Azi a fost o zi de vara de poveste - aproape cum erau duminicile in copilarie. Multa liniste, cald, dar nu sufocat, o furtunica seara.. perfect, ce mai!
Am reusit sa strecor in „programul” zilnic si un proiect! Ramasese pe butuci, cea de-a treia tema (impusa) de la transformările creative - iunie. Pentru aceasta, ma gandisem sa aranjez o cana - aveam o promisiune! Dar, cum intarzia sa se materializeze si nu stiam daca va ajunge la timp, m-am catarat pe scaunel, ca sa arunc o privire in raftul de sus, din bucatarie - doar, doar, oi gasi ceva. Si am gasit:
Undeva in spate de tot, statea pitita o cana fara toarta, care cred ca a fost a lui Ralu (teoretic inca este, dar... cum nu o foloseste, nu cred ca se va supara - mi se pare destul de greu de folosit cu lichide calde, chiar daca are sistemul acela lipit pe ea, menit sa te protejeze...).
Am tot sucit-o si invartit-o. Am spalat-o bine si... am ajuns la concluzia ca sa o pictez nu e o idee prea buna. Insa ar fi potrivita ca sa imi pun in ea lingurile de lemn (mai micute, pentru ca evident ca pe cea de gem nu o poate sustine.. haha).
Pana la urma, m-am gandit ca cel mai fain ar fi sa pun nici mici strasuri in forma iepurasului. Cum pe verde nu sunt in rotita pe care o vedeti si voi mai sus (si pe care mi-am cumparat-o.. sa tot fie 10 ani, daca nu mai bine - exista Creashop, pentru prietenii mai vechi), am ales un crem perlat. Mi s-a parut ca arata tare dragut. Am pus fasiute de banda dubluadeziva, cum m-am priceput mai bine si am inceput sa lipesc perlutele.
Am avut si un mic accident - cand imi ramasese o forma ca de inima, am vrut sa pun perlute portocalii (se vad mai sus in partea de jos). Doar ca, miscand gresit mana mi-au sarit o gramada de perlute crem pe jos... asa ca am avut extra activitate :)))). Si se apuca atat de greu chestiutele astea asa mici...
Dar in cele din urma am reusit. Numai bine ca, am schimbat planul si am folosit o inimioara verde stralucitoare, pe care am gasit-o intr-un set si s-a potrivit de minunre.
In partea de sus, am slternat perlute mai mari si mai mici in nuante de crem si cafeniu. Iar in parte de jos, am folosit o panglica stralucitoare aurie.. Am chema trupa ca sa facem proba si... se pare ca suportul nostru a trecut testul: si functional si.. dragut, zicem noi.
Iata si cateva poze doar cu suportul: fata / spate si doua poze ca sa vedeti detaliile de la iepuras si inimioara verde:
Banda aurie e tare draguta, invioreaza ansamblul. Doar ca.. nu prea imi place cum s-a asezat la capete. oricat m-am straduit eu sa o fac sa se unduiasca si mai mult.. nu a vrut. Si perlutele mai mari m-au suparat cu partea lor adeziva.. ba sta, ba nu sta :)). Dar pana la urma s-a rezolvat ...
Cand am terminat si eu proiectul ... surpriza. Am primit si cana pe care o asteptasem initial, cea cu toarta sparta. Momentan sta asa de frumos cu stilourile mele in ea :)). Si mi-a venit o idee pe care voi incerca sa o pun in practica numai ca, deja m-am lungit cu vorba si... parca vad ca Buni se plictiseste si vrea sa plece la somn :)). Asa ca ma grabesc sa termin si sa public articolul ca sa ne uitam la un episod cu Poirot. Nici nu mai stiu de cand nu ne-am mai uitat... inceputul primaverii, poate.
Ja ne!!
Ja ne!!
4 comments :
Foarte draguta, o adevarata bijuterie a bucatariei, cana ta cu iepuras din perle 🥰😍
Felicitari! Sunt sigura Ralu nu se va supara 😉
Pupici si imbratisari 🤗😘
@CARMEN ma bucur ca iti place - am fost entuziasmata ca am reusit sa montez perlutele acelea atat de mici... :D
Imbratisari cu mult drag si de la noi :*
Ce drăguț ai decorat cana, te aștepta iepurașul special să îl accentuezi.
Nu am putut să nu remarc "m-am cățărat pe scăunel". Dacă nu am soțul în jur (că el ajunge și deasupra) și eu mă cațăr la ambele rafturi suspendate 😄😄😄
@fiordaliso sa stii! Am oscilat cum sa il decorez, daca se colorez, sa pun fetru, sa pun ceva pufos... si pana la urma am ales perlutele.
Pai cum altfel - scaunelul este baza :)))). Asa suntem noi micute si delicate ... si pe scaunele catarate, ca sa ajungem unde e nevoie, desigur :)).
Pupici!!
Trimiteți un comentariu