joi, 23 decembrie 2010

Copilarim Advent - calendar 23 decembrie

Maine este Ajunul Craciunului si nu imi vine sa cred cat de repede a trecut decembrie. Prinsi cu tot felul de treburi, dublate parca in luna aceasta, oamenii se grabesc sa termine totul, ca sa se bucure de Craciun... si iar trece timpul pe langa noi, nervosi si obositi ca nu reusim sa terminam totul...
Anul acesta am resimtit cel mai acut cum trece de repede timpul si cum nu reusesc sa duc la bun sfarsit decat o mica parte din ce mi-am propus sa fac. Uneori simt o nevoie acuta sa ma revolt, dar imediat ma opresc pentru ca: cred, sper si iubesc. Incerc sa minimizez pe cat pot revolta care ma cuprinde cateodata, pentru ca mi-as dori sa pot face mult mai mult, sa pot face lucruri care alta data se rezolvau firesc... si sunt sigura ca nu sunt singura in aceasta situatie.



De aceea aceasta pagina din calendar o dedic tuturor celor care, dintr-un motiv sau altul, se simt la capatul puterilor si nu reusesc sa faca tot ce isi doreau, sau sa implineasca dorintele celor dragi, sau sa isi pregateasca sarbatorile perfecte.
Azi scriu pentru noi, pentru toti cei care trebuie sa nu uitam trei lucruri importante, care ne caracterizeaza: sa credem, sa speram si sa iubim. Stiu ca poate ca pare usor de spus si ca, uneori te simti asa cum spuneam la capatul rabdarii, al puterii... dar nu trebuie sa intri in panica sau sa disperi. In fond si la urma urmei, suntem oameni, si avem o limita. Si uneori nu are nici un rost sa bravezi, sa depasesti acea limita. Eu cred ca poate fi mai rau decat este... asa ca ar trebui sa ne bucuram din suflet de ceea ce avem acum. Cred ca speranta moare ultima si trebuie sa speram mereu ca va fi mai bine, pentru ca poate fi mai bine. Si cred ca trebuie sa iubim viata, sa ne iubim pe noi, si sa ne acceptam asa cum suntem si sa ne dorim sa fim mai buni, mai sanatosi si mai puternici. Sa iubim viata, si tot ceea ce ne inconjoara, sa pretuim lucrurile "marunte", pe care le primim pe gratis: un zambet, o vorba buna, o imbratisare, un gand bun. Sa pretuim natura si ce ne ofera ea si sa o respectam. Sa fim responsabili de actiunile noastre si sa vedem care sunt, pana la urma, lucrurile importante in viata, lucrurile care ne fac cu adevarat fericiti: sanatatea, familia, cei dragi...
Si pentru ca am vorbit despre credinta, speranta si iubire, am sa inchei acest articol cu un colind care le cuprinde pe toate trei: Steaua sus rasare.
Si nu uitati sa credeti, sa sperati si sa iubiti:)!!

Steaua sus rasare - Cleopatra Stratan

 via stratanpavel
 Versuri:
Steaua sus rasare
Ca o taina mare,
 Steaua straluceste
Si lumii vesteste
Si lumii vesteste

Ca astazi curata,
Prea nevinovata,
Fecioara Maria
Naste pe Mesia
Naste pe Mesia

Magii cum zarira
Steaua si pornira,
 Mergand dupa raza
Pe Hristos sa-l vaza
Pe Hristos sa-l vaza

Si daca pornira
Indata-L gasira
 La Dansul intrara
Si se inchinara
Si se inchinara

Cu daruri gatite
Lui Hristos menite
Laud fiecare
Bucurie mare
 Bucurie mare

Care bucurie
Si aici sa fie
De la tïnerete
 Pan' la batranete
 Pan' la batranete

0 comments :

Trimiteți un comentariu