (la plural).

Spor in toate ce le ai de facut, draga Rux! Pupici! ❤️

(de Provocari verzi - ianuarie - nu am uitat, dar ma ocolesc ideile ceva de speriat!) 😊

copilarim spunea... [Raspunde]

@Stef Rof si eu iti multumesc :) Trimit ganduri une si... niste fulgi de zapada (sunt ei cam aposi, dar totusi... sunt fulgi :D)

Ma bucur ca iti place Happiness <3!
O seara minunata si tie !

copilarim spunea... [Raspunde]

@Diana sa stii... e ciudat, dar probabil ca asa putem gasi puterea de a continua.

La japonezi NIMIC nu e degeaba. Pana si in ceea ce aparent pare o prostie vei gasi ceva de invatat. Dar trebuie sa te conectezi.. asta da.

Da.. aproape ca nu au. Si totusi, paradoxal, au mai multe "varste" decat ceilalti.

Multumesc mult!! Si tie. Sa avem mult spor si sanatate :*

(nici eu nu am uitat de PV, haha dar fug secundele de cred ca imi voi confectiona un plici cea, ca nu se mai poate... hahah)
:*

Trimiteți un comentariu