joi, 16 martie 2017

Inimioare cusute cu drag (Swap R.A.)



Buna 😊!
Cum stati cu astenia de primavara? Stanga - dreapta? Da? Si la voi se manifesta din plin? Daca nu, bucurati-va din plin. Sa va evite mereu ca prea are toane. :))
Va povesteam despre cadoul pe care l-am primit eu la Swap-ul de Primavara organizat de Revista Atelierul, de la Oana (Mokko). Sunt pur si simpu indragostita de inimioara mea rosie - de cand am facut eu pozele mi-au inflorit toate orhideele, cred ca si lor le-a placut :).



Eu am pregatit o felicitare in cromatica martisorului, cu inimioare decupate si una cusuta in tehnica strigart. Mi-a placut mult de tot cum a iesit si am scris si un mesaj drag mie: "Martie-Martisor-Luna iubirii"


Pentru ca nu am gasit un plic potrivit si nu am avut nici coli suficient de mari la indemana, am decis sa pastrez doar plicul mic, origami, in care sa pun celelalte doua obiecte pregatite. 


Pentru ca stiam ca Oanei ii plac inimile si martisoarele cusute, am cautat un model frumos si deosebit. L-am gasit in sfarsit pe blogul Semne Cusute al Ioanei Cordureau, un fel de lada de zestre plina de comori. 
Este un fragment din acest model fara nume, cules din zona Bucovinei. Mie mi s-a parut absolut minunat si l-am cusut cu fir alb, de matase, pe etamina rosie (o etamina foarte frumoasa, pe care am primit-o in dar de la prietena mea Alexuta).



Am ales sa fac un chenar tot in cruciulite, pe alb si am prins martisorul pe fetru rosu, realizand un fel de fir de martisor (alb-rosu), in afara chenarului alb. Tot pe spate am prins si o zala de cupru (mi s-a parut ca este mai potrivita decat cea argintata) si un snurulet obisnuit.
Mie mi-a placut mult cum a iesit, am mai lucrat unul, inainte (dar va voi povesti despre el alta data) pentru a ma obisnui cu etamina rosie. In mod ciudat (nu ma asteptam, recunosc) s-a dovedit a fi destul de dificil lucrul pe ea. Dar dupa ce mi-am gasit ritmul am reusit sa termin frumos si uniform :P.



Cand am vorbit cu Oana mi-a spus ca ii plac (ca utilitate) semnele de carte. Si atunci m-am gandit ca e mai greu sa poarte un semn de carte in piept.. hahaha. Initial voiam sa combin martisorul cu inca o portiune si sa le fac sa devine semn de carte dar apoi am renuntat. 
Mi s-a parut mult mai interesant sa le fac independente unul de celelalalt, mai ales ca am gasit un model frumos si pentru semn. Tot de pe semne cusute.


Modelul de baza se numeste vita de vie si are o semnificatie frumoasa, a vietii vesnice, fara sfarsit. Eu am vazut o "mare de inimi" care impodobesc tot mereu si mereu. Am creat doua segmente si la capete le-am adaugat cate doua inimi mai maricele (probabil ca exista pe undeva si modelul respectiv, eu doar l-am creat pe hartie de matematica ;)). Nu am mai stat sa caut - chiar sa incercati sa creati singuri modele, sau sa le adaptati - ajutorul vostru de nadejde va fi o coala din caietul de matematica :).

Am creat iar o rama de jur imprejur, cu fir de brodat negru si am ales de data aceasta sa prind de baza de fetru negru cu punct feston (cu fir alb). Mi s-a parut a fi mai trainic asa, mai ales ca este vorba despre un semn de carte si treaba acestuia este sa calatoreasca mult printre povesti. :)

N-am reusit in ultima perioada sa lucrez multe lucruri. Dar atat cat am reusit, cu multa bucurie am facut. Altfel, prefer sa nu lucrez - cred ca daca esti nefericit, sau ai o stare mai proasta, daca nu reusesti sa iesi din ea cand faci ceva, transmiti fara sa vrei mai departe. 

Pe curand!

2 comments :

Diana spunea... [Raspunde]

Tare-s frumoase si acestea! :)
Cred ca n-ar trebui sa mai scriu ceva, sa nu ma tot repet! E tare sarac vocabularul meu pentru a manifesta aprecierea pentru lucrurile care ies din mana ta! :)
Succese! <3

copilarim spunea... [Raspunde]

@Diana cred ca mai sarac este al meu, in a gasi cuvinte care sa exprime bucuria si recunostinta ca ... prin ceea ce fac pot aduce un strop de bucurie :D.
ma bucur tare mult ca iti plac si iti multumesc mult pentru gandurile bune :).

Trimiteți un comentariu