Puzzle: Fresian BLack Horse (500)

Buna :)!

In timp ce August accelereaza intr-o fericire (eu nu ma grabesc, ca... am atatea de facut!), am reusit cumva (ei, cumva - nu m-a lasat un tantar sa dorm toata noaptea - asa am reusit! 😂😅) sa mai fac un puzzle. Cand mi-am luat  caii albi in galop, nu ma gandeam ca voi recidiva si voi mai adauga la colectie nu unul, ci inca trei cai. Dar! Daca aveam albi, trebuia sa am si negru, maro si auriu... Nu? (raspunsul poate fi si nu, dar... nu stiu daca v-am zis, eu iubesc caii - caii si cainii :D).

Asa ca stiti, in Clubul de puzzle vor mai aparea inca cel putin doua puzzle-uri cu cai (dintre care unul de 1000 - nu pentru ca m-am lacomit, ci pentru ca, pur si simplu, asa l-am gasit pe domnul maroniu - intre noi fie vorba, ar fi trebuit sa il fac inaintea acestuia, chiar este desfacut, dar nu am mai reusit in iarna - poate in decembrie).

Totusi, sa incep cu inceputul (si aici blogger mi-a facut-o, pentru ca mi-a incarcat pozele in ordine inversa... si ghiciti cine va trebui sa le mute acum... pffff - revin).

Calutul meu negru (Fresian) vine via Clementoni - dupa cum puteti vedea, un puzzle de 500 de piese. Dar! Nu va lasati pacaliti de numarul mic de piese - pentru ca este cal... negru.. cine a mai montat cai, stie despre ce vorbesc :)))).

Pentru inceput am incercat sa grupez cumva piesele - verdele intr-o parte, cerul intr-alta si cele care contineau fragmente de cal (hahahahah) in alta. Si le-am grupat cu atata atentie incat, la final, aveam 4 cutii pline (dintre care una era cea cu poza... 🤣😂😅 - nu ma intrebati cum am reusit sa fac chenarul... dar am reusit. Dupa care... mi-am bagat mintile in cap, am redistribuit piese si am recuperat capacul de la cutie... Apoi am rezolvat partea cu iarba.....

Dupa iarba... am identificat o copita si am reusit sa fac partea din dreapta jos, de cer! Vorba aceea, am inceput cu ceea ce parea mai simplu.... cromatic vorbind. Mai simplu de identificat.

Urmatorul pas a fost sa fac conturul „coamei si cozii” - adica ceea ce implica par. Si cam astfel se prezenta situatia.

Cat am lucrat la cal propriu zis nu am mai facut nici macar o poza. Eram oricum foarte obosita, tantarul acela ma bazaia (si era foarte „vocal”) de ma zapacise, asa ca am uitat cu totul de telefon, desi era in fata mea, pe plansa de lucru, nu va inchipuiti ca era cine stie unde.😂

Noroc cu Rukkusu ca mi-a amintit - si tot ea a tinut sa ma mai opreasca o data din lucru, in timp ce ma „avantasem” prin... cer.

Dupa puzzle-ul precendent care avea doar piese de acelasi gen, acesta m-a bombardat cu o varietate generoasa - si cateva pe cuvant ca le-am probat de cateva ori „la locul lor” dar nu au vrut sa se aseze pana la final. Foarte ciudat :))).

Rezultatul este unul foarte frumos. Am facut o selectie la puzzle-urile cu cai (sunt multe... oho). Am vrut sa fie caii intregi in poza si postura sa fie una care sa ii avantajeze. Caii albi sunt in galop, prin valurile marii - as zice ca vara. Frumosul cel negru, undeva pe un deal, maiestuos, as zice ca primavara. Cel maro este intr-un cadru de iarna, iar cel auriu, intr-unul de toamna. :D Asa ca am bifat oarecum si anotimpurile :))))

Duminica am reusit, in sfarsit, sa il inramez - am aranjat cutia mare pe care o mai aveam -  din pacate intr-o parte era cam sifonata de la transport si se cam... vede. Oricum, in timp se poate schimba cartonul - important este sa le am eu depozitate in siguranta. Daca reuseste Ralu sa mai vina si sa si stea cateva zile, atunci vom incerca sa lipim :D.

Rukkusu e incantata cand inramez puzzle-urile pentru ca ii place sa se fotografieze langa ele. Bineinteles ca nu a ratat si aceasta ocazie.

Evident ca astazi aveam alte planuri, dar nereusind sa le bifez, am convocat-o pe Rukkusu la o mini sedinta foto pentru poza zilei.. evident, cu Prietenul  nostru cel negru. Calul. Ne-am straduit sa il bagam in curte, dar el nu si nu... tot voia sa scape: 

Pe cand redactam articolul, mi-am amintit de o zicala pe care am auzit-o pe cand eram intr-o masina si veneam de la Bucuresti. Acum... xx ani. Mi-a placut tare mult si.. daca nu ma insel era ceva de la amerindieni. Am incercat sa gasesc pe net, dar n-am reusit si ... nu prea am timp sa „sap” mai mult... Asa ca voi  spune din amintiri. Doar ca nu imi mai aimntesc exact care era ... primul. Asa ca voi pune ambele variante :))).

Cainele este un cal mai mic. // Calul este un caine mai mare.

Dragut, nu? :)

📚📚

Acest articol este inscris si in tabelul gazduit de Suzana la rubrica Jocul de luni, facand parte din Serialul ”Citate favorite”.  

Ja ne!!