Pe cand asteptam vesti, marti, am zarit pe masuta o cutiuta in care stiam ca am stranse cateva ambalaje de bomboane si ciocolatele. Pe mine lucrul de mana ma linisteste - e terapeutic. Asa ca am zis ca asa imbin utilul cu placutul si reusesc sa bifez prima tema de la transformări creative din septembrie, gazduite de Mihaela.
📸
” Dacă doresti să participi, publică într-un articol pe blogul tău, o imagine sau un clip, pe care tocmai le-ai vazut în "oglinda" (poate fi si cea retrovizoare) ”
Ja ne!
Nota: in afara de poza zilei si doua vorbe despre ea, restul textului a fost scris marti. Nu stiu sincer daca voi putea continua. Ieri mi- a fost foarte rau. chimicalele m-au pus la pamant. Spirtul aproape mi-a pus capac. Nu ma plang. incerc sa scap de experienta.Nu gasesti scutece neparfumate.. de ce le parfumeaza frate? De ce???? Doamnr Fereste in ce lume nebuna traim. Parfumul era ceva deosebit pe vremuri si as atrebuia sa si ramana nu in tot si in orice. Domnul a fost bun cu mine.. m-a ajutat. Sper sa nu mai trec prin asa ceva ca trebuie sa ajut. Vreau. In alta ordine de idei.. in gona mea nebuna sa gasesc un loc sigur ca sa ma ajute sa imi revin, am intrat in camera mea.. unde era un parfum din vecini... de mi-a pus capac. 😅 nu mai puteam decat sa tastez sprijinita mesaje pe tel. Si sa gandesc.... si normal, sa ma rog. Buni este puterea mea.. sa o vad asa ma distruge. Pentru ca ma simt vinovata. Ca nu am putut sa o apar. Ca nu am anticipat... ca nu p pot ajuta acum asa cum mi-as dori. Totusi problema mea e ca mereu m-a afectat peste masura cand cineva drag a avut ceva grav, ca acum. Mental ma abtin..si actionez eficient. Dar la interior... ( scris miercuri seara, pe cand faceam niste grisine sa mananc si eu ceva - voi prograna articolul pentru joi la 11).
8 comments :
draga mea Rux, nu stiu cum sa încep... comentez de jos in sus:
Legat de bunica ta, cum sa te gândesti asa?! nimeni nu e vinovat pentru ce s-a intamplat! Tu in niciun caz! Te rog, nu gandi asa, sunt sigura ca si bunica ta zice acelasi lucru! Abia astept sa ne spui ca a revenit acasa si ca a depasit criza. ♥
Despre sanatatea ta... of ce rau imi pare ca ai aceasta sensibilitate! Iti dai seama ca pe toti ne afecteaza chimicalele astea, insa efectele imediate nu le percep decat putini! Efectele tardive... sunt asa cum le cheama, prea tarzii pentru a mai putea schimba ceva! Traim toti asa, pana când într-o zi ne loveste ceva si... nu are rost sa ne intrebam "oare de la ce?!"
Trebuie sa te alimentezi bine, sa ai minerale si vitamine... daca nu poti pe cale naturala, atunci trebuie sa iei vitamine tablete sau sirop - ma gandesc ca parintii tai care sunt medici stiu mai bine si ca situatia este sub control... zic si eu... ca nu stiu cum sa te încurajez mai bine, cum sa te animez ♥ Ca mi esti draga si imi pare rau ca suferi! ♥
Dragul DODO, este mereu in sufletul tau, si vegheaza de sus asupra ta si a lui Kouki ♥
Reflexiile sunt foarte potrivite, frumos si fluturasul dar mai ales reflexiile din ultima fotografie sunt absolut superbe!
Pupici si îmbratisari ♥ Esti o persoana firava, dar esti tare! Treci cumva peste toate acestea, hai, ia-ti elan înca o data ♥ please ♥
Fluturasul arata tare bine! Doar tu stii ca aripile sunt diferit confectionate. 😊
Ce dragalasa e poza cu Dodo mic-mic! 😍
Poza din 24 august e superba Imi place si apusul din... masina! Si-mi place si atmosfera strazii... un pic de veselie, un pic de melancolie. 😊
Sper sa iti recapeti fortele - iti doresc! Sa te gandesti ca e vina ta nu are sens. Da, stiu, asa facem cei mai multi in astfel de situatii... 😊 Si ne facem mai rau...
Te imbratisez cu drag, drag! Si iti doresc ca Buni sa isi revina cat mai repede! 💗
Rux, ai grija de tine si nu te simti nicicum. Anumite lucruri
nu pot fi controlate, pur si simplu se intampla. Esti fata desteapta, cred ca intelegi ca iti faci rau singura cu o astfel de abordare!!!
Doamne ajuta sa va fie bine! Imbratisari! ❤️😘
Draga mea Rux, îți doresc să găsești în tine puterea sa continui. E normal să te învinovățești, dar nu te ajută cu nimic și nu aveai cum sa previi asta, până la urmă se poate întâmpla la fiecare pas. Nu este vina ta, dar e un mecanism normal să te găsești pe tine vinovată.
Parfumul este iritant pentru piele, nu înțeleg nici eu de ce îl pun in scutece, tampoane sau hârtie igienică. E tot mai greu să găsești variante neparfumate.
La urmă dar nu pe ultimul loc, fluturașul tău e tare drăgălaș! Ii poate ține companie libelulei. E bine uneori sa ai mâinile ocupate, ajută și mintea sa se relaxeze.
@fiordaliso inca nu inteleg de ce... nu am auzit cand s-a ridicat - acel fotoliu face zgomot. il aud automat. Nu s-a auzit nimic, ceea ce e foarte ciudat. plus ca eu credeam ca Buni a vrut sa mearga sa ia lucru.. dar nu.. voia sa vada ceva de pe masa. Iar foarte ciudat.
Lucruri probabil menite. Daca ar fi cazut in partea opusa... era canapeaua.. In fine...
Mergem inainte si ne bucuram de fiecare mica imbunatatire.. de faptul ca am avut vreme buna.. de una de alta.. de noi. Si multumim tare mult pentru toate gandurile bune si sustinerea. Conteaza enorm.
Pup cu drag!!
@CARMEN Iti multumesc mult!! Buni e acasa - operatia era prea riscanta. Ne rugam sa se aranjeze de la sine. Mai 10 zile la sold... La mana e cale ceva mai lunga dar eu sper sa se miste si acolo celulele reparatoare. Si sa nu o doara asa tare. (la mana sunt 3 probleme...)
Nu tolerez vitaminele. Oricum.. intre noi fie vorba, cand am luat (ca initial s-a crezut ca am carenta de calciu si de aia fac acele manifestari, dar nu era aia) nu mi-a ajutat la nimic.
Dar da.. ar fi bine sa reusesc sa ma alimetez cu ceea ce tolerez macar. Slava Domnului... mai am o rosie.. sper sa mai gasim ca nu as vrea s aintru de acum in suc.. :O.
Da... culmea e ca si Kouki s-a ales fix acum cu ceva probleme la ochi. Cred ca e si pe stres dragul.
Ma bucur tare mult ca iti plac reflexiile. mi s-a parut geniala poza lui Tati.. sunt si in bord. si pe strada si in balta.. :)
Iti multumesc mult. pupici cu mare drag
@Diana iti multumesc mult. E disperarea aia care te cuprinde.. cand te trezesti dupa anestezia socului initial.. si te simti neputincios..
In teorie stiu .. dar in practica.. la capitolul sanatatea mai ales a celor dragi nu doar empatizez dar si somatizez. E ceva din mine.
De fapt de cand ma stiu tot ce mi-am a fost sa fie sanatate.
Ca sa intelegi nivelul... daca aud un caine urland (de singuratate... ma doare fiecare celula...dar e ceva involuntr si incerc sa ... ma tratez pe cat pot eu)
Imbratisari cu drag si doamne Ajuta!!
@Suzana da, iti multumesc tare mult. Chiar stiu ca imi fac rau.. e ceva involuntar. De mica am fost asa.. si in unele situatii cand se acumuleaza si oboseala si toate cele... parca preiau cumva din suferinta celor din jur. De exemplu zilele trecute ma simteam efectiv pusa la pamant de o tristete si o durere cumplita. Cred ca intr-un fel le preluam de la Buni. Macar de ar fi fost de folos si ar fi ajutat-o..
Doamne Ajuta !!
Imbratisari!!
Trimiteți un comentariu