Pandispanuri cu fructe si un rasarit de soare (Reflexii 17)

Buna!

Mai sunt doar opt zile si se termina luna iunie..  iar azi, azi implinesc si... 3 luni :)). Asa ma mai joc eu, uneori cu zilele, datele, etc. Si pentru a ramane in aceasta zona a jocului, saptamana trecuta, pe 15, am surprins un rasarit cu reflexii de un roz foarte interesant.. intens. Deja le aveam pregatite in folder pentru azi, cand am observat ca si Carmen tot un rasarit pregatise. M-am bucurat :D, Asadar, fara alte introduceri, rasaritul de saptamana trecuta (5:25 dimineata):

De marti, ramase sa va povestesc daca voi face sau nu ceva pregatiri cu fructe. De atunci am surprins o reflexie simpatica - atata cat a stat bolul cu fructe inghetate pe patura, s-a intamplat, urmatorul lucru?

Haha - gheata... si eu m-am grabit sa fotografiez. Tot la fel, cum a facut poze atunci cand prajiturile au fost gata, ca sa le avem si intregi, pe blog... Si, desigur, voi scrie si cum le-am facut, ca idee, de inspiratie,

Pentru doua pandispan-uri care au incaput in doua forme de yena (dimensiune de chec), am pus la bataie 10 oua de tara. Am separat galbenusurile intr-un bol, am pus 10 varfuri de lingura de zahar brun. Asta inseamna mai putin din cantitatea obisnuita la pandispan, unde regula este 1  lingura de zahar/ou). Si Buni s-a ocupat sa le amestece (frece...) cu lingura de lemn, ca sa se obtina o crema spumoasa si sa se dizolve zaharul.
Intre timp, eu am luat alt bol, in care erau cele 10 albusuri si un varf de cutit de sare roz de himalaya (neiodata). Si da-i si tel-uieste. Mi-am batut recordul, pana acum, maxim am batut 7 sau 8 albusuri. Deobicei regula era ca peste 6 sa bag mixerul de la robot dar... unu la mana... mereu ramane la fund albus nebatut si doi la mana.. alte chestii de spalat? Nu ca mi-e lene dar, aveam si asa multe de facut. Asa ca am batut la mana (mai intretin si eu muschii din dotare) si mi-a reusit o spuma foarte faina ... adica albus batut. gen bezea, care sta in vas. Stiti voi, batut bine.

Au iesit sase polonice de ou cu zahar. Am pus trei deoparte, si am impartit si albusul in doua. Fiind bine batut, nu a fost nevoie sa il mut pur si simplu am folosit jumatate din bol.. :). Peste cele crema de ou am cernut 2 linguri de faina, am pus o parte din albus si cu un tel, am amestecat cu miscari lente ca sa incorporez faina. Am pus apoi restul de 3 linguri de faina (fiind 10 oua se pun tot atatea linguri de faina si aici aveam jumatate de cantitate), restul de albus, omogenizat frumos pus in forma. Pentru aceasta prajitura am folosit visine (care se dezghetasera complet) le-am scos usor samburii si dupa ce am scapat de zeama lasata le-am pus pe aluat. ma asteptam sa se afunde, cum fac deobicei. Dar ghiciti... ce! De data asta s-au incapatanat sa stea toate deasupra.. :)))).

Am trecut la a doua prajitura. Intr-un bol am cernut 4 linguri de faina si am pus una de cacao (eu am cacao cacao, ca am inteles ca sunt si din cele cu xla suta cacao.. ce o fi restul ei stiu... chiar trebuie sa cumpar ca sunt la ultima punguta :O). Am mai ras vreo 10 nuci pe razatoare. Am pus din compozitia asta peste cea de ou, am pus si albus si iar omogeniat. Repetat pana ce am terminat toate ingredientele. Aici am pus doar jumatate din cantitate in vas... si am adaugat afine (si ele aproape dezghetate - am avut o punguta cu afine de la teren, cateva nu foarte multe, dar suficiente pentru ce aveam eu nevoie). Am pus restul de compozitie si restul de afine.. Apoi.. le-am bagat in cuptor (care fusese dinainte deschis si potrivit pe treapta 5, putin mai mult de mediu care e 4).Am lasat 15 min la 5 si 15 la 4. Si gata :D.

Am fost inspirata sa fac poze cu prajiturelele intregi atunci cand au fost gata, pentru ca apoi am pus mare parte la pachet, in cutiute si le-am dat parintilor. Nu am petrecut ieri impreuna, pentru ca sunt... virusati. Sper sa le treaca repede ca sa putem recupera ... mie imi place sa fac prajiturele foarte mult, daca am materie prima (si fructe mai am) nu e problema. Bucatelele ramase le-am asezat frumos pe farfurioara si le-am imortalizat pentru poza zilei!

Desi, la noi, prajitura cu visine e vedeta, de data aceasta varianta cu afine a fost pe locul intai. Am observat ca, daca pun cateva nuci rase in aluat, acesta parca e mai pufos... oricum, s-au mancat cu spor, ca sa zic asa. Si iata si ultimele feliute, alaturi e o cacao cu lapte si putin gem de cirese (anul asta fix un borcanel mic am facut... haha).

Sper sa reusesc in continuare sa scriu articolele... dar e posibil sa apelez, la nevoie si la varianta doar o poza si doua randuri :))). Dar eu imi doresc sa nu fie cazul la ... chiar asa mare austeritate de.. cuvinte. 

📸

Inscriu articolul in tabelul gazduit de Carmen, ce a preluat rubrica  „ Reflexii in Oglinda ” initiata de Sorin. Rubrica avea ca indemn urmatoarele cuvinte:

” Dacă doresti să participi, publică într-un articol pe blogul tău, o imagine sau un clip, pe care tocmai le-ai vazut în "oglinda" (poate fi si cea retrovizoare) ”

Ja ne!