duminică, 19 iunie 2011

Lydie -Amigurumi Doll-

Va povesteam ieri despre Sandy Bell -amigurumi doll-. Astazi a venit randul Lidiei. Si, cum de data asta aveam o idee mai clara asupra modului de lucru.. sau asa credeam, am facut ceva mai multe poze, in ideea ca am timp. Bineinteles ca m-am inselat si pe ultima suta de metri am reusit sa rup si spatele la un ac, in timp ce foloseam clestele ca sa pot coase ceva mai repede ochii. Noroc ca sunt foarte atenta si am pus nefericitul "ranit" la loc sigur, cu particelele desprinse. Asta ca sa imi fi invatatura de minte sa imi planific mai bine timpul:)). Oricum, sper sa va placa articolul, mai ales ca puteti vedea mai detaliat cum se desfasoara procesul de creatie:



Inceputul: - papucelul rosu. In principiu am incercat sa pastrez proportiile de la cealalta papusica, totusi in acest caz, protagonista poarte pantofiori, nu ghetute, asa ca a trebuit sa adaptez bineinteles. Pe fundal se vad schitele mele (adica mazgaleli orientative)...





Dupa papucel urmeaza soseta - cu alb- si apoi piciorul (ramasesem doar in cantitatea aceea infima de fir culoarea pielii care mi-a ajuns FIX pentru cele picioare). Am adaugat umplutura (vata) cu mare atentie pentru ca in primul rand acest tip de umplutura se manevreaza mai greu, nefiind foarte flexibil (ca materialul din perna) si in al doilea rand picioarele dunt subtirele si trebuie sa ramana asa, acest lucru presupunand sa se introduca foarte putin material odata.


Odata terminate picioarele (spre final am lucrat cu roz ca un fel de pantalonasi :P - lenjerie), urmeaza o operatiune complicata si delicata: prinderea acestora la un loc si astfel crearea bazei corpului. Mai exista si varianta de lucru separata a picioarelor de corp si cap (cum am facut eu in cazul primelor papusi crosetate).


Bineinteles m-am luat cu lucru si nu numai ca am uitat sa mai fac poze, dar m-am trezit pe la gat ca nu am pus umplutura:)) - a fost muuuult mai greu sa fac acest lucru ulterior, dar m-am descurcat (mi s-a mai intamplat... haha). Motivul pentru care am uitat insa sa fac acele doua lucruri a fost intergrarea partii albe - reprezentand camasa - in lucru... Este destul de complicat, dar eu cred ca mi-a iesit bine. Habar nu am daca am facut asa cum trebuie, pentru ca nu prea ma uit dupa astfel de solutii (sa nu faceti ca mine). Eu lucrez in general asa cum simt...


Si.. mai aveam un motiv. Ramasesem in pana de fir culoarea pielii mediu. Si mai aveam cateva ore pana se facea duminica (eu nu lucrez duminica). Noroc ca imi luase mami un fir mai subtire, dar aceeasi nuanta.. Si am reusit sa il folosesc pentru gat - manute si urechi. Cum se lucreaza? Mult mai greu, multumesc de intrebare:)). Dar, din fericire, arata bine si nu se vede diferenta... Singura problema este ca necesita mai multa atentie pentru a nu deveni vizibil prea tare materialul "indesat" inuntru - ca in cazul capului.

-o poza cu Sandy nerabdatoare sa isi vada prietena gata-

- la maini am lucrat si cu crostea metalica de 1...-

-gata asamblata si pregatita de ... detalii...-

Bun, dupa ce am lucrat mainile cu croseta metalica de credeam ca nu mai termin:)), le-am atasat de corp. Atat la maneci (partea inferioara) cat si la corp (in talie si in dreptul umerilor) am lucrat in asa fel incat sa pot atasa mansetele, partea de jos a rochitei sarafan si gulerul.



Intre timp se facuse si seara - de aici si "nuanta" galbuie a pozelor - da am o lumina ecologica de zici ca lampa pe gaz e soare pe langa ea...:)). Dupa ce am adaugat rochita, mansetele si gulerul, am trecut la urechi - ;)):


Pe care le-am asamblat si am facut bineinteles nasul si gura. Am realizat si funda de la piept - de care sunt iar foarte mandra pentru ca am reusit sa ii fac medalionul exact cum mi-as fi dorit - are si floricica din mijloc. Apoi m-am uitat la ceas.... si am intrat in priza. Am reusit performanta cu ochii (despre care va spuneam la inceput). I-am facut mai mari decat ai lui Sandy - daca v-ati uitat la serial, veti remarca acest lucru. Nu am poze insa la aceste etape..


Asa cum nu am poze nici la realizarea parului - care mi-a cam scos peri albi - bine ca numai la figurat. Am facut nici eu nu mai stiu cate bucle (crosetate) pe care le-am prins apoi de peruca pe care i-o cususem inainte (cred ca a durat mai mult de dublu cat a fost la Sandy - parul cret este mult mai migalos..). Ultimele detalii au fost funditele de par, dar cum deja mai erau cateva minute pana la miezul noptii una mi-a iesit ceva mai mare:)). Si bineinteles iata si pozele de final (pe fundal sunt cele doua schite pe care le-am folosit sa ma ghidez la fetele papuselelor:



Sper ca v-a placut articolul si rezultatul maratonului meu:)!! Am facut aceasta papusica special pentru concursul acesta: Concurs "Sandy Belle si Lydie"! Puteti sa o castigati (daca va doriti o astfel de papusa de colectie) pe ea, sau pe Sandy sau oricare alt premiu pe care l-am pregatit special pentru concurs. Singura conditie este sa participati, sa visati putin... gasiti detaliile pe pagina de concurs si ne puteti contacta oricand pe adresa de mail, pentru nelamuriri. Nu uitati insa ca data limita de participare este pe 26 iunie. Va asteptam!!

ps: Am scris despre Lydie si aici. (in english)

1 comments :

Gianina spunea... [Raspunde]

Vai,ce amintiri mi-ai trezit...pe mine ma cheama si Lidia,si iti dai seama cum faceau copiii,pe vremea aceea,pentru ca parintii asa ma strigau cand eram mica,nu Gianina...ce frumoase amintiri,si am vazut ca ai si desenat-o pe Lydie,poate-mi faci si mie un desen in creion cu ea,hi,hi...Pupici!

Trimiteți un comentariu